Raport privind starea factorilor de mediu



Yüklə 4,77 Mb.
səhifə12/124
tarix02.01.2022
ölçüsü4,77 Mb.
#18710
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   124
Denumire

UM

2006

2007

2008

2009

2010






















Ţiţei extras

t

-

-

-

-

-

Gaze asociate extrase (inclusiv gaze libere)

mii m3

-

-

-

-

-

Gaz metan extras

mii m3

-

44269

-

-

-

Carne tăiată în abatoare (inclusiv organe)

t

12755

9045

6884

-

-

Carne de bovine

t

641

68

-

-

-

Carne de porcine

t

11975

8911

6884

-

-

Preparate din carne

t

9227

8202

7342

-

-

Conserve de carne

t

1765

5032

5516

-

-

Legume, fructe, conserve sterile inclusiv pastă de roşii

t

27651

17311

42004

-

-

Lapte de consum

hl

-

79210

40594

-

-

Unt

t

-

-

-

-

-

Brânzeturi

t

-

-

31

-

-

Produse zaharoase (inclusiv dulceaţă) de cofetărie şi patiserie

t

16660

18591

17981




-

Bere

mii hl

1226

17

-

-

-

Fire din bumbac şi tip bumbac

t

-

-

-

-

-

Ţesături bumbac, tip bumbac (inclusiv textile tricotate)

mii m2

965

802

403

-

-

Ţesături lână, tip lână (inclusiv textile tricotate)

mii m2

5253

-

-

-

-

Tricotaje din fire de bumbac şi tip bumbac

mii buc

-

-

-

-

-

Tricotaje din fire de lână şi tip lână

mii buc

280

216

75

-

-

Tricotaje din fire de mătase şi tip mătase

mii buc

-

-

-

-

-

Ciorapi şi ciorapi pantalon

mii per.

1161

2670

3853

-

-

Confecţii textile şi înlocuitori

mii lei RON

88421

108598

122641

-

-

Încălţăminte – total

mii per.

1810

1843

2053

-

-

Încălţăminte cu feţe din

piele naturală (incl. recup.)



mii per.

186

126

275

-

-

Cherestea – total

m3

-

-

-

-

-

Cherestea de răşinoase

m3

-

-

-

-

-

Cherestea de stejar

m3

-

-

-

-

-

Hârtie

t

466

1311

251

-

-

Produse macromoleculare de bază

t

-

-

-

-

-

Lacuri şi vopsele

t

-

5578

13381

-

-

Medicamente

mii lei RON

74218

81929

25216

-

-

Detergenţi (100 % s.a.)

tone

109

82

1603

-

-

Anvelope

mii buc.

3

-

-

-

-

Geamuri trase (echivalent 2 mm grosime)

mii m2

-

752

-

-

-

Sticlărie

t

-

-

-




-

Ciment

t

-

-

-

-

-

Prefabricate din beton armat

mc

1945

3723

15127

-

-

Laminate finite pline din oţel -cald

t

-

27743

-

-

-

Tevi de oţel

t

463

-

-

-

-

Plumb (inclusiv din recuperări)

t

8916

8920

8435

-

-

Cupru de convertizor

t

-

-

-

-

-

Cazane de abur industriale şi pentru centrale termoelectrice

t/ab/h

-

-

-

-

-

Transformatoare electrice de 0,25 KW şi peste

KVA

450848

-

-

-

-

Televizoare

buc.

-

20562

-

-

-

Mobilier

mii lei RON

132302

130467

124435

-

-

Notă:

Producţia de energie electrică nu cuprinde producţia întreprinderilor cu altă activitate principală decât industria.

Datele privind producţia fizică industrială, au fost refacute pentru anii 2001-2003, conform nomenclatorului PRODROM pentru unităţi cu peste 20 de salariaţi.

Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.6.2.

Populaţia ocupată civilă din judeţul Ilfov, pe activităţi şi sexe, la sfârşitul anului – caen rev. 2


-mii persoane-

Denumire___2006___2007___2008'>Denumire

2006

2007

2008

2009

2010

Total

139,7

149,4

159,6

156,0

157,2

din care: femei

65,1

66,8

69,6

72,3

72,7

Agricultură, silvicultură şi pescuit

-

-

34,0

33,8

34,1

din care: femei

-

-

18,0

18,1

18,4

Industrie

-

-

40,7

38,0

36,9

din care: femei

-

-

18,9

17,9

17,4

Industria extractivă

-

-

0,3

0,2

0,3

din care: femei

-

-

-

-

0,1

Industria prelucrătoare

-

-

35,2

32,5

32,3

din care: femei

-

-

17,3

16,3

15,9

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

-

-

0,6

0,4

0,4

din care: femei

-

-

0,1

0,1

0,1

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

-

-

4,6

4,9

3,9

din care: femei

-

-

1,5

1,5

1,3

Construcţii

-

-

8,5

7,8

7,8

din care: femei

-

-

1,3

1,2

1,2

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

-

-

31,6

32,8

33,1

din care: femei

-

-

11,7

14,6

14,3

Transport şi depozitare

-

-

11,3

11,8

12,2

din care: femei

-

-

3,3

3,2

3,2

Hoteluri şi restaurante

-

-

4,0

2,9

3,1

din care: femei

-

-

1,5

1,7

1,5

Informaţii şi comunicaţii

-

-

2,0

1,9

1,7

din care: femei

-

-

0,6

0,6

0,6

Intermedieri financiare şi asigurări

-

-

0,9

0,8

0,8

din care: femei

-

-

0,5

0,6

0,5

Tranzacţii imobiliare

-

-

1,6

1,7

1,6

din care: femei

-

-

0,6

0,8

0,7

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

-

-

6,2

6,6

7,1

din care: femei

-

-

2,9

2,9

3,2

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

-

-

5,6

4,3

5,9

din care: femei

-

-

2,0

1,1

2,4

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

-

-

4,0

3,4

2,9

din care: femei

-

-

2,1

1,8

1,5

Învăţământ

-

-

3,5

3,5

3,5

din care: femei

-

-

2,4

2,9

2,7

Sănătate şi asistenţă socială

-

-

4,5

4,3

3,9

din care: femei

-

-

3,0

3,2

3,1

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

-

-

0,6

0,8

0,8

din care: femei

-

-

0,3

0,4

0,4

Alte activităţi ale economiei naţionale

-

-

0,6

1,6

1,8

din care: femei

-

-

0,5

1,3

1,6

Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.6.3.



Producţia agricolă animală judeţul Ilfov

Denumire

UM

2006

2007

2008

2009

2010






















Producţia de carne greutatea vie sacrificată - total

t. viu

29276

25246

29520

22847

16039

- carne de bovine

t. viu

2563

2602

2993

1371

1303

- carne de porcine

t. viu

23879

20230

24358

19723

12785

- carne de ovine şi caprine

t. viu

328

328

400

290

365

- carne de ovine

t. viu

226

265

282

220

255

- carne de pasăre

t. viu

2505

2080

1763

1447

1578

Lapte (inclusiv consumul viţeilor) de vacă şi bivoliţă (fizic)

mii hl

636,3

406,6

433,0

415,0

281,0

Lapte de oaie şi capră (fizic)

mii hl

44,4

22,2

20,0

18,0

28,0

Lână

tone

73,3

52,5

63,0

63,0

74,0

Ouă

mil. buc

180,5

125,9

102,0

77,0

59,0

Miere extrasă

tone

105,8

217,8

241,0

166,0

95,0

Sector privat – carne greutate vie sacrificată

t. viu

28517

24747

29232

22613

15878

- carne de bovine

t. viu

2291

2309

2835

1251

1219

- carne de porcine

t. viu

23428

20053

24258

19648

12727

- carne de ovine şi caprine

t. viu

314

319

394

274

365

- carne de ovine

t. viu

212

256

276

204

255

- carne de pasăre

t. viu

2482

2060

1739

1424

1559

Lapte (inclusiv consumul viţeilor) de vacă şi bivoliţă (fizic)

mii hl

611,0

400,8

423,0

404,0

271,0

Lapte de oaie şi capră (fizic)

mii hl

44,3

22,1

20,0

18,0

28,0

Lână

tone

72,2

52,0

63,0

62,0

74,0

Ouă

mil. buc

180,4

125,8

102,0

77,0

59,0

Miere extrasă

tone

105,8

217,8

241,0

166,0

95,0

Exploataţii agricole individuale – producţie de carne sacrificată

t. viu

8915

7613

7644

5684

6557

- carne de bovine

t viu

2127

2130

2699

1198

1040

- carne de porcine

t viu

5028

4252

3262

2774

3587

- carne de ovine şi caprine

t viu

314

319

394

272

364

- carne de ovine

t viu

212

256

276

204

254

- carne de pasăre

t viu

1443

906

1283

1424

1558

Lapte de vacă şi bivoliţă

mii hl

352,0

379,2

399,0

355,0

228,0

Lapte de oaie şi capră

mii hl

44,0

22,1

20,0

18,0

27,0

Lână

tone

72,0

52,0

61,0

61,0

74,0

Ouă

mil. buc

108,7

51,1

40,0

77,0

59,0

Miere extrasă

tone

105,8

217,8

240,0

164,0

88,0

Note:

Incepand cu anul 2004 productia de carne in profil teritorial se refera la greutatea animalelor sacrificate
Datele pentru anul 2004 au fost refacute pentru carne, care cuprinde carnea sacrificata in exploatatii agricole si in abatoare
Pentru toata seria de date:
producţia de carne agricolă se referă la greutatea vie a animalelor (spor şi prăsilă)
producţia de lapte de vacă şi bivoliţă reprezintă laptele muls, inclusiv consumul viţeilor
Sursa datelor APM Ilfov


2. CALITATEA AERULUI

2.1 Emisii de poluanţi atmosferici

Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din inventarul de emisii atmosferice întocmit de ARPM Bucureşti şi APM ILFOV.

Poluarea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul , şi mai ales in municipiul Bucureşti.

Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucureşti Ilfov cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi.

Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:

surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare.

surse mobile – în regiunea 8 Bucuresti Ilfov, şi mai ales în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte.

O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 , reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regional – Baloteşti;

- staţie de fond suburban – Măgurele;

- staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Pădurilor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.R.P.M. Bucureşti.


2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apă de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

Depunerile acide prejudiciază apă de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii importante sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi animalelor.

Depunerile acide directe prin efectele secundare intense au impact asupra sănătăţii umane.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

Emisii anuale de SO2.

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti şi judetul Ilfov, au fost:

Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2





2007

2008

2009

2010

2011

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti

11110

2157

3265

2400

2935

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Ilfov

68

129

82

50

6.5

Total regiune

11178

2286

3347

2450

2941.5

Figura 2.1.1.1 Evoluţia emisiilor anuale de SO2




Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.


Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:
Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx





2007

2008

2009

2010

2011

Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti

12899

20901

17642

17268

5676

Emisii anuale de NOx (t/an) Ilfov

150

226

467

164

125

Total Regiune

13049

21127

18109

17432

5801

Figura 2.1.1.2 Evoluţia emisiilor anuale de NO2





Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.Acesta este si motivul scaderii semnificative a emisiilor totale de Nox fata de anii precedenti
Emisii anuale de amoniac (NH3)
Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3




2007

2008

2009

2010

2011

Emisii anuale de NH3 (t/an) Bucureşti

38.55

341.13

370.3

370.33

25.96

Emisii anuale de NH3 (t/an) Ilfov

617.18

555.91

645.32

678.2

161.7

Total regiune

655.73

897.04

1015.62

1048.53

187.66

Figura 2.1.1.3 Evoluţia emisiilor anuale de NH3





Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.Acesta este si motivul scaderii semnificative a emisiilor totale de NH3 fata de anii precedenti


Yüklə 4,77 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   124




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin