Raport privind starea factorilor de mediu


Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt



Yüklə 4,77 Mb.
səhifə44/124
tarix02.01.2022
ölçüsü4,77 Mb.
#18710
1   ...   40   41   42   43   44   45   46   47   ...   124
Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt:

- Modificarea şi distrugerea habitatelor. Sunt considerate cele mai importante cauze ale erodării biodiversităţii. Acestea se manifestă direct, prin reducerea suprafeţei ocupate de ecosistemele naturale sau indirect prin efectele poluării asupra condiţiilor de viaţă ale speciei. Modificarea habitatelor survine ca urmare a manifestării unor efecte cumulative la nivel global sau regional, datorită poluării directe, dar şi prin amenajare (infrastructura de transport, turistică, industrială, hidroenergetică etc.).

- Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii, fiind al doilea factor după distrugerea şi modificarea habitatelor.Speciile alohtone (exotice, introduse) au în multe cazuri comportament invaziv, întrucât factorii care limitau creşterea populaţiilor nu mai acţionează cu aceeaşi intensitate în noile condiţii, speciile de pe nivelurile trofice inferioare nu au adaptări care să permită evitarea noului prădător/parazit, iar cele de pe acelaşi nivel nu reuşesc să le concureze.

- Creşterea populaţiei şi consumarea resurselor.

- Evaluarea greşită a mediului şi a resurselor sale. Astfel de situaţii conduc la transformarea unor ecosisteme naturale în terenuri agricole, desecarea zonelor umede, defrişarea pădurilor, distrugerea unor ecosisteme prin amenajări hidroenergetice sau turistice supradimensionate, fiind generate de ignorarea costurilor de mediu a produselor sau serviciilor astfel obţinute.

- Inechitatea în distribuţia beneficiilor din protejarea şi utilizarea biodiversităţii determină, pe de o parte, o scădere a interesului pentru conservarea ecosistemelor din partea celor care le utilizează direct (de exemplu, proprietarii de terenuri cu pădure), iar pe de altă parte, orientează investiţiile în sensul exploatării resurselor în arii cu biodiversitate ridicată, fără a asigura măsuri de protecţie.

- Diminuarea suprafeţelor ocupate de pădure, altfel spus, defrişarea pădurilor. În ceea ce priveşte exploatările de resurse, presiunile antropice asupra ariilor naturale protejate şi a biodiversităţii în general, se manifestă prin exploatările forestiere, achiziţia şi recoltarea de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, păşunatul iraţional, dar de multe ori şi prin turismul necontrolat şi needucat. Din acest motiv se impune creşterea suprafeţelor din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protecţie, în special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariţie.

5.2.1.Creşterea acoperirii terenurilor


Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există aglomerări mari de locuinţe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei stategii de urbanism coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcţii şi extinderea acestora în detrimentul celor naturale, provocând pierderea spaţiilor verzi din oraşe şi din apropierea lor.
Tabelul 5.2.1.1 Fondul funciar în Regiunea 8, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2009




Regiunea Bucureşti-Ilfov

Municipiul Bucureşti

Judeţul Ilfov




2006







Suprafaţa totală

182115

23787

158328

Suprafaţa agricolă

114054

4356

109698

Proprietate majoritar privată

104778

3117

101661

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă










Arabil

108723

3514

105209

Păşuni

2463

506

1957

Fâneţe

226

-

226

Vii şi pepiniere viticole

1501

66

1435

Livezi şi pepiniere pomicole

1141

270

871

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25907

611

25296

Ape şi bălţi

6219

908

5311

Alte suprafeţe

35935

17912

18023




2009







Suprafaţa totală

182115

23787

158328

Suprafaţa agricolă

110031

3496

106535

Proprietate majoritar privată

100274

2327

97947

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă










Arabil

105200

2955

102245

Păşuni

2379

406

1973

Fâneţe

58

-

58

Vii şi pepiniere viticole

1424

12

1412

Livezi şi pepiniere pomicole

970

123

847

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25864

611

25253

Ape şi bălţi

6220

908

5312

Alte suprafeţe

40000

18772

21228

Sursa: Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară pentru anul 2006 şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2009

După cum se observă din tabelul de mai sus, utilizarea terenurilor din Regiunea 8 s-a modificat puţin de-a lungul anilor, terenurile ”pierdute” din categoriile de folosinţă prezentate fiind folosite în principal pentru construcţia de locuinţe (zone rezidenţiale) şi zone industriale.

Datorită procesului de extindere a zonelor rezidenţiale, comerciale şi industriale (în special în zona de nord a capitalei), există o presiune continuă asupra zonelor împădurite şi spaţiilor verzi. Ponderea redusă a suprafeţelor împădurite din apropierea capitalei şi lipsa programelor de educaţie ecologică exercită o presiune continuă asupra mediului şi afectează starea de sănătate a populaţiei.
Tabelul 5.2.1.2 Suprafaţa spaţiilor verzi în judeţul Ilfov

Oraş/Comună

Suprafaţa intravilan (ha)

Spaţii verzi în intravilan (ha)

Spaţii verzi în extravilan (ha)

Corbeanca

2960

53

104,8 pădure

Ciorogârla

2080

391,1

319,6 vegetaţie; 938 teren arabil

Tunari

3387

170

126 vegetaţie

Afumaţi

700

7 (1%)

400 (16,75)

Cernica

523,4

27,50 (5,3%)

3257,8

Copăceni

1142

28 (2,5%)

230 ha din care:

- 69,6 ha ape

- 126 ha păduri

- 16,4 teren arabil

- 18 ha drumuri


Chiajna

988

9 (1%)

616 ha din care:

- 20 ha pădure

- 596 ha teren agricol


Dascălu

350

100 ha (28,6%)din care:

- 10 ha zona verde de interes public

90 ha – zona verde amenajata în curţile proprietarilor


3549 ha din care:

- 173 ha păduri

- 90 ha ape

- 3134 ha teren arabil

- 152 ha islaz


1 Decembrie

1268

48 (3,8)

208 (80%)

Dărăşti

160

2,3

1,72%

Magurele

4017

6,65 (0,165%)

419,5 (86,85%)

Domneşti

1644

411 (25%)

2686

Mogoşoaia

578 ha + 184 ha introduse in intravilan prin PUZ-uri

48,2 (6,4%)

1883,62 ha din care:

- 209,9 ha pădure

- 1555 ha teren arabil

- 118,7 ape



Popeşti - Leordeni

1397

775 (55%)

- scuaruri

- spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulatie

- grădini din cadrul gospodăriilor



3873 teren arabil

Nuci

3084

12 ha

2115 ha din care:

- 268 ha pădure

- 100 ha ape

- 217 ha pasune

- 1530 ha teren arabil


Periş

2181,5

170,65 ha (7,82%)

6996,76 ha din care:

- 2062 ha pădure

- 267 ha ape

- 4667,76 ha teren arabil



Vidra

1219,52

352 ha (28,9%)

742

Sursa: APM Ilfov şi Primării judeţul Ilfov
Primăria Capitalei a finalizat cadastrul verde al Municipiului Bucureşti. Conform documentului, capitala are 23,21 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor. Până în 2013, cantitatea de spaţiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajungă la 26 mp. Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor şi a spaţiilor verzi de pe domeniul public. Au fost considerate spaţii verzi arborii, iarba şi cimitirele, parcuri, scuaruri, plantaţii de aliniament, etc.; au fost număraţi 1,7 mil. arbori, dintre care 194.000 în pădure; există 110 arbori ocrotiţi. Raportând datele enumerate la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori faţă de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor. Cel mai aproape de această recomandare se află sectorul 1, cu 2,55 arbori pe cap de locuitor, la polul opus aflându-se sectorul 2 cu 0,55 arbori pe cap de locuitor. Pe parcursul anului 2011 prin intermediul ALPAB a fost constituit un spaţiu peisagistic de 1000 mp, s-au plantat 2790 arbori si arbuşti şi s-au reamenajat 58560 mp suprafeţe verzi.
Tabelul 5.2.1.3 Distribuţia spaţiilor verzi (ha) în Municipiul Bucureşti


SECTOR

DISTRIBUŢIE

PARCURI

PĂDURE

TOTAL

1

905,5

183,7

668,4

1757,7

2

347,8

96,2

-

444,0

3

514,8

134,9

-

649,7

4

464,9

169,3

-

634,2

5

331,2

38,4

-

369,6

6

610,0

47,0

-

657,0


Yüklə 4,77 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   40   41   42   43   44   45   46   47   ...   124




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin