11.5.4. Poluarea sonoră
Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.
Referitor la sursele fixe:
• sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);
• remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor);
• în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic);
• pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex. restricţionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri independente, multietajate, special amenajate;
• pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor) precum şi măsuri administrative privind programul operaţiilor de aprovizionare;
• în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înălţime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
Referitor la sursele mobile:
• refacerea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe arterele cu trafic intens;
• redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unităţilor de pe aceste artere;
• dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic, etc).
11.5.6. Poluarea aerului
Probleme identificate privind poluarea aerului :
- Emisiile generate de activităţile industriale specifice platformelor industriale, precum şi instalaţiilor mari de ardere;
- Poluarea atmosferei generată de traficul rutier, feroviar şi aeronautic intens din mediu urban;
- Emisiile şi mirosurile dezagreabile datorate depozitelor de deşeuri municipale necorespunzător amenajate;
- Poluarea aerului şi mirosul dezagreabil datorate depozitelor de gunoi menajer
- Emisii de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei la terminale şi la staţiile de distribuţie.
Realizarea obiectivelor şi ţintelor stabilite în PLAM presupune iniţierea dar şi continuarea unor activităţi :
- respectarea Programului Naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere;
- reactualizarea anuală a inventarelor instalaţiilor/activităţilor la nivel naţional şi regional şi coordonarea acestui proces la nivel regional şi local;
- conformarea instalaţiilor care nu au obţinut perioade de tranziţie;
- realizarea controlului conformării activităţilor pentru care au fost emise autorizaţii integrate de mediu verificări în teren ale respectării măsurilor stabilite precum şi a emisiilor la coş.
11.5.7. Transportul
În Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate.
Sistemele de transport sunt foarte dăunătoare mediului, atât la nivel local cât şi global. Probleme precum zgomotul, vibraţiile, poluarea aerului dăunează sănătăţii şi bunăstării comunităţilor peste tot în ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importantă la susţinerea modificărilor climatice globale. Relaţia de bază dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexă.
Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul, alături de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon, care împreună cu alte gaze cu efect de seră determină modificări fără precedent în sistemul climatic global.
11.5.8 Spaţiile verzi
Obiective:
- Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen
- Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue
- Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi
- Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare
Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde
- Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi
- Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi
- Organizarea de acţiuni educative
- Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci
- Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate
11.5.9. Agenda Locală 21
Agenda Locală 21 reflectă principiul „durabilităţii“. Termenul provine din sivicultură, care a adoptat principiul „durabilităţii“ încă din sec. XVI: nu este permisă tăierea copacilor decât în cantitatea care poate fi replantată.
„Agenda 21“ a fost concepută ca un program de acţiune mondial al secolului 21. Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locală de dezvoltare durabilă, obiectivele şi portofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la bază acţiunile cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu.
Factorii de răspundere implicaţi sunt : administraţiile locale, autorităţile locale, agenţii economici, ONG – uri şi populaţia.
La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã a situaţiei actuale, urmatã de o analizã SWOT pe domenii. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2.
Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate.
Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi.
În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.
La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 care se află în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3
Capitolul 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
12.1. Agricultura
12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură
Tabel 12.1.2.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi
- ha -
|
2004*)
|
Total
|
din care:
sector privat
|
|
din care:
gospodăriile populaţiei
|
Cereale – total
|
61 874
|
60 125
|
44 640
|
din care:
|
|
|
|
Grâu şi secară
|
20 429
|
19 754
|
12 225
|
Orz şi orzoaică
|
6 586
|
6 122
|
3 952
|
Ovăz
|
1 640
|
1 410
|
953
|
Porumb
|
32 897
|
32 556
|
27 401
|
Leguminoase pentru boabe – total
|
287
|
287
|
287
|
Plante uleioase – total
|
19 644
|
19 217
|
9 053
|
din care:
|
|
|
|
Floarea soarelui
|
17 968
|
17 627
|
8 879
|
Cartofi
|
1 051
|
1 051
|
894
|
Legume - total
|
5 908
|
5 875
|
5 822
|
Plante de nutreţ - total
|
12 217
|
10 243
|
8 488
|
din care:
|
|
|
|
Perene vechi şi noi
|
4 759
|
3 876
|
3 289
|
Porumb pentru insilozare
|
863
|
508
|
-
|
Vii pe rod
|
1 408
|
1 408
|
1 389
|
Livezi de pomi şi pepiniere pomicole
|
1153
|
822
|
403
|
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
Tabel 12.1.2.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi
- tone -
|
2004*)
|
Total
|
din care:
sector privat
|
|
din care:
gospodăriile populaţiei
|
Cereale – total
|
355 082
|
348 680
|
286 170
|
din care:
|
|
|
|
Grâu şi secară
|
85 606
|
83 316
|
57 734
|
Orz şi orzoaică
|
27 912
|
26 186
|
18 053
|
Ovăz
|
4 276
|
3 815
|
2 866
|
Porumb
|
236 306
|
234 551
|
207 112
|
Leguminoase pentru boabe – total
|
565
|
565
|
565
|
Plante uleioase – total
|
40 519
|
40 018
|
24 839
|
din care:
|
|
|
|
Floarea soarelui
|
37 887
|
37 471
|
24 419
|
Cartofi
|
17 609
|
17 609
|
14 469
|
Legume - total
|
167 679
|
153 077
|
151 793
|
Plante de nutreţ - total
|
235 488
|
201 268
|
171 330
|
din care:
|
|
|
|
Perene vechi şi noi
|
118 568
|
104 369
|
94 171
|
Porumb pentru insilozare
|
16 714
|
10 627
|
-
|
Struguri
|
10 924
|
10 924
|
10 786
|
Fructe din pomi şi pepîniere pomicole
|
8 740
|
7 735
|
6 776
|
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.
