Raport privind starea mediului în judeţul sălaj, În anul 2006

5.4. Mediul marin şi costier
Nu e cazul pentru judeţul Sălaj
5.5. Concluzii
Judeţul Sălaj dispune de o biodiversitate semnificativă, cu resurse naturale valoroase, tipice bioregiunii continentale în care se înscrie în întregime, cu influenţe panonice în regiunea nord-vestică şi alpine în cea sudică. Insuficienta orientare a studiilor ştiinţifice înspre această zonă a determinat o slabă reprezentativitate a ariilor naturale protejate de interes naţional în judeţ (sub 0,1%). Procesul de constituire a reţelei Ecologice Europene NATURA 2000 a dus la o creştere considerabilă a suprafeţelor cu elemente de interes conservativ comunitar propuse spre protecţie, înspre un cuantum de 19,1% din suprafaţa judeţului.

Pe teritoriul judeţului Sălaj a fost înregistrat un număr de 17 propuneri de situri NATURA 2000, din care 5 SPA şi 12 SCI. Dintre acestea, au fost validate ştiinţific un număr de 3 SPA-uri: Cursul mijlociu al Someşului, Zona Nuşfalău, Izvorul Crişului şi 5 SCIuri: Tusa-Barcău, Racâş-Hida, Pădurea La Castani, Peştera Măgurici şi Cursul mijlociu al Someşului.

Un număr de 8 propuneri SCI şi SPA se suprapun unor arii naturale protejate: Cursul mijlociu al Someşului (SCI şi SPA), Peştera Măgurici, Racâş-Hida, Pădurea La Castani, Mlaştina de la Iaz, Tusa-Barcău, Ceheiu – SPA, Cehei – SCI.

Propunerile de situri NATURA 2000 au totalizat o suprafaţă de 13201,2 ha la nivelul judeţului.

Conform bazei de date naţionale NATURA 2000, pe teritoriul judeţului Sălaj au fost identificate 13 tipuri de habitate corespunzătoare Directivei Habitate, cumulând o suprafaţă totală de 13262 ha.

În cursul anului 2006 nu au fost efectuate studii de floră care să identifice sau să reconfirme prezenţa speciilor de floră sălbatică de interes comunitar care figurează în anexa II a Directivei. Au fost identificate 6 specii de interes comunitar care figurează în anexa V a Directivei Habitate (plante de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management): Arnica montana (arnica), Lycopodium clavatum (pedicuţa), Galanthus nivalis (ghiocelul) şi 3 specii de muşchi de turbă: Sphagnum subsecundum, Sphagnum amblyphyllum şi Sphagnum magellanicum. De asemenea, a fost identificată o specie de plantă de interes naţional: Arctostaphylos uva-ursi (strugurii-ursului).

A fost autorizată recoltarea şi achiziţia în vederea recoltării a unui număr de 112 specii de floră sălbatică.

Din totalul de 126 de specii de faună ocrotită prin lege, speciile sălbatice de interes naţional au însumat în 2006 un număr de 41 de specii, iar fauna de interes comunitar – 89 de specii.

Un număr de 31 de specii de faună sălbatică a fost valorificat economic.

Judeţul Sălaj deţine un număr de 15 arii naturale protejate de interes naţional: Pădurea Lapiş, Balta Cehei, Lunca cu lalea pestriţă – Valea Sălajului, Calcarele de Rona, Pietrele Moşu şi Baba, Rezervaţia peisagistică Stanii Cliţului, Peştera Măgurici, Pădurea La Castani, Grădina Zmeilor, Poiana cu narcise de la Racâş-Hida, Gresiile de pe Stânca Dracului, Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău, Mlaştina de la Iaz, Stejărişul Panic şi Stejărişul de baltă Panic. De asemenea, un număr de 13 arii naturale protejate sunt declarate la nivel judeţean, din care doar 5 corespund celor mai recente reglementări în domeniu (Legea nr. 265 din 2006 privind protecţia mediului şi Legea nr. 345 din 2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice): Aliniamentul de alun turcesc de la Treznea, Stejarul secular de la Gârcei, Stejarul secular de la Românaşi, Zona Tusa şi Zona Jebuc-Stana.

Dintre cele 15 arii naturale protejate de interes naţional, 5 intră în categoria III IUCN (monument al naturii), restul de 10 fiind rezervaţii naturale (categoria IV IUCN). De asemenea, ariile naturale protejate de interes judeţean sunt fie monumente ale naturii (2), fie rezervaţii naturale (3).

În ceea ce priveşte tipul de administrare a ariilor naturale protejate, un număr de 7 arii sunt atribuite în custodie. Până în prezent judeţul Sălaj nu deţine arii cu structuri de administrare.

În cursul anului 2006 nu s-au înregistrat impacte negative semnificative asupra biodiversităţii şi ariilor naturale protejate. Principalele surse de impact negativ asupra diversităţii biologice le reprezintă valorificarea neautorizată a resurselor naturale şi activităţile turistice neorganizate şi neecologice.

În ceea ce priveşte biosecuritatea, în anul 2006, pe teritoriul judeţului Sălaj, nu au fost persoane fizice şi nici societăţi comerciale care să fie autorizate în vederea cultivării plantelor modificate genetic.

Ca o tendinţă a ultimilor ani, şi în anul 2006, a continuat modificarea şi chiar inversarea a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure având un regim de proprietate privat faţă de cele de stat,  suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari;

Se constată un randament nesatisfăcător al acţiunilor de împădurire a terenurilor aflate în diverse tipuri de degradare;

În general, starea de sănătate a pădurilor se poate aprecia ca fiind bună, nefiind depistate cazuri de atacuri fitopatologice sau afectări ale vegetaţiei forestiere ca urmare a stresului legat de poluare sau alte acţiuni antropogene.
ANEXA 1

Speciile faunistice ocrotite prin lege în judeţul Sălaj