Raport privind starea factorilor de mediu
Yüklə 4,77 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Notă: Datele se referă la populaţia stabilă (inclusiv soldul migraţiei interne cu stabilirea reşedinţei la 1 iulie)
- Denumire 2006 2007 2008
- Note : Pentru perioada 1990-2000 vârsta de muncă a fost: 16-54 ani pentru femei, respectiv 16-59 ani pentru bărbaţi.
- Pentru anul 2010 grupele de vârstă sunt: 16-58 pentru femei şi 16-63 pentru bărbaţi.
- În Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută.
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie Tabelul 1.1.2.2. Temperatura maximă anuală a aerului (ºC) şi temperatura maximă absolută la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie Tabelul 1.1.2.3. Temperatura minimă anuală a aerului (ºC) şi tempertura minimă absolută la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie Tabelul 1.1.2.4. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie Menţionăm că valorile de temperatură maximă absolută (tabelul 1.1.2.2), temperatură minimă absolută (tabelul 1.1.2.3) şi cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul1.1.2.4) au fost extrase din toată perioada de funcţionare a staţiilor meteorologice. 1.1.3 Demografia Populaţia stabilă pe judeţul Ilfov la 1 iulie 2011 este de 334.475 persoane, din care 162.825 reprezintă populaţie masculină iar 171.650 populaţie feminină. Densitatea populaţiei din mediul urban este de 3 ori mai mare decât în mediul rural. Populaţia stabilă la 1 iulie 2011 pentru judeţul Ilfov Tabel 1.1.3.1.
Notă: populaţia în anul 2011 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pt migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întreg fenomenul migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României (estimată în anul 2011 la cca. 1,4 mil persoane faţă de statistica curentă). Aceasta estimare a fost realizată pe baza statisticilor în oglindă disponibile în baza de date a EUROSTAT. Populaţia stabilă pe vârste şi sexe La, 1 Iulie 2010 Grafic 1.1.3.1. ani persoane Grafic 1.1.3.2. Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural, în perioada 2000-2010
Sursa datelor APM Ilfov Tabel 1.1.3.2. Populaţia pe sexe şi medii, la 1 iulie -număr persoane-
Notă: Datele se referă la populaţia stabilă (inclusiv soldul migraţiei interne cu stabilirea reşedinţei la 1 iulie) Sursa datelor APM Ilfov Tabel 1.1.3.3. Populaţia în vârstă de muncă, la 1 ianuarie (16 – 63 ani – bărbaţi, 16 – 58 ani – femei) -persoane-
Note: Pentru perioada 1990-2000 vârsta de muncă a fost: 16-54 ani pentru femei, respectiv 16-59 ani pentru bărbaţi. Începând cu anul 2001, vârstele de muncă sunt: 16-57 ani pentru femei, respectiv 16-62 ani pentru bărbaţi, conform Legii nr. 19 din martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Pentru anul 2010 grupele de vârstă sunt: 16-58 pentru femei şi 16-63 pentru bărbaţi. Sursa datelor APM Ilfov Populaţia municipiului Bucuresti , în urma recensământului, este de 1.678.000 persoane. Din totalul de 19.043.000 de persoane stabile la nivel naţional, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane). În Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută. 1.1.4. Organizarea administrativ teritorială Regiunea Bucureşti Ilfov este situată în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, judeţul Ilfov se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti, fiind înconjurat la rândul său de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est. Judetul Ilfov se întinde pe o suprafaţă de 1583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari), 32 comune( 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra) şi 91 sate. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti. Bucureştiul are o suprafaţă de 228 km2 şi este situat la latitudinea de 44°24'49" şi longitudinea de 26°05'48" şi la altitudinea de 60 - 90 m peste nivelul mării. Administrativ este împărţit în 6 sectoare . 1.1.5. Resursele naturale Resurse naturale neregenerabile Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei. În judeţul Ilfov se exploatează:
Resurse naturale regenerabile Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice). Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu. Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume:
În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume:
Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv: - pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu. O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 19.001 ha. Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea. Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.
Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării. Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: agricultura are o prezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov, iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii. Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere funcţia de capitală pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajaţi. Producţia principalelor produse industriale judeţul Ilfov Tabel 1.1.6.1.
Yüklə 4,77 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||