Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru centrala solaro-electrica
Yüklə 496,15 Kb.
|
Din punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luindu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu. Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie: - de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare; - in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta: - intre 0,50 – 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos,galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa; - intre 1,90 – 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa,cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn; - intre 3,10 – 3,70 m adincime s-a intilnit praf nisipos ,cafeniu,plastic consistent cu lentile argiloase,negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu,galbui,indesat,uscat; - intre 3,70 – 4,00 m adincime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa; - depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala. 3.3.3 Calitatea factorului de mediu AER In zona singurul factor constant de poluare minora a aerului provine de la ferma agricola, ferma care la data proiectarii era in curs de dezafectare. Nu exista alti factori majori poluanti. Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna. Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelurile de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii. 3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie (in activitatea de protectie a mediului) Pornind de la solicitarile privind viitoarea destinatie a terenului, in urma analizei in detaliu facuta in cadrul studiului pentru PUZ, raportat la noua functiune, au rezultat o serie de observatii fata de prevederile prezentate in PUZ, observatii inerente in cazul aprofundarii studiului prin PUZ. Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme aceste disfunctionalitati si prioritatile de interventie astfel:
Propuneri si prioritati de interventie privind protectia factorilor de mediu in contextul implementarii PUZ-lui prin aparitia centralei solaro-electrice sunt prezentate in Capitolul 8. Cap.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN (arii naturale protejate, zone de recreere, odihna, agreement, monumente naturale sau istorice)
Prin situarea sa terenul se afla concomitent:
Situl de protectie avifaunistica ROSPA0108 Vedea – Dunare: Situl este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facind parte din lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal
Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului). Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare. Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia). Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie. Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis). Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul. Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoarea. Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla. Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul, crapul, bibanul caracuda, rosioara.
Habitatele caracteristici acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos.
Alte caracteristici ale sitului: Situl Vedea – Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal. Conform Formularului standard „Natura 2000” (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:
Phalacrocorax pygmeus (Cormoranul mic); Cod A393; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar > 240 i (indivizi); in pasaj un numar >1000 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare excelenta – A; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);
Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).
Deci situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatii: cuibaritoare, de iernat sau de migratie. Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR.
Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane.
Considerata in prezent, ca suprafata si biodiversitate, o zona protejata importanta a Romaniei, situl Vedea - Dunare constituie un ecosistem complex, fiind un important loc de adapost, hrana si cuibarire pentru o serie de specii rare. Amplasamentul investitiei este in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania.
In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona. Principalele activităţi antropice din zona sunt: agricultura si creşterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe păsările, în special în perioada cuibăritului. Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor. Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic. Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.
In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie. Exista insa situl arheologic „La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 – Latene (civilizatia daca).
În acelaşi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană a Capitolului 22 – Mediu şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât în perioada 2009-2010, prin protecţia mediului, Romania să se integreze armonios în Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Acţiune al Uniunii Europene. Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe durata pregatirii proiectului sunt :
Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecţia sănătăţii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora. Fiind un proiect de interes public, pe durata elaborarii sale s-a desfasurat un dialog continuu cu autoritatile si populatia, solicitandu-se opinia tuturor factorilor interesati.
Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc, dintre care amintim :
I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2; III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;
14 – Energie 22 – Protecţia mediului înconjurător Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe. Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile. Cap.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1 Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte Zona detaliată în P.U.Z. are o suprafaţă de 65.000 mp (6,5ha). Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator.
Descrierea succinta a proiectului Pe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale. Panourile CPV au apărut ca urmare a dezvoltării tehnologiilor specifice celulelor solare. Astfel, o singură celulă poate primi un flux luminos de până la 1182x mai mare decât cel natural. Tehnologia de bază foloseşte un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentilă Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaţie (sau de translaţie), o celulă fotovoltaică amplasată în focarul lentilei şi un sistem de răcire a celulei fotovoltaice. Această tehnologie foloseşte un număr incomparabil mai mic de celule solare decât tehnologia panourilor PV clasice (de până la de 1182 de ori mai puţine). Acest avantaj, însă, este temperat de existenţa sistemului optic şi cel mecanic de suport. Centralele solare termice cu concentrarea radiaţiei solare directe utilizează oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafaţa absorbantă. Oglinda sau suprafaţa absorbantă îşi vor modifica orientarea în funcţie de poziţia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colectează energia cu oglinzi distribuite pe suprafeţe mari ce concentrează radiaţia pe suprafeţe absorbante situate în centrul focal al fiecărei oglinzi.. În centrale solare independente, oscilaţiile datorate condiţiilor atmosferice pot fi compensate cu ajutorul unor rezervoare de înmagazinare a căldurii, sau utilizând purtători de energie alternativă. Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabolă concentrând fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant situat în linia focală. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant şi prin care curge agentul termic şi care este în interiorul unui alt tub, de astă dată de sticlă de borosilicat rezistent la acţiuni mecanice şi chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate de regulă în rânduri una după alta pe direcţia N-S, având un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale.
Solutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obţinerea unei densităţi electrice foarte mari raportată la aria reflectorului. Potrivit consultantului de specialitate, centrala electrică solară tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compusă din:
Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar spălării oglinzilor şi a operaţiilor de reparaţii şi întreţinere) se vor realiza - între rândurile de captatori - alei de macadam . Între aleile dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber. Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12m (intre axele a doua siruri de captatori). Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96 m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m. Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare. Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de transformare existente in zona invecinata.
Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.
6.2.1.2 Efecte semnificative asupra apei A. Apa subterana A1.Impactul asupra nivelului freatic in zona amplasamentului a.1. Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului Prin PUZ se propun lucrari de executie a retelei de alimenare cu apa subterana. Prin aceasta masura nu vor fi executate lucrari care sa modifice nivelul freatic. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este neglijabil. a.2. Impactul asupra calitatii apei freatice Prin executarea retelei de alimentare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane. Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul.
Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea riscului de poluare a apei de suprafata (in zona se afla canalul de irigatii Vedea-Dunare care apartine ANIF): - Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica;
- Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj. Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare).
In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa. In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: - descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului. 6.2.3.2 Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului)
6.2.4 Potentialele efecte semnificative asupra subsolului 6.2.4.1 Surse de poluare pentru subsol Aceste elemente sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane si au fost tratate la capitolul respectiv. 6.2.4.2 Efecte semnificative asupra subsolului (prognoza impactului) Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului. 6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii 6.2.5.1 Surse de afectare a biodiversitatii Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, pot aparea oricand in cursul activitatilor umane care vor avea loc in cadrul acestei investitii. Din cauza activitatilor “de santier” care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara:
● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare, care indeparteaza animalele si pasarile; ● compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna; ● prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente. Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse in acest studiu la Capitolul 8. 6.2.5.2. Efecte semnificative asupra biodiversitatii (prognoza impactului) Mecanisme de afectare a biotopurilor si biocenozelor din zona amplasamentului
Conform tehnologiei de executie a noului obiectiv, terenul alocat va suferi o decopertare de sol pe o suprafata de 6,5 ha (suprafata ocupata definitiv) lucrare care afecteaza fauna si flora intr-o mica masura. Ca urmare a decopertarii, impactul asupra biodiversitatii va incepe sa se manifeste (ex.: se vor distruge adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi, animalele salbatice vor trebui sa se retraga la adapost, etc). Pe ansamblu, se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, extinderea intravilanului prin lucrari de constructie/santier va crea o perturbare de mica amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe o suprafata mica de 6,5 ha. (suprafata totala ocupata de noua investitie). Pe masura materializarii lucrarilor propuse prin PUZ si a trecerii timpului, va aparea un biotop nou si se va stabiliza o noua biocenoza.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea in timpul executiei acestei investitii, sunt:
Deoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse la capitolul 8.
Amplasamentul centralei va fi situat concomitent: - în interiorul zonei naturale protejate – sit Natura 2000 – ROSPA0108 Vedea – Dunăre; - în vecinătatea perimetrului de protecţie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia; Ştiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2. Prin sistemele tehnologice alese, în incinta centralei electro-solare, între aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber. Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări. Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor. Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic. Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.
Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania. Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor. 6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului 6.2.6.1 Surse de poluare pentru peisaj/modul de afectare a peisajului Caracteristici ale peisajului dupa realizarea obiectivului Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice:
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului satesc si a drumului digului CN4. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii. 6.2.7 Potentialele efecte semnificative ale radiatiilor Nu este cazul, nu exista surse de radiatii. 6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii populatiei Yüklə 496,15 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||