12. Preşedintele raionului și primarii or.Călărași și satelor/comunelor Hirova, Hîrjauca, Horodiște, Onișcani, Pitușca, Răciula, Sipoteni, Temeleuți, Tuzara să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea cadrului legal-normativ privind administrarea/gestionarea patrimoniului public local, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a patrimoniului proprietate publică la organele cadastrale (inclusiv urgentarea delimitării şi înregistrării terenurilor proprietate publică) și înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.
13. Consiliile locale și primarii or.Călărași, com.Sipoteni și s.Pitușca să asigure respectarea cadrului legal-regulamentar la toate etapele de monitorizare/gestionare și evidență a patrimoniului public transmis entităților fondate, cu implementarea controlului intern, respectiv, luarea măsurilor de rigoare pentru remedierea neregulilor admise.
14. Consiliile locale și primarii or.Călărași și com.Hirjauca să asigure inventarierea fondului locativ neprivatizat, cu contabilizarea acestuia și aprobarea regulamentară a tarifelor pentru chiria lui.
15. Preşedintele raionului, șeful DÎ, primarii or.Călărași și satelor/comunelor Bahmut, Hirova, Hîrjauca, Hoginești, Horodiște, Onișcani, Pitușca, Răciula, Sipoteni, Temeleuți, Tuzara să implementeze proceduri de control intