Raport săPTĂMÂnal energie, 9-15 februarie 2015



Yüklə 65.91 Kb.
tarix01.11.2017
ölçüsü65.91 Kb.

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE,

9-15 februarie 2015
9 februarie 2015, money.ro: Azi aflam cat ne vor costa gazele

Negocierile cu FMI și CE s-au împotmolit la două capitole: liberalizarea prețului gazelor pentru populație și lichidarea Complexului Energetic Hunedoara. Rezultatul discuțiilor cu creditorii internaționali va fi cunoscut astăzi, misiunea urmând să se încheie pe 10 februarie.

În timp ce Guvernul a fost intransigent în ceea ce privește programul „Prima Mașină“, program fără miză prea mare, nu s-a arătat la fel de hotărât atunci când s-a pus problema liberalizării prețului gazelor pentru consumatorii casnici sau a lichidării complexului Hunedoara, aflat în coordonarea Ministerului Energiei. De soarta producătorului de cărbune şi electricitate de la Hunedoara depind aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale ce acoperă 7% consumul de energie la nivel naţional. Andrei Gerea, ministrul Energiei, declara anul trecut că producătorul de la Hunedoara este aproape de insolvenţă şi trebuie eficientizat, dar că unele companii și-au manifestat interesul pentru privatizarea acestuia.

Dezacord pe calendarul de liberalizare a prețului gazelor

În ceea ce privește liberalizarea pre-țului gazelor pentru populație, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul CE pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei până în 2021, și nici o majorare nu va fi aplicată până la 1 iulie 2015. Însă reprezentanții CE nu au confirmat acest lucru. Potrivit calendarului convenit cu partenerii internaţionali, România trebuia să crească preţul final al gazelor destinate populaţiei cu 2% de la 1 octombrie şi cu 2% de la 1 ianuarie 2015. Calendarul mai prevedea majorarea preţului la gazele pentru populaţie cu 2% de la 1 aprilie şi cu încă 3% de la 1 iulie 2015. “Liberalizarea pieței înseamnă ca prețul să fluctueze în funcție de cerere și ofertă, nu doar să crească. Prețul gazelor în România nu știu cât de subvenționat este atât timp cât nu -este sub prețul de extracție, transport și distribuție. Dovadă: Romgaz nu -numai că nu este pe pierdere, ba chiar are un profit consistent“, a spus Ion Purică, expert în energie. Acesta arată că UE importă circa 60% din gazul necesar consumului. “Prețul gazului din UE este stabilit la Moscova, de unde se importă, în vreme ce noi avem propriile resurse“, explică -Purică.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Acordul este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro de la UE.


9 februarie 2015, turdanews.ro: A început procedura de selecție a investitorilor pentru realizarea Proiectului Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești

În urma întrebării adresate Ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de afaceri, Andrei Dominic Gerea, de către senatorul Alexandru Cordoș, cu privire la stadiul proiectului " Centrala Hidroelectrică cu acumulare prin pompaj ( cheap) Tarnița - Lăpuștești", au rezultat detalii privind procedurile de licitație pentru selectarea unui investitor.

Companiile care și-au manifestat interesul pentru acest proiect sunt China Huadian, Synohydro și China Gezhouba, iar până în data de 30 ianuarie 2015, au fost depuse toate documentele necesare pentru participarea la etapa de precalificare și negociere preliminară.
Reamintim faptul că în data de 9 aprilie 2013, senatorul Alexandru Cordoș a avut o întrevedere cu reprezentanții companiei CGGC – China Gezhouba Group International Engineering Co. LTD.: Lin Li – Marketing Manager şi Shi Li – Vicepreşedintele Concernului, care a fost urmată de o vizită informativă în județul Cluj.
"Proiectul hidrocentralei Tarnița - Lăpuștești va contribui semnificativ la echilibrarea sistemului energetic național, precum și la dezvoltarea economică a județului Cluj. Odată finalizată, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti va avea o capacitate instalată de 1.000 MW/oră şi va fi echipată cu patru turbine-pompă. Lucrările sunt estimate să dureze până la şapte ani, iar costurile ar urma să ajungă la 1,2 miliarde de euro. Realizarea acestui proiect va conduce atât la producerea de energie electrică ieftină , cât și la crearea a 5000 de noi locuri de muncă directe și indirecte. " a declarat Senatorul Alexandru Cordoș.
10 februarie 2015, bizenergy.ro: Noile planuri ale Guvernului: Hidroelectrica, pregătită de listare. CE Oltenia, eficientizată fără disponibilizări

Hidroelectrica este pregătită pentru listare în 2015, cel târziu la începutul anului viitor! O spun administratorii care gestionează insolvența companiei, cu susținerea totală a premierului Victor Ponta, iar rezulatatele financiare record vorbesc de la sine: compania a încheiat anul 2014 cu venituri de 3,3 miliarde de lei şi un profit de 1,2 miliarde de lei, cele mai bune rezultate din istoria acesteia.

Hidroelectrica trebuie să iasă din insolvența juridică în care se află în acest moment, apoi vor fi demarate procedurile de listare, fiind nevoie de 6 luni pentru derularea procedurilor obligatorii de listare.

La începutul anului trecut, Departamentul pentru Energie declara câștigătoare oferta consorțiului format din Raiffeisen Capital&INVESTMENT (manager de sindicat) și Morgan Stanley&Co. International în vederea intermedierii Ofertei Publice Primare pentru vânzarea a 15% din acțiunile Hidroelectrica. Urmare a evoluției financiare foarte bune a societății și a apetitului micilor investitori de pe piaţa noastră de capital pentru titlurile companiilor energetice, se analizează o schimbare a strategie de listare a Hidroelectrica, a declarat Gabriel Dumitraşcu, administrator special al Hidroelectrica.


Potrivit unei hotărâri a AGEA Hidroelectrica de la începutul acestei luni, s-a aprobat încheierea unui act adițional la Scrisoarea de Angajament semnată cu un an în urmă de Sindicatul de Intermediere format din Morgan Stanley&Co. International plc și Raiffeisen Capital&INVESTMENT SA și S.P.E.E.H. Hidroelectrica.
Printre măsurile de pregătire în vedere lansării ofertei publice iniţiale, luate deja la Hidroelectrica, se numără: consolidarea managementului societăţii prin recrutarea de directori executivi, precum şi consolidarea afacerii prin înstrăinarea activelor care nu contribuie la baza de venituri a societăţii – au fost vândute o serie de microhidrocentrale şi, de asemenea, sunt în curs de valorificare active care exced obiectul de activitate (terenuri şi imobile), se prezintă în proiectul de strategie al companiei.
Un nou plan de eficientizare a CE Oltenia, fără disponibilizări, finalizat până în aprilie
Ponta vrea să facă lumină în următoarele două luni la Complexul Energetic Oltenia. Refuzând cererea reprezentanților FMI, BM și CE de a restructura radical compania din Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, șeful Guvernului și-a luat angajamentul să vină, la următoarea întâlnire cu delegația comună din aprilie, cu soluții miraculoase care să salveze cele două companii, respectiv întreaga industrie producătoare de energie pe bază de cărbune. Guvernul este de acord cu măsuri de eficientizare la cele două companii, însă nu acceptă – pentru siguranța energetică a României – măsuri care să ducă la dispariția acestui sector, le-a spus Ponta experților FMI, BM și CE.
Iată cu după un an de declarații care anunțau ca sigură listarea a două companii energetice în 2015 – Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, planurile Executivului suferă modificări. Listăm Hidroelectrica și să salvăm CE Oltenia, pare să fie noul motto al Guvernului Ponta 4! Mai rezervat în declarații, ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune totuși că nu se grăbește cu listările, dar – pare – că nici nu conștientizează gravitatea situației de la CE Oltenia. El a declarat, în urmă cu câteva zile că, la societatea din Oltenia se află în desfăşurare „o mică restructurare”. Atât de mică această restructurare încât sindicatele au explodat și amenință cu proteste de proporții, mii de anagajați fiind în pericol de a rămâne fără slujbe.
CE Oltenia este un subiect fierbinte. Despre necesitatea unei restructurări la CE Oltenia, se tot vorbește , s-au făcut planuri, s-au luat câteva măsuri, însă la personal – peste 18.000 de angajați – directorimea nu a cutezat să umble. Nu este prima dată când experții FMI impun o restructurare de proporții la această companie. Pentru a evita disponibilizarea a 6.000 angajați – cererea experților internaționali – au fost pregătite deja mai multe variante de planuri de reorganizare. CE Oltenia ar putea funcționa – într-o primă variantă – fără un grup de la Turceni și cele cele două termonentralele din Dolj, plus carierele care le deservesc. Într-o altă variantă, sunt excluse cinci grupuri energetice – Grupul 1 Turceni, grupul 8 Ișalnița, grupul 1 SE Craiova II și grupurile 1 și 2 Brăila – și carierele aferente. De remarcat că, prin renunțarea la capacități de producție și externalizări, se realizează o reducere a numărului de salariați ai companiei!
Autoritățile române au explicat reprezentanților FMI, CE și BM de ce nu pot fi concediați 6.000 angajați la CE Oltenia, pentru că – spun acestea – ar însemna un dezastru social. Rămâne de văzut cu ce plan de reorganizare va veni Guvernul în fața finanțiștilor internaționali, care vor fi acele măsuri care să conducă la eficientizarea activității fără disponibilizări de personal.
11 februarie 2015, wall-street.ro: Romania vrea sa rupa dependenta energetica de Rusia: cu ce tari isi poate conecta reteaua de gaze

Romania vrea sa rupa dependenta energetica de Rusia: cu ce tari isi poate conecta reteaua de gaze

Bulgaria, Romania, Ungaria si Grecia, propun, la nivelul Uniunii Europene, un proiect de conectare a retelelor nationale de gaze naturale, denumit Aegean Baltic Corridor si pentru care vor solicita finantarea din partea Comisiei Europene.

"Ne preocupa in mod deosebit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, astfel sa ridicam gradul de siguranta energetica zonala. In acest context, Romania, Bulgaria, Grecia si posibil Ungaria vor forma in cadrul grupului la nivel inalt un sub-grup responsabil de constructia Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor - n.r.) care sa asigure inter-conectarea in domeniul gazelor naturale a acestor state", a declarat intr-un comunicat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, conform Mediafax.


Gerea a participat luni la Sofia, Bulgaria, la o reuniune pe tema inter-conectarii regionale in domeniul gazelor naturale, la care au mai fost prezenti si Maros Sefcovic, vice-presedinte al Comisiei Europene, Miguel Arias Canete, comisar pentru Energie si Activitati Impotriva Schimbarilor Climatice, precum si delegati din tari central si est europene. Proiectul Aegean Baltic Corridor ar avea rolul de interconecta sistemele de transport al gazelor naturale din Grecia, Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, cu scopul de a creste securitatea alimentarii cu gaze naturale in Europa centrala si de Est.
Consens cu privire la reteaua regionala de gaze

La initiativa ministrului bulgar al energiei, reprezentantii Bulgariei, Romaniei, Ungariei si ai Greciei au analizat oportunitatea si disponibilitatea celor patru state membre de a constitui un subgrup de lucru destinat promovarii Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor), cu intentia declarata de a fi abordat la nivel regional si de a fi propus spre finantare Comisiei Europene. Cu exceptia Ungariei, care si-a exprimat acordul de principiu cu privire la aderarea la Subgrupul de lucru, urmand ca decizia finala sa fie comunicata ulterior, sefii delegatiilor au fost de acord cu crearea acestui organism, o prima reuniune urmand sa aiba loc la Sofia, la jumatatea lunii martie.


Temele aflate pe agenda intalnirii au vizat perspectivele de aprovizionare regionala cu gaze naturale, precum si solutiile pe termen scurt in ceea ce priveste inter-conectarea, potrivit comunicatului Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri. "Romania are un set de prioritati de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu gaz care vizeaza completarea legaturilor lipsa cu statele vecine", a adaugat Gerea in comunicat.

Reuniunea s-a finalizat cu o declaratie comuna a reprezentantilor Austriei, Bulgariei, Croatiei, Greciei, Ungariei, Italiei, Romaniei, Sloveniei, Slovaciei si ai Comisiei Europene prin care s-a anuntat crearea grupului la nivel inalt CESEC, al carui obiectiv este stabilirea unei foi de parcurs privind infrastructura de gaze ca prioritate regionala. Scopul il reprezinta consolidarea securitatii energetice prin asigurarea accesului la cel putin trei surse de gaz pentru fiecare stat din regiune, se mai spune in comunicat.


Reteaua de gaze a Romaniei este in prezent concetata cu cea a Ungariei si a Republicii Moldova, dar niciuna nu ii asigura un grad prea ridicat de independenta fata de importurile de gaze din Federatia Rusa, intrucat din Ungaria se importa gaze, iar in Republica Moldova ar urma sa se exporte. Comisia Europeana a alocat, in anii trecuti, fonduri si pentru conectarea sistemului de gaze cu cel din Bulgaria, dar aceasta legatura nu a fost inca realizata. Romania isi asigura din productia proprie cea mai mare parte a consumului de gaze naturale, dar importa si din Federatia Rusa. Guvernul apreciaza ca Romania nu va mai avea nevoie de importuri de gaze dupa 2020, cand spera sa inceapa productia in Marea Neagra, dar momentul inceperii extractiei depinde de operatorii concesiunilor.
11 februarie 2015, postare pe blog: De ce nu vom avea niciodata carburanti ieftini

Sursa:

http://lolzmonster.com/de-ce-nu-vom-avea-niciodata-carburanti-ieftini/

Multi au observat probabil, sau cel putin cei care au masina, ca au inceput sa se scumpeasca din nou carburantii. Motorina ajunsese la Petrom undeva la 5.11, dupa care a inceput incet incet sa creasca, ajungand astazi undeva la 5.37 lei pe litru. Probabil ca o sa ajunga din nou 6 lei si ceva, cum ne sade bine, ca ultima tara din UE din punct de vedere al nivelului de trai. Sincer, ma asteptam sa creasca din nou preturile, insa speram sa nu fie o crestere atat de brusca si atat de rapida. Speram sa stea asa macar vreo doua sau trei luni, nu o saptamana.


In caz ca nu stiti, acciza pe care statul o percepe pentru 1 litru de carburant inseamna peste 60% din pretul de la pompa. Nu va imaginati ca pompagii sunt de vina pentru preturile ridicole. Statul este PRIMUL vinovat pentru benzina si motorina mai scumpa ca in Germania, Franta, Anglia, Togo, Zimbabwe, Sahara si alte tari/regiuni din lume.
Patronii de peco sunt prncipalii vinovati pentru pretul mare de la pompa si o sa va spun exact de ce. Atunci cand barilul de petrol a scazut, pe masura ce stocurile de carburant scump din peco s-au epuizat, a inceput sa scada si pretul la pompa dar nu cu cat ar trebui, patronii tinand cu dintii de acest pret. Egoismul lor creeaza bunastare pentru ei insisi dar saracie pentru restul populatiei. Cand e vorba de scumpit, le sare inima din piept de bucurie, iar cand sunt nevoiti sa ieftineasca, o fac intr-un stil de sictir tipic patronului roman fortat sa dea bani din buzunarul propriu.
Nu vom avea niciodata carburanti ieftini la pompa din cauza patronilor din industria petroliera, egoisti, meschini, mult prea avari si halapi ca sa se gandeasca si la client. Pacat nu nu suntem uniti ca popor, sa boicotam putin aceasta industrie. Sa vedem cum scad preturile din cauza ca lumea nu mai alimenteaza deloc. Cui ar mai vinde ei carburant cu 0.50 lei pe litru profit? Uneori si mai mult…
12 februarie 2015, zf.ro: Criză în industria petrolieră americană şi preţuri de 20-30 de dolari barilul

Unul dintre cei mai urmăriţi indicatori petrolieri, cel care arată trendul forajelor din SUA, arată că industria americană a petrolului de şist este în criză severă, spun unii analişti. Pe alţii, semnele de încetinire a forajelor nu-i descurajează să creadă că supraproducţia actuală de ţiţei de pe piaţa mondială va persista şi că va face ca preţurile petrolului să mai scadă cu 50%.

