Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007
Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Yüklə 2,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 12.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale
- 12.3. Energia 12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
- 12.3.2. Consumul brut de energie
- 12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
- 12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
- 12.4. Transporturile
12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel, impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se confruntă omenirea în zilele noastre. În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial. Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: Efecte asupra apei, prin: - consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de apă; - evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare; - scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări; - poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran; - poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere; - poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor. Efecte asupra aerului prin: - emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie; - pulberi şi gaze provenite din procese de ardere; - activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri; - poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO. Efecte asupra solului prin: - ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale; - poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură; - producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale; - ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere; Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică. Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal. 12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale Tabel 12.2.1.1
* - Perioada de tranzitie 12.2.1.2 Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului Ca urmare a inventarelor EPER efectuate în anul 2007, s-au evidenţiat următoarele unităţi IPPC(depăşiri ale valorilor de prag): - SC FIROS SA - CET GRIVITA - CET PROGRESU - CET BUCUREŞTI SUD - CET TITAN - CET BUCUREŞTI VEST - CET GROZĂVEŞTI - SC ASSA ABLOY ROMÂNIA SRL
- 133 de controale la unităţi cu impact major asupra mediului ( categoria A) - 449 de controale la unităţi cu impact semnificativ asupra mediului ( categoria B) - 1292 de controale neplanificate efectuate în urma sesizărilor şi tematicilor impuse de Comisariatul General sau autorităţile publice centrală şi teritorială pentru protecţia mediului. Între controalele tematice realizate amintim: - verificările efectuate anual la unităţile medicale cu privire la respectarea Protocolului nr. 4132/ 45861/ 10973 din 2004 prin care au fost controlate un numar de 31 de unităţi medicale din care 10 unităţi mai aveau crematorii în funcţiune. - au fost verificaţi un numar de 17 fabricanţi de vehicule, importatori profesionali de vehicule şi agenţi economici care desfaşoară activităţi de dezmembrare a vehiculelor. - s-au efectuat controale în vederea verificării operatorilor din domeniul instalaţiilor mari de ardere care au întocmit programe de reducere prograsivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, - s-au efectuat verificări asupra activităţii agenţilor economici, aflată sub incidenţa HG nr. 448/ 2005 cu privire la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice ( DEEE) - în decursul anului 2007 s-au efectuat controale în vederea verificării stadiului realizării măsurilor din Programul de Conformare la unităţi ce deţin autorizaţii integrate de mediu fără perioadă de tranziţie. 12.2.3.1 Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC Din totalul de 43 de instalaţii IPPC de pe raza Municipului Bucureşti, 36 sunt conforme cu prevederile Directivei IPPC şi 7 beneficiază de perioade detranziţie conform OUG 152/2005aprobată de Legea nr. 84/2006. În cursul anului 2007, un număr de 15 instalaţii au indeplinit măsurile cuprinse în planul de acţiuni cu termen final 31.10.2007. Pentru aceste instalaţii au fosr emise autorizatii integrate de mediu actualizate. În acest fel, la nivelul Municipiului Bucureşti, toate instalaţiile IPPC sunt conforme cu prevederile Directivei, cu exceptţia celor 7 instalaţii care beneficiază de perioada de tranziţie negociată cu UE şi prevăzută în OUG 152/2005 aprobată de L 84/2006. Autorizaţiile integrate de mediu emise, cuprind condiţii referitoare la: valorile limită de emisie pentru factorii de mediu, funcţionarea instalaţiei, monitorizare, eliminare/valorificare deşeuri, stabilite conform Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT). Autorizaţiile integrate de mediu emise pentru instalaţiile cu perioadă de tranziţie cuprind planuri de acţiune în care sunt stabilite măsurile necesare pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC. 12.2.3.2 Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT La nivelul APM/ARPM s-au organizat diverse întâlniri cu titularii instalaţiilor IPPC care au acordat sprijin în vederea aplicării celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi condiţiile locale de mediu. De asemenea, la aceste întâlniri au fost distribuite BAT-urile/BREF-urile pe domenii, fiecarui titular. 12.3. Energia 12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului. Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera. Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe. Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă (apele uzate) şi solul.
12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia să poată calcula emisiile şi să facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cât şi de stimulare a agenţilor economici de a foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei. Tabel 12.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert. Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt amplasate: - posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili; - ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare; - defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene; - obstacole în calea zborului păsărilor. generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV). asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi: - interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective; - perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune. influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi apropierile de acestea. asupra urbanismului: - impact vizual. altele:
- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată; - potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări; - pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc. Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată. 12.4. Transporturile În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate Yüklə 2,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||