Tabel 12.1.2.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi
-
|
2004*)
|
- kg/ha -
|
|
|
Grâu şi secară
|
4 190
|
Orz şi orzoaică
|
4 238
|
Ovăz
|
2 607
|
Porumb
|
7 183
|
Leguminoase pentru boabe – total
|
1 969
|
Floarea soarelui
|
2 109
|
Cartofi
|
16 755
|
Legume de câmp şi în solarii
|
25 979
|
Plante de nutreţ – total
|
19 244
|
Struguri
|
7 759
|
Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **)
|
12
|
|
|
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
**) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .
12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.
12.2. Industria
Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.
Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele :
Tabel 12.2.1
Nr.
crt.
|
ZONA
|
Suprafaţă
Expusă
- Km2 -
|
Populaţia
expusă
- loc -
|
Principalele
Procese
Poluante
|
1
|
Faur S.A.
|
6,0
|
50,000
|
Turnătorii, combustie în pulberi textile şi construcţii
|
2
|
Dudesti
|
12,5
|
135,000
|
Produse chimice de Sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie
|
3
|
Vitan
|
1,0
|
30,000
|
Turnătorie, procese combustie transporturi
|
4
|
Popesti Leordeni
(pe raza jud. Ilfov)
|
2,5
|
10,000
|
Industria vâscozei, combustie, transporturi
|
5
|
IMGB
|
1,0
|
35,000
|
Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.
|
6
|
Progresul
|
6,0
|
18,000
|
Construcţii, betoniere, asfalţiere, combustii, etc.
|
7
|
Militari
|
8,5
|
20,000
|
Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi, pielărie
|
8
|
Băneasa
|
1,0
|
22,000
|
Turnătorie, metalurgie, transporturi
|
9
|
Pipera
|
2,0
|
15,000
|
Combustie industrială, industria lemnului,
|
10
|
Obor
|
3,5
|
13,000
|
Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie
|
|
TOTAL
|
44,0
|
348,000
|
|
Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.
PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de la Institutul Naţional de Statistică a fost:
Tabel 12.2.2
Denumire
|
UM
|
Valoare
|
TITEI EXTRAS
|
TONE
|
0
|
GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE)
|
MII MC
|
0
|
CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE
|
TONE
|
516
|
CARNE DE BOVINE
|
TONE
|
0
|
CARNE DE PORCINE
|
TONE
|
160
|
PREPARATE DIN CARNE
|
TONE
|
18626
|
CONSERVE DE CARNE
|
TONE
|
689
|
LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA ROŞII)
|
TONE
|
0
|
ULEIURI COMESTIBILE
|
TONE
|
10617
|
LAPTE DE CONSUM
|
HL
|
302
|
UNT
|
TONE
|
3
|
BRÎNZETURI
|
TONE
|
412
|
PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS.
|
TONE
|
35184
|
BERE
|
MII HL
|
1756
|
FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC
|
TONE
|
260
|
TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC)
|
MII MP
|
19949
|
TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE
|
MII MP
|
676
|
TESATURI DIN ÎN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP ÎN, CÎNEPA
|
MII MP
|
532
|
TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC
|
MII BUC.
|
591
|
TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA
|
MII BUC.
|
1408
|
TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE
|
MII BUC.
|
2656
|
CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON
|
MII PER.
|
21811
|
CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI
|
MIILEI/RON
|
835667226
|
ÎNCALTAMINTE - TOTAL
|
MII PER.
|
10983
|
ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP)
|
MII PER.
|
9474
|
CHERESTEA-TOTAL
|
MC
|
95321
|
CHERESTEA DE RAŞINOASE
|
MC
|
75003
|
CHERESTEA DE FAG
|
MC
|
16342
|
CHERESTEA DE STEJAR
|
MC
|
1242
|
PLACAJE DIN LEMN
|
MC EF.
|
1162
|
PLACI FIBROLEMNOASE
|
TONE
|
869
|
HIRTIE
|
TONE
|
1686
|
ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANŢA ACTIVA)
|
TONE
|
283068
|
ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N)
|
TONE
|
283068
|
PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA
|
TONE
|
5905
|
ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANŢA ACTIVA)
|
TONE
|
795
|
LACURI ŞI VOPSELE
|
TONE
|
38318
|
MEDICAMENTE
|
MIILEI/RON
|
483879982
|
DETERGENŢI (100% SA)
|
TONE
|
4035
|
ANVELOPE
|
MII BUC.
|
0
|
STICLARIE
|
TONE
|
101754
|
CIMENT
|
TONE
|
0
|
PREFABRICATE DIN BETON ARMAT
|
MC
|
5848
|
FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE
|
TONE
|
40
|
OTEL BRUT
|
TONE
|
19033
|
LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD
|
TONE
|
1400
|
TEVI DE OTEL
|
TONE
|
7999
|
OXID DE ALUMINIU (ALUMINA )
|
MII T
|
1
|
PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI)
|
TONE
|
0
|
MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE
|
MIILEI/RON
|
6854960
|
STRUNGURI
|
BUC.
|
3
|
MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE
|
MW
|
272
|
TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE
|
KVA
|
13412
|
TELEVIZOARE
|
BUC.
|
29125
|
AUTOUTILITARE
|
BUC.
|
4
|
AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSASIURI
|
BUC.
|
2
|
MOBILIER
|
MIILEI/RON
|
225822818
|
ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE)
|
MII KWH
|
3828082
|
ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE
|
MII KWH
|
3827921
|
Dostları ilə paylaş: |