Numărul forajelor din SUA, urmă­rit de indicatorul Baker Hughes, este în scădere de când a atins maximul de 1.609 puncte în octombrie anul trecut, însă declinul a accelerat spectaculos în ultimele cinci săptămâni, scrie în publicaţia britanică Financial Times Mark C. Lewis, analist la compania de consultanţă financiară Kepler Cheuvreux. În săptămâna încheiată în 30 ianuarie, indicatorul a înregistrat o cădere record de 94 de unităţi, iar în următoarele şapte zile una de 83 de unităţi. Raportat la octombrie, scăderea este de aproape 30%, (cu 469 de unităţi). Mai mult de jumătate din forajele la care producătorii de ţiţei au renunţat (265 de unităţi) sunt de tip orizontal, cele mai productive. În ultimele cinci săptămâni reducerea a fost de 342 de puncte, un declin de o severitate fără precedent în istoria indicatorului, şi vine în condiţiile în care producătorii au anunţat reduceri substan­ţiale ale investiţiilor în capital productiv din cauza reducerii preţului petrolului.
Trendul este îngrijorător pentru SUA deoarece petrolul de şist a ajutat această economie să reducă importurile. Exploatarea şistului este însă costisitoare deoarece puţurile cu petrol de şist se epuizează mai rapid decât cele tradiţionale, fiind nevoie de deschiderea unui număr mai mare de noi puţuri în fiecare an pentru amortizarea declinului natural, iar aceasta presupune noi investiţii. Arabia Saudită şi ţările din OPEC înţeleg că din cauza naturii costisitoare „revoluţia şistului“ din SUA are nevoie de preţuri mari pentru a continua.
Analiştii băncii americane Citigroup estimează că preţul petrolului destinat pieţei americane, WTI, s-ar putea reduce cu mai mult de 50%, în jurul pragului de 20 de dolari barilul, până la începutul celui de-al doilea trimestru în condiţiile în care supraproducţia va umple facilităţile de depozitare aproape de cotele maxime, notează Bloomberg. Ţiţeiul WTI era tranzacţionat ieri cu puţin sub 49,5 dolari barilul. În SUA, stocurile de petrol sunt la maximul istoric.

„Rusia are în faţă o furtună perfectă“


Tom Kloza, analist la Oil Price Information Service, prognozează că preţul ţiţeiului WTI vor atinge în al doilea trimestru pragul cel mai de jos al actualului ciclu de evoluţie în jurul nivelului de 30 de dolari barilul.
„Cred că acest ciclu mai are mult până să se epuizeze“, a spus el, menţionând că diferenţa între WTI şi Brent s-ar putea lărgi la 10 dolari.
Analiştii de la Jefferies Bache se aşteaptă ca preţul petrolului American să marcheze noi minime pe termen scurt îndreptându-se spre pragul de 40 de dolari barilul. Petrolul Brent ar ajunge la 48 de dolari barilul, faţă de 115 dolari în iunie şi 45 de dolari în ianuarie.
Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că producţia din SUA se va reduce accentuat la început, dar îşi va reveni, însă cea din Rusia va scădea în următorii cinci ani.
„Rusia, având în faţă o furtună perfectă cu preţuri în colaps, sancţiuni internaţionale şi deprecierea rublei, va avea cel mai mult de pierdut în această industrie“, a avertizat agenţia.
13 februarie 2015, agepres.ro: Gerea despre complexurile energetice Hunedoara și Oltenia: Știm că restructurările trebuie făcute, dar nu oricum

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a afirmat vineri, la Pitești, că restructurările solicitate de partenerii financiari internaționali la complexurile energetice Hunedoara și Oltenia sunt necesare, dar ele trebuie să fie făcute ținând cont de asigurarea securității energetice a României.

"În ceea ce privește cele două complexe energetice, acolo lucrurile sunt clare, trebuia să avem o analiză finalizată, care să ne spună încotro ne îndreptăm cu restructurările.
Nu a fost gata până în acest moment, noua echipă de la minister va trebui să o facă, are ca termen o lună să vină cu un calendar în care să spunem ce trebuie făcut acolo. Din punctul nostru de vedere, al echipei de la nivelul Ministerului Energiei, știm că restructurările trebuie făcute, dar nu oricum. (...) Principalul element care trebuie să ne preocupe este securitatea energetică a României", a declarat Gerea, în cadrul unei conferințe de presă.
Ministrul a subliniat faptul că cele două complexuri au un rol important în cadrul sistemului energetic național, deși costurile de producție sunt mai mari.
"Aceste două componente ale sistemului energetic au o importanță extraordinară pentru stabilitatea furnizării de energie electrică și totodată pentru echilibrarea sistemului. (...)
Așa încât nu ne putem arunca într-o singură direcție, România are nevoie de o construcție echilibrată. Știu că sunt costuri, știu că sunt probleme foarte mari (...), dar trebuie păstrate aceste facilități, trebuie să găsim soluții optime pentru securitatea energetică a României", a precizat ministrul Energiei.
Premierul Victor Ponta a anunțat, pe 10 februarie, că Guvernul nu s-a înțeles cu partenerii financiari internaționali în privința creșterii prețului pentru gazele naturale și a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara și Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenție, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.
Potrivit premierului, acordul este în vigoare și cele două probleme vor fi rediscutate în luna aprilie.
13 februarie 2015, mediafax.ro: Listarea internaţională a Petrom, Romgaz şi Electrica, prezentată companiilor americane la New York

Premierul Victor Ponta, prezent în SUA, a prezentat oficialilor unor companii americane, la New York, evoluţiile recente din România şi perspectivele economiei româneşti, fiind prezentat şi procesul de listare internaţională a companiilor Petrom, Romgaz şi Electrica, informează Guvernul.



La întâlnire au participat reprezentanţii unor companii precum Parsons Corporation din California, BlueMountain Capital, Bell Helicopter, Lockheed-Martin Corporation, Newtyn Management LLC, GTECH Corporation, Meridian Technologies, Estee Lauder, Boewulf Energy, Prism Group, Mayer Brown LLP, NBC Universal, Ethan Allen Corporation, Pataki Cahill Group, Henry Schein Inc., Willis of New York, East West Institute, Baupost Group LLC, GMO LLC.
Reuniunea a fost organizată de către Business Council for International Understanding, o organizaţie neguvernamentală de sprijinire a exporturilor şi investiţiilor americane în străinătate, înfiinţată în 1955 de către fostul preşedinte al SUA Dwight D. Eisenhower şi care grupează peste 150 de mari companii americane şi internaţionale cu activitate în SUA.
"Prim-ministrul a prezentat evoluţiile recente din România şi perspectivele economiei româneşti. La eveniment au participat şi Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi Lucian Anghel, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti. Aceştia au prezentat evoluţiile recente specifice pieţei de capital din ţara noastră şi procesul de listare internaţională a unor mari companii româneşti, precum Petrom, Romgaz şi Electrica", transmite Guvernul.
Joi, premierul Ponta s-a întâlnit cu reprezentanţi ai unor companii americane, aflate în proces de evaluare a viitoarelor investiţii în Europa Centrală şi de Sud-Est, interesate să cunoască evoluţiile economice recente din România şi stadiul relaţiilor bilaterale oficiale, fiind prezenţi reprezentanţi ai companiilor ADM, Allied TechSystems, Amgen, Boeing, Cargill, Chevron, Coca-Cola, Ellicott, ExxonMobile, General Electric, Lindsay, Mega, MetLife, MoneyGram, Pike Energy, Raytheon, Smithfield, Timken.
O misiune economică organizată de către Departamentul Comerţului din Statele Unite ale Americii va veni în România în luna mai, unul dintre principalele domenii de interes fiind cel al tehnologiei informatice şi securităţii cibernetice.
Vizita a fost convenită în discuţia avută, miercuri, de premierul Victor Ponta, aflat în SUA, cu secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker.
Premierul Victor Ponta se află în vizită în Statele Unite ale Americii până duminică, el anunţând că se va întâlni, la Washington, cu secretarul de stat al Comerţului şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri american.
Săptămâna trecută, înaintea şedinţei de guvern, premierul Ponta s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson.
După acea discuţie, premierul le-a cerut miniştrilor să realizeze un "update" la foaia de parcurs pe zona comercială cu SUA, arătând că este nevoie de îndepărtarea oricăror bariere pentru marii investitori americani astfel încât Parteneriatul strategic să fie eficient şi din punct de vedere economic, nu doar politic şi militar.
13 februarie 2015, economica.net: Profitul Transgaz a crescut anul trecut cu 52%, la peste 500 de milioane de lei

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz Mediaş (TGN) a obţinut, în 2014, un profit net preliminat de 507,428 milioane lei, în creştere cu 52% faţă de 2013, când compania a realizat un profit net de 334,491 milioane lei, potrivit unui raport publicat, vineri, pe pagina de internet a companiei, şi citat de Agerpres.

