Raportul auditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Călărași pe anul 2014

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.64 Mb.
səhifə1/7
tarix08.01.2019
ölçüsü0.64 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr. 16 din 18 iunie 2015


RAPORTUL

auditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Călărași pe anul 2014
I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081 şi în conformitate cu Programul activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea dacă APL din raion: au respectat legalitatea și regularitatea în procesul bugetar, au identificat/evaluat/fundamentat potențialul economic, respectiv, baza de impozitare aferente formării veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar; au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public.

Prezentul Raport are ca părți integrante: Anexa nr.1 – obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia; Anexa nr.2 – informații generale privind raionul Călărași; cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetelor UAT; procesul bugetar şi managementul financiar-contabil în cadrul AAPL); Anexa nr.3 – descrierea exercițiului bugetar la venituri şi cheltuieli; Anexele nr.4 și nr.5 – materialele informative, datele-cheie sintetizate privind exercițiul bugetar 2014; Anexa nr.6 – măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.
II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: UAT au identificat/evaluat/fundamentat potențialul economic, respectiv, baza de impozitare aferentă formării veniturilor publice?

Potrivit prevederilor legale2, executorii (ordonatorii) principali de buget/autoritățile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget şi de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informații în a căror bază este elaborat bugetul respectiv. Autoritățile UAT urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potențialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare, inclusiv asupra veniturilor bugetare în general și veniturilor proprii în particular, dar prezența unor slăbiciuni instituționale, cum ar fi: lipsa sau irelevanța unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activitățile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, reduc capacitatea de formare a prognozelor şi de planificare a veniturilor proprii în bugetele locale.

Constatările de audit relevă că AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei de impozitare, astfel nepreocuparea în cauză a limitat sursele de formare a finanțelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul sporirii volumului de transferuri din bugetul de stat. În această ordine de idei, auditul, urmare a estimărilor părții de venituri a bugetelor locale, a constatat subevaluări la unele categorii de impozite și taxe în sumă totală de 4,4 mil.lei, la altele identificînd rezerve nevalorificate în sumă totală de 0,7 mil.lei.

Autoritățile locale nu au depus eforturile necesare nici pentru administrarea prudentă a plăților calculate, astfel 13 primării au înregistrat restanțe în sumă totală de 0,5 mil.lei3.

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sînt: neasigurarea unui control intern adecvat, în conformitate cu prevederile regulamentare4, care să asigure condițiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităților publice; neîndeplinirea atribuțiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de către managementul entităților verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare.

Punctele slabe şi, implicit, generatoare de nereguli şi riscuri sînt expuse în subcapitolele ulterioare ale prezentului Raport de audit, fiind formulate şi recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.



  • Modul de identificare/evaluare a materiei/bazei de impozitare, respectiv, proiecțiile fiscal-bugetare analitic nefundamentate indică asupra unor carențe semnificative, fapt ce influențează plenitudinea și sustenabilitatea veniturilor bugetare. Astfel, veniturile respective nu au fost estimate la nivelul lor real (bazate pe constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi veniturilor obținute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor).

Întru susținerea acestor abordări, este necesar de remarcat următoarele.

  • Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potențialului economic și de evaluare neautentică a bazei impozabile, autoritățile de resort au subestimat veniturile din impozitul pe venit din salariu (cap.111/01) și alte impozite pe venit (cap.111/09) cu suma totală de 1,8 mil.lei5.

Astfel, neconformîndu-se cerințelor metodologice6, DGF și 9 primării din raion supuse auditării nu au prezentat indici relevanți privind impozitul pe venitul din salariu, cu confirmările corespunzătoare din partea instituțiilor de resort (autoritățile teritoriale fiscale şi de statistică) ale numărului mediu de salariați, salariului mediu şi fondului de remunerare a muncii, impozitului spre reținere etc.

De menționat că autoritățile executive ale UAT auditate au efectuat calculele încasărilor impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor, avînd ca bază a estimării/prognozării veniturilor doar datele privind evoluția veniturilor realizate la acest subcapitol în anii precedenți şi executarea scontată în anul de elaborare a proiectului de buget. Astfel, conform cifrelor prezentate de autoritățile executive ale UAT către DGF, suma estimată a impozitului pe venit din salariu pentru anul 2014 a constituit 17,8 mil.lei, executarea reală la impozitul respectiv a constituit 19,2 mil.lei, sau cu o depășire de 1,4 mil.lei față de cifra aprobată de UAT. De asemenea, nu au fost evaluate şi aprobate veniturile la capitolul „Alte impozite pe venit” (111/09), executarea reală constituind 0,4 mil.lei. Ca urmare, în unele cazuri neconformitățile menționate au condiționat neidentificarea surselor posibile de formare a bugetelor locale, sporind dependența acestora de transferurile din bugetul de stat şi aplicarea în cadrul estimărilor bugetare a unei baze de calcul irelevante. Impactul deficiențelor de prognoză s-a soldat cu diminuarea calculelor aprobate față de executarea reală a impozitului pe venit cu suma totală de 1,8 mil.lei.



  • Urmare a evaluării neautentice a bazei impozabile au fost subestimate veniturile provenite din impozitele persoanelor juridice (cap.111/20; cap.111/21; cap.111/22; cap.111/23)7. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil aferent impozitului pe venitul persoanelor juridice servesc datele obținute ca rezultat al sistematizării (consolidării) de către organele fiscale teritoriale a declarațiilor persoanelor juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN 08 și VEN 12), dărilor de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operațională (IVAO), dărilor de seamă unificate (UNIF07) prezentate de către întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariați nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de TVA pe anii 2011-2012, precum și indicatorii macroeconomici, și anume: creșterea PIB în termeni nominali, indicele general al prețurilor de consum. Însă, probele de audit colectate denotă că autoritățile executive ale UAT supuse auditării au efectuat calculul reieșind din executarea scontată a veniturilor în perioada anilor precedenți, fără a dispune de inventarierea masei impozabile, în scopul fundamentării părții de venituri a bugetelor UAT. Prin urmare, cadrul neconform de monitorizare a potențialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile a condiționat faptul că DGF și 6 primării8 din raion au subevaluat, respectiv, au planificat impozitul pe venitul persoanelor juridice în mărimi diminuate față de posibilitățile reale de acumulare cu 1,97 mil.lei. De menționat că intrarea ulterioară în vigoare a unor prevederi legale9 a făcut imposibilă prognozarea/planificarea veniturilor, totodată afectînd transferurile de la bugetul de stat.




  • AAPL din raion nu au manifestat o preocupare pe măsură pentru identificarea și aprobarea completă la buget a impozitelor pe proprietate, prin ce nu a fost asigurată evaluarea autentică a bazei impozabile. Totodată, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare a determinat realizarea majorată a veniturilor din impozitele menționate. Astfel:

  • La aprobarea bugetelor locale pentru anul 2014, 6 primării10 nu au asigurat estimarea autentică a bazei impozabile la impozitul din proprietate, veniturile la acest compartiment fiind executate cu 73,0 mii lei mai mult față de cele aprobate. Totodată, AAPL ale com.Răciula nu au asigurat planificarea/încasarea impozitului funciar de la 4 obiecte.

Urmare a faptului că metoda de evaluare utilizată de către ÎS „Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, ceea ce afectează veniturile bugetelor UAT, auditul a fost lipsit de posibilitatea de a se expune asupra potențialului de prognoză și acumulare a impozitelor provenite din proprietate în or. Călărași.

În pofida faptului că, potrivit prevederilor legale11, reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern, iar ARFC prezintă anual IFPS, cel tîrziu pînă la 1 februarie, informația cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, conform informației OCT, evaluarea fondului locativ în or.Călărași în scopul impozitării a fost efectuată cu 6 ani în urmă (în 2009). Prin urmare, atît AAPL, cît și autoritățile fiscale nu analizează/monitorizează factorii ce influențează evoluția, respectiv, integritatea bazei impozabile. Această situație, dar și faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către ÎS „Cadastru”, conduce la creșterea decalajului dintre valoarea estimată și prețurile de piață, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate. De menționat că AAPL dețin registre incomplete privind deținătorii de bunuri imobiliare existente în UAT (cu indicarea valorii evaluate/neevaluate a imobilelor, persoanelor şi bunurilor care sînt scutite în acest scop; în lipsa unei interacțiuni relevante dintre diferite autorități de profil etc.). Se relevă că baza impozabilă neautentică generează la nivelul AAPL discrepanțe prin aprobarea veniturilor bugetare mai mari sau mai mici decît calculele efective, sporind pentru unele dependența de transferurile din bugetul de stat.



Totodată, urmare a lipsei de control din partea AAPL ale or.Călărași, baza impozabilă a bunurilor imobiliare ale UAT este diminuată datorită neevaluării fondului locativ neprivatizat și neînregistrat la OCT (de 1,9 mil.lei), pentru care UAT nu a beneficiat de posibilitatea obținerii unor venituri suplimentare (3,8 mii lei).

  • AP nu a asigurat o monitorizare conformă privind veniturile din proprietate. Prin urmare, lipsa unui control intern adecvat și necrearea condițiilor optime pentru estimarea și încasarea regulamentară a veniturilor din înstrăinarea bunurilor proprietate publică a generat neacumularea veniturilor în sumă totală de 272,0 mii lei. Astfel, AP nu a asigurat comercializarea conformă a unor construcții, ceea ce a generat neacumularea unor venituri la bugetul local. În anul 2014, în baza deciziei CR12, la licitația cu strigare au fost comercializate două construcții (cu suprafața de 272,1 m2 și, respectiv, de 172,6 m2) în valoare totală de 116,6 mii lei, amplasate pe un teren de 0,1566 ha, fără a ține cont de faptul că, potrivit prevederilor legale13, terenurile pe care sînt amplasate construcții, instalații inginerești, plantații multianuale și alte bunuri imobiliare urmează a fi vîndute concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Prin urmare, nerespectarea cadrului legal-regulamentar de către AP, precum și neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent (la prețul de vînzare, constituit din prețul terenului plus prețul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren), a permis ca ulterior (după 7 luni de la realizarea construcțiilor menționate) terenul cu suprafața de 0,1566 ha, care conform datelor cadastrale privind estimarea terenurilor în scopul impozitării în 200914 a fost evaluat în sumă de 279,7 mii lei, să fie înstrăinat de către CO Călărași15 ca teren aferent la prețul de 27,3 mii lei. Această situație a lipsit bugetul local de venituri în sumă totală de 252,4 mii lei.

O situație analogică s-a constatat și în cazul privatizării unei clădiri amplasate în or. Călărași (str. M.Eminescu nr.33). Astfel, conform deciziei CR16, AP a înstrăinat un imobil cu suprafața totală de 98,5 m2, fără a ține cont de terenul aferent acestuia cu suprafața de 0,015 ha, fapt ce a cauzat neîncasarea veniturilor estimate de audit în suma totală de 19,6 mii lei. De menționat că anterior (în 2010) suprafața de 82,5 m2 din imobilul menționat a fost dată în locațiune unui notar privat (care apoi a procurat imobilul în cauză), fără a fi organizată licitația publică respectivă, astfel nefiind respectate prevederile legale17. Mai mult decît atît, în 2014 persoana în cauză a privatizat 82,5 m2 cu suma de 165,0 mii lei, iar în martie 2015 a procurat la licitație restul încăperilor cu suprafața de 16 m2, pentru care a achitat 258,1 mii lei18, ceea ce pune la îndoială corectitudinea tranzacțiilor efectuate de AP în legătură cu imobilul menționat.

Astfel, lipsa controlului din partea AP privind înstrăinarea bunurilor proprietate publică a cauzat neîncasarea impozitului privat (cap.115/04) de la efectuarea tranzacțiilor de înstrăinare a imobilelor, în sumă de 5,4 mii lei. În acest context, auditul relevă că persoanele juridice care au procurat imobilele nominalizate nu au achitat impozitul privat ca plată unică percepută de la efectuarea tranzacțiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării, conform prevederilor legale19, ca urmare bugetul fiind lipsit de aceste mijloace.

Auditul relevă că AAPL din com.Tuzara nu a respectat cadrul legal-normativ20 privind înstrăinarea unor terenuri. Astfel, în mai 2014, în pofida faptului că pînă în termenul limită nu a fost înregistrat niciun participant, primăria com.Tuzara a organizat licitația publică privind vînzarea unui teren agricol cu suprafața de 1,362 ha, înstrăinîndu-l la prețul de 20,4 mii lei. De menționat că, urmare a înregistrării unui singur participant, comisia respectivă din cadrul primăriei a anulat licitația, iar apoi în aceeași zi a acceptat desfășurarea licitației repetate la care a fost comercializat terenul, fără asigurarea respectării principiilor transparenței, publicității și tratamentului egal al ofertanților.



  • Primăria com.Hîrjauca nu a demonstrat un interes corespunzător privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor provenite din taxa balneară (cap.115/42). În acest sens se relevă că, neținînd cont de prevederile Notelor metodologice, primăria nu a asigurat examinarea executării scontate a venitului încasat din taxa respectivă pe ultimii 3 ani, precum și a fluxului persoanelor care au beneficiat de tratament sanatorial, ca rezultat fiind semnificativ diminuat planul de încasare a veniturilor din sursa menționată pentru anul 2014. În pofida faptului că în anii precedenți primăria a raportat încasări mai mari la taxa balneară (în 2013 – 440,0 mii lei; în 2012 – 429,0 mii lei; în 2011 – 367,3 mii lei etc.), pentru anul 2014 au fost planificate venituri din această taxă în sumă de 310,0 mii lei, sau cu 159,0 mii lei mai puțin față de încasările respective pentru acest an. Prin urmare, planificarea incorectă (diminuată) a veniturilor din taxa balneară (la momentul elaborării bugetului local) s-a soldat cu transferuri majorate din contul bugetului de stat la capitolul „susținerea financiară a teritoriului”, cu suma respectivă.

  • Estimarea veniturilor provenite din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova (cap.115/44) s-a efectuat în lipsa calculelor şi a informațiilor privind baza de impozitare a acestora, fapt care a determinat supraacumularea veniturilor la acest capitol. Astfel, potrivit Notelor metodologice, sarcina privind calcularea cuantumului taxelor rutiere revine DGF, ca bază luîndu-se numărul autovehiculelor înregistrate şi amplasate în UAT şi taxele stabilite prin Codul fiscal (Titlul IX). Însă, urmare a faptului că DGF nu deține o bază adecvată/exhaustivă de calcul (inclusiv nesolicitînd de la autoritățile respective informația corespunzătoare privind autovehiculele înregistrate în teritoriul administrat de către UAT din raion), veniturile din taxa pentru folosirea drumurilor au fost estimate cu 247,1 mii lei mai puțin față de posibilitățile reale de executare.

  • 3 primării din raion21 nu au asigurat o monitorizare conformă a procesului de administrare a bunurilor domeniului public, precum şi de calculare/încasare a plăţilor respective pentru chiria bunurilor proprietate publică (cap.121/35). Astfel, urmare a nerespectării prevederilor Legilor bugetelor de stat pentru anii 2010-2014, precum și neperfectării contractului respectiv de locațiune, primăria com.Hîrjauca nu a asigurat încasarea (pe parcursul a 5 ani) veniturilor de la ÎS „Poșta Moldovei” pentru utilizarea spațiilor din incinta primăriei, în sumă de cca 25,0 mii lei, precum și de la utilizatorii spațiului din incinta magazinului alimentar situat în blocul locativ în sumă de 12,0 mii lei. O situație analogică s-a constatat și la primăriile com.Onișcani și s.Hoginești, care, pe parcursul a 5 ani, nu au asigurat încasarea veniturilor respective de la ÎS „Poșta Moldovei” pentru locațiunea încăperilor în sumă totală de 37,2 mii lei (respectiv, cîte 18,6 mii lei fiecare).

Totodată, auditul relevă că primăria Hîrjauca nu a asigurat planificarea conformă a veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice (pentru 5 imobile aferente Stațiunii balneare „Codru”), cauza fiind lipsa evidenței apartamentelor privatizate/neprivatizate, precum și neevaluarea respectivă a acestora la valoarea de piață. În pofida faptului că în 2014 Consiliul comunei Hîrjauca a acceptat privatizarea unor spații locative din clădirile aferente stațiunii balneare22, primăria nu a asigurat anterior calcularea și încasarea plății de chirie a spațiului locativ, cauza fiind nestabilirea cuantumului acesteia de către Consiliul local și lipsa evidenței locatarilor apartamentelor neprivatizate.

  • Unele AAPL din raion, la planificarea veniturilor proprii, nu au ținut cont și nu au luat în calcul veniturile din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate/domeniului privat, în consecință nefiind asigurată acumularea veniturilor pasibile bugetelor locale.

  • Potrivit prevederilor legale23, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au achiziționat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică de 0,2% și nu mai mare de 10% din prețul normativ al pămîntului, calculat pentru destinația respectivă. În acest context, misiunea de audit relevă că unele AAPL nu au fost preocupate suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăților din arenda terenurilor aferente. Prin urmare, la planificarea veniturilor proprii (cap.121/32; cap.121/33) autoritățile publice supuse auditării nu au asigurat calcularea veniturilor din arenda terenurilor obiectivelor privatizate în sumă de minimum 65,6 mii lei şi de maximum 707,5 mii lei24.

În alt caz, contrar prevederilor legale25, primăria or.Călărași nu a asigurat aplicarea tarifului modificat pentru calcularea prețului normativ al pămîntului. Prin urmare, diminuarea nejustificată a cuantumului plăţii pentru arenda terenurilor, ca urmare a neaplicării regulamentare a tarifelor prevăzute de lege, a condiționat necalcularea și neacumularea veniturilor în sumă de 25,2 mii lei26. De menționat că contractele de arendă încheiate nu conțin clauze privind modificarea prețului pentru arendă, în cazul modificării legale a tarifului pentru calcularea prețului normativ și nici nu au fost întreprinse măsurile de rigoare din partea primăriei pentru a aduce contractele în concordanță cu modificările prevederilor legale.

  • Controlul ineficient, precum și administrarea neadecvată a terenurilor bazinelor acvatice a condiționat necalcularea/neîncasarea veniturilor de 134,9 mii lei, precum și admiterea restanțelor la acest compartiment (la finele anului 2014), în sumă de 351,7 mii lei. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor regulamentare27 și clauzelor contractuale la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice, 5 primării din raion nu au asigurat calcularea și încasarea veniturilor în sumă totală de 134,9 mii lei28 (în 2011-2014) rezultate din aplicarea incorectă a calculelor pentru folosința terenurilor acvatice. Totodată, în afară de plățile estimate de audit, la situația din 31.12.2014, primăriile nominalizate au acumulat restanțe la plățile pentru folosința obiectivelor acvatice, în sumă totală de 351,7 mii lei.

În același context se menționează că, potrivit prevederilor legale29, dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii. La cererea titularului, dreptul de arendă poate fi înregistrat şi pe un termen mai mic de 3 ani. Însă, nerespectînd reglementările menționate, în perioada 2005-2015, primăria s.Temeleuți nu a asigurat înregistrarea obligatorie la OCT a dreptului de arendă a unui teren (5,58 ha) transmis unui agent economic. Totodată, urmare a refuzului agentului economic de a se conforma prevederilor legale și contractuale, la data de 20.03.2015 nu a fost asigurată transmiterea obiectivului acvatic către primărie. În alt caz, ca urmare a neluării în considerare a construcțiilor hidrotehnice ale bazinelor acvatice (obligațiuni ce revin și arendașilor), de către primăria s.Pitușca nu a fost asigurată conformitatea la transmiterea30 în arendă a bazinelor acvatice. Mai mult decît atît, în lipsa împuternicirilor din partea Consiliului local, primarul s.Pitușca a permis modificarea cuantumului procentual la arendarea bazinelor acvatice (începînd cu 01.03.2010), de la 2,5% la 2,0%, ceea ce a condiționat neîncasarea veniturilor în sumă de 11,0 mii lei (pentru anii 2010-2014).

  • Acordarea dreptului de a edifica construcții în condițiile relațiilor de arendă a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul or.Călărași în sumă de minimum 193,1 mii lei. Astfel, potrivit prevederilor legale31, vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, obiectivelor private, precum şi construcțiilor nefinalizate se efectuează la prețul normativ al pămîntului, această prevedere aplicîndu-se și în relațiile de arendă a unor astfel de terenuri. Însă, contrar celor menționate, la adoptarea deciziei, CO Călărași a omis includerea unor prevederi exhaustive privind relațiile asupra terenului cu suprafața de 0,15 ha, ca urmare, în cadrul unei ședințe de judecată, primăria or.Călărași a fost obligată să permită edificarea unei construcții capitale, cu vînzarea ulterioară (în 2014) a terenului aferent, cu aplicarea coeficienților respectivi de diminuare a prețului, ceea ce a condiționat vînzarea terenului nominalizat la prețul de 20,1 mii lei, față de prețul normativ de 213,2 mii lei. Prin urmare, nereglementarea conformă a relațiilor funciare a lipsit primăria or.Călărași de venituri în sumă de 193,1 mii lei.



  • Unele AAPL din raion nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor deținătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată privind relațiile de vînzare/cumpărare și arendă/folosință a terenurilor, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii contabilității32. Astfel, potrivit prescripțiilor din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 19.07.201033, evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii se ţine la contul din afara bilanțului 03 „Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate, se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere. Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor. Însă, contrar prevederilor menționate, în 2014, 7 primării din raion nu au asigurat reflectarea conformă în evidenta contabilă (la contul extrabilanțier respectiv) a sumelor calculate pentru arenda terenurilor aferente construcțiilor. Totodată, lipsa unei evidențe analitice corespunzătoare generează neînregistrarea deplină a plăților pentru arendă şi riscul neonorării de către agenții economici a obligațiilor asumate. În acest sens se relevă că, la situația din 31.12.2014, primăriile nominalizate nu au înregistrat corespunzător în evidență datoriile debitoare formate din plățile pentru arenda terenurilor aferente construcțiilor, în sumă totală de 648,2 mii lei34.

De menționat că nedelimitarea conformă a terenurilor publice nu a permis auditului să exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării și încasării integrale a plăților pentru folosirea terenurilor proprietate publică din UAT supuse auditării. Totodată, prezența unor solduri majore neachitate privind arenda terenurilor aferente obiectivelor private (0,6 mil.lei), precum și a altor neconformități constatate de audit denotă prezența rezervelor nevalorificate de către AAPL din raion la acest capitol.

  • Unele AAPL din raion nu au asigurat o prognozare/planificare/administrare conformă a veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile țărănești (cap.122/28), astfel nefiind prevenit impactul negativ asupra asigurării calității elaborării prognozelor de buget și acumulărilor respective, ceea ce, la rîndul său, a condiționat supraexecutarea veniturilor bugetare, comparativ cu datele aprobate în buget. Astfel, pentru anul 2014 veniturile din taxa nominalizată au fost aprobate în lipsa unor calcule/justificări, încasările la acest compartiment fiind executate cu 33,8 mii lei35 mai mult față de aprobat, ceea ce relevă nefundamentarea corespunzătoare a bazei de calcul.




  • Procesul de estimare a taxei pentru dispozitivele publicitare (cap.122/69) nu este asigurat de o bază relevantă, impactul fiind neincluderea unor venituri respective la aprobarea bugetului pe anul 2014.

În acest sens, misiunea de audit relevă că aprobarea veniturilor din sursa nominalizată de către primăria or.Călărași s-a efectuat fără a se ține cont de plenitudinea materiei impozabile. Responsabilii din cadrul AAPL ale or.Călărași au prezentat o bază nefundamentată de impozitare de 26,4 mii lei. Totodată, verificările de audit constată că veniturile pentru anul 2014 au avut o bază de calcul de 41,2 mii lei, ceea ce denotă o subestimare a veniturilor la acest capitol cu cca 14,8 mii lei.


  • Misiunea de audit denotă că modalitatea de prognozare a veniturilor provenite din unele taxe locale necesită îmbunătățiri. Astfel, urmare a neevaluării argumentate a materiei/bazei fiscale, rectificărilor de rigoare în lipsa probelor concludente în acest scop etc., la primăria or.Călărași, pe parcursul anilor 2013-2014, încasările din taxele locale sînt în diminuare cu 146,6 mii lei față de posibilitățile reale de încasare.

La prognozarea veniturilor pentru anul 2014, 3 primării36 nu au evaluat exhaustiv materia/baza de impozitare privind taxa pentru apă. Totodată, ca urmare a disfuncționalității controlului intern şi neconlucrării cu IE, precum și în pofida faptului că potrivit informației se desfășoară activitatea de captare a apei, care reprezintă obiectul impunerii, AAPL nu au stabilit pentru anul 2014 taxa pentru apă. În acest sens, auditul menționează că populația și întreprinderile/entitățile din localități sînt asigurate cu apă, iar relațiile din domeniul alimentării cu apă, normele privind asigurarea persoanelor fizice şi juridice cu apă, funcționarea sistemelor de alimentare cu apă şi calitatea ei, precum şi răspunderea pentru încălcările în acest domeniu sînt reglementate prin Legea nr.272 din 10.02.199937. Totodată, reieșind din prevederile Legii nr.845 din 03.01.199238, ținînd cont că pe teritoriul UAT se desfășoară activitate de captare și distribuire a apei, AAPL trebuiau să reglementeze practicarea acestei activități, cu asigurarea respectării cadrului legal-fiscal, precum și forma respectivă de antreprenoriat în acest sens, ceea ce nu a fost efectuat.

  • Ca urmare a lipsei unui sistem de control intern şi a unei monitorizări exhaustive a mijloacelor speciale, planificarea de către AP a mijloacelor speciale provenite din plata pentru locațiune nu oferă o imagine veridică. Astfel, la planificarea mijloacelor speciale, AP nu a ținut cont de prevederile regulamentare39 și, ca urmare, nu a luat în considerare posibilitățile reale de acumulare, fiind diminuate estimările veniturilor inițiale (pentru anul 2014) la sursa de venituri a mijloacelor speciale provenite din locațiune. Astfel, avînd încheiate contracte pentru locațiunea imobilelor în sumă de 182,1 mii lei, veniturile din sursa menționată au fost planificate în sumă totală de 110,0 mii lei, sau cu o diminuare față de posibilitățile reale de acumulare cu 72,1 mii lei. Prin urmare, ca rezultat al planificării neconforme, veniturile acumulate la sursa respectivă au fost realizate în sumă totală de 183,1 mii lei, sau la nivelul de 165,5% față de veniturile precizate pe perioada de gestiune, ceea ce denotă că estimarea, planificarea şi aprobarea veniturilor la compartimentul mijloace speciale nu a fost pe deplin justificată.



  • AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilitățile în materie de colectare integrală a veniturilor bugetelor UAT, acest compartiment necesitînd a fi îmbunătățit.

În conformitate cu prevederile art.31 şi art.33 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, responsabilitatea pentru încasarea veniturilor legale revine executorilor de buget: pentru executarea bugetului UAT de nivelul I – primarului, iar pentru executarea bugetului de nivelul II – președintelui raionului. În pofida faptului că pe parcursul mai multor ani veniturile curente ale bugetelor UAT au avut o tendință de majorare (de la 27,6 mil.lei – în anul 2010, pînă la 54,5 mil.lei – în anul 2014), auditul relevă existența unor iregularități rezonabile în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale, care au influențat acumulările bugetare şi demonstrează că AAPL nu şi-au asumat pe deplin responsabilitățile pentru încasarea veniturilor, precum şi că procesul de planificare şi executare bugetară în raionul Călărași necesită ajustări de fond.

Atît președintele raionului, cît şi primarii localităților nu şi-au onorat pe deplin obligațiunile privind monitorizarea activității organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare, fapt ce a cauzat majorarea în anul 2014 a restanțelor faţă de bugetele locale. Astfel, restanțele contribuabililor vizavi de bugetele UAT, care la situaţia din 31.12.2014 au însumat 2,6 mil.lei, s-au majorat faţă de începutul anului cu 0,5 mil.lei (cele mai semnificative fiind înregistrate după primăriile: or.Călărași – 1,2 mil.lei; Onișcani – 0,17mil.lei; Săseni – 0,15 mil.lei; Bravicea – 0,13 mil.lei; Hoginești – 0,08 mil.lei). Analogic s-au majorat și restanțele contribuabililor față de toate componentele BPN, acestea constituind 15,3 mil.lei (inclusiv: BASS – 10,6 mil.lei; BC – 4,7 mil.lei)40, sau cu 0,7 mil.lei mai mult faţă de începutul anului (14,6 mil.lei).



Recomandări:


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə