Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007
Yüklə 2,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 10.2.3. Radioactivitatea solului
- Capitolul 11. MEDIUL URBAN 11.1. Aşezările urbane
- 11.1.1. Amenajarea teritorială
- 11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
- 11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
- 11.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot
- 11.4. Mediu şi sănătate
10.2.2. Radioactivitatea apelor Fig 10.2.2.1 Apă bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).- 
Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată. Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată. Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată. Fig 10.2.2.2 Apă potabilă, (apă de adâncime foraj Afumaţi), activităţi specifice imediate (Bq/m3).
Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată. Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată. Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată. 10.2.3. Radioactivitatea solului Fig 10.2.3.1 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3) 
10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Fig 10.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice imediate (Bq/m3) 
Capitolul 11. MEDIUL URBAN 11.1. Aşezările urbane Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice 11.1.1. Amenajarea teritorială Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea: Tabel 11.1.1
11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement În categoria „spaţiu verde” intră: • Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate • Amenajările sportive publice • Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului • Bazele de agrement, parcurile de distracţie • Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă • Culoarele de protecţie faţă de infrastructura • Pădurile de agrement • Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului • Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară Rolul spaţiilor verzi • Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane • Oferă adăpost speciilor de animale • Reprezintă suport pentru plante • Oferă stabilitate ecosistemului urban • Este o sursă pentru educaţie • Reprezintă un spaţiu pentru recreere În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2 În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor). Suprafaţa verde aferentă unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăriile de sector pentru anul 2006 este de: • Sector 2 = 10,51 mp • Sector 4 = 9,6 mp • Sector 5 = 6,6 mp • Sector 6 = 9,16 mp Tabel 11.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007 Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)
Tabel 11.1.2.2 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1
Tabel 11.1.2.3 Suprafaţa parcurilor din sectorul 1
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1) Tabel 11.1.2.4 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 2
Tabel 11.1.2.5 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2:
(conform Poliţiei Comunitare Sector 2) Tabel 11.1.2.6 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 3
Tabel 11.1.2.7 Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:
În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp. Tabel 11.1.2.8 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 4
Tabel 11.1.2.9 Situaţia statistică a spaţiilor verzi din sectorului 4:
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4) În prezent există în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradină de 2600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6330 mp. Tabel 11.1.2.10 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5
Tabel 11.1.2.11 Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:
(Conform A.D.P Sector 5) În Sectorul 5 există 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P.). În Str. Drumul Cooperativei nr 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc. Tabel 11.1.2.12 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 6
Tabel 11.1.2.13 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6
Precizăm că, în afară de aceste spaţii verzi administrate de sectoare mai sunt încă 2 887 966 mp (288,79 ha) de parcuri şi grădini administrate de PMB- Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, deci un total de 22 459 784 mp (2246,97 ha) spaţii verzi publice la nivelul Capitalei. Tabel 11.1.2.14 Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement
Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără: - dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice, - creşterea traficului rutier, - acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide, - poluarea industrială, - extinderea suprafeţelor construite - lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi - neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.
Obiectivele legate de zonele verzi au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii prin realizarea legăturilor dintre acestea. Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor deja existente, precum şi crearea de noi spaţii verzi se preved o serie de obiective: - stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi; - analiza suprafeţei existente, reglementarea şi monitorizarea acestora; - conservarea spaţiilor verzi; - reabilitarea zonelor verzi degradate.
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens. Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate. Zgomot generat de centre industriale. Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Şulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura). Zgomot generat de surse punctuale Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe. Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul). O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei. În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră. Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultat, specializarea experţilor români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc) Tabel 11.3.1 Măsurători de zgomot în anul 2007
Hărţile de zgomot se utilizează: - pentru a obţine date care să fie trimise autorităţilor publice regionale pentru protecţia mediului; - ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni; - ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune; - ca bază de date în cazul eliberării autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clădiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament; - ca bază de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.
Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei. Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.). Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de: - alimentarea cu apă potabilă; - calitatea aerului citadin; - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; - zgomotul urban; - habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.); - calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora. Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi. Yüklə 2,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