Veniturile totale ale companiei au crescut, anul trecut, cu 9%, la 1,695 miliarde lei, faţă de 1,557 miliarde de lei, în 2013. Totodată, cheltuielile totale au ajuns la 1,077 miliarde de lei, în scădere cu 4%.
Compania Transgaz a virat către bugetul de stat, în 2014, suma de 629,69 milioane lei, din care TVA în valoare de 254,788 milioane lei, impozit pe profit de 106,405 milioane lei, redevenţă petrolieră de 163,505 milioane lei, impozit pe venituri din salarii de 37,664 milioane lei, impozit pe construcţii speciale de 1,922 milioane lei şi impozit pe monopolul natural de 55,387 milioane lei.
SNTGN Transgaz Mediaş este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) al gazelor naturale.
15 februarie 2015, economica.net: Certificatele energetice ale clădirilor, mai ieftine cu 50% în 2015. De ce e necesară această hârtie

Certificatul energetic este obligatoriu la vânzarea sau închirierea unui aparatament sau a unei case, încă din iulie 2013. Preţurile practicate de auditorii energetici s-au redus considerabil, şi asta pentru că şi numărul auditorilor a crescut, în special în marile oraşe. ECONOMICA.NET îţi spune care sunt noile preţuri.

Un certificat energetic pentru o garsonieră costa în 2012 300 de lei. Acum, auditorii energetici percep un onorariu de doar 150 de lei, se arată într-un raportul emis de Like Consulting, pentru perioada 2012-2015.
Tarifele s-au redus şi pentru apartamentele cu două camere, astfel că, de 400 de lei, s-a ajuns la 180 de lei.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la case și clădiri. Astfel, dacă un certificat pentru o casă costa 5 lei/mp în 2012, auditorii energetici au fost nevoiţi să se adapteze la puterea de cumpărare a pieței și la concurența din ce în ce mai mare de la an la an. Pentru acest an, tariful a scăzut sub 2 lei/mp. De asemenea, și certificatele energetice pentru clădiri costă mult mai puțin în prezent, puțin peste 1 leu/mp, față de 4,5 lei/mp, cât costa în 2012.
"Chiar dacă tarifele pe care le percepeam în 2012 erau oricum mult mai mici față de cele percepute în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, dar și față de grila de prețuri recomandată de Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, piața ne-a obligat să scădem gradual tarifele, iar la ora actuală prețurile sunt cu peste 50% mai mici față de cele percepute în 2012", spune Marius Adrian Pănuță, auditor energetic din cadrul Like Consulting.
În 2011 erau atestaţi la Ministerul Dezvoltării un număr de 1.185 de auditori energetici, iar la data de 5 februarie 2015, numărul acestora a crescut la 1.533.
Certificatele energetice sunt valabile zece ani, iar auditorii sunt obligați prin lege să facă inspecția clădirii la fața locului și nu prin telefon.
La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar. De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului. Certificatul energetic va face parte din cartea tehnică a clădirii. În caz contrar, contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere sunt supuse nulităţii relative.
Pentru raportul realizat de Like Consulting au fost consultați auditori energetici atestați din București, Timișoara, Iași și Cluj.

15 februarie 2015, hotnews.ro: Analiza investitiilor austriece in Estul Europei: Petrom a fost un chilipir

​Saptamana trecuta a fost saptamana Europei de Est. Din punct de vedere politic, aproape toata atentia s-a concentrat pe evolutiile din Ucraina. Din punct de vedere economic, Estul a fost prezent cu anuntul rezultatelor celor mai mari doua banci austriece, puternic expuse in Estul Europei. Raiffeisen International a anuntat, pentru prima data in istoria sa, pierderi din cauza evolutiilor din Rusia si Ucraina. Banca Austria, in schimb, a avut castiguri substantiale. Prilejul a fost folosit de ziarul austriac Die Presse pentru a face un bilant al expansiunii facerilor austriece catre Est.


Fritz Preuss, profesor de economie la Universitatea din Viena, estimeaza ca economia Austriei a crescut cu 0.2% in fiecare an datorita caderii Cortinei de Fier in 1989. Odata cu marele val de extindere al UE din 2004, la cresterea economica se adauga 0,4% in fiecare an. De exemplu, pentru anul 2010, asta inseamna 20 de miliarde de euro in plus la performanta economiei austriece.
Temerea se leaga insa de sistemul bancar si posibilele pierderi provocate de acesta in perioade de criza sau instabilitate politica. Banca Austria, de exemplu, se poate lauda cu un castig de 9 miliarde de euro din anul 2000 incoace, doar pe piata estica. Dobanzile din tarile din Est sunt, in medie, de trei ori mai mari decat in Austria, deci si profitul e considerabil. Numai in prima jumatate a lui 2014, filialele estice ale bancilor austriece au adus castiguri de 1 miliard de euro.
Analiza investitiilor austriece din Romania
„Multa vreme, Viena putea fi considerata capitala secreta a Romaniei. Motivul il constituiau doua achizitii spectaculoase:
In 2005, OMV cumpara colosul de stat din industria petroliera si a gazelor, Petrom, si o facea la pret de superoferta. Filiala romaneasca a OMV garanteaza de atunci nu numai castiguri bune si exploatari de gaze in Marea Neagra, ci chiar supravietuirea OMV in bransa. Fara Petrom, OMV ar fi prea mic, afirma insusi seful concernului Gerhard Roiss.
Mai putin noroc a avut Erste Bank cu achizitia BCR de patru miliarde de euro. Pentru Erste, pasul catre Europa de Est a venit prea tarziu si la preturi mult mai mari. O criza economica mai tarziu, BCR nu mai valoreaza prea mult in contabilitatea Erste.
Nici Volksbank nu a avut un parcurs mai bun in Romania. Lungi au fost negocierile prin care filiala romaneasca - cu pierderi uriase - a putut fi vanduta statului. Si Baumax a parasit piata romaneasca intre timp.
Totusi, multi experti nu vad motive pentru a desconsidera Romania. Economia tarii a crescut in 2013 cu 3,5%, ritmul este in continuare sustinut. (…)”
Celelalte piete din Est unde austriecii au investit masiv (analiza pe scurt)
Cehia este cea mai mare dintre toate pentru investitorii austrieci, care au varsat mai multi bani in aceasta tara decat oricare alta din regiune. Pariul pare sa fi fost unul bun, avand in vedere deschiderea pietei din Cehia si stabilitatea economica, dublata de institutii eficiente.
In Rusia, investitorii austriece vad ca modelul economiei bazate aproape exclusiv pe rezerve naturale este epuizat. Raiffeisen a raportat pierderi mari in Rusia, sanctiunile impuse de Occident reduc din alte sectoare, iar rubla este in cadere. Schimbarile structurale de care Rusia avea nevoie nu s-au facut, nemaivorbind de combaterea oligarhiei corupte.
Ungaria e greu de crezut ca, in urma cu doar cativa ani, era o comoara pentru afaceristii din Austria. Astazi, Viktor Orban forteaza nota. Agricultorii austrieci sunt fortati sa renunte la terenuri, companiile si bancile s-au trezit cu impozite arbitrare de criza. Erste Bank a luat chiar statul maghiar in structura de actionari ai filialei din Ungaria pentru a scadea impozitele speciale la un nivel suportabil. Totusi, trebuie spus ca rezultatele economice agregate ale tarii nu sunt rele, indicatorii fiind pe plus in mai toate domeniile.
Cosmarul austriac se cheama Croatia. Falimentul bancii Hypo Alpe Adria este cel mai des invocat argument pentru aceasta caracterizare. Dar si fara acest eveniment, Croatia nu da motive de bucurie la Viena. 2014 a fost al saselea an la rand cu recesiune, industria e slab dezvoltata, somajul e urias si puterea de cumparare e minima. Aderarea din 2014 la UE inca nu a produs efecte, iar in turism, anul acesta, vor fi, probabil, pierderi din cauza unui numar scazut de turisti rusi.


Pagina din


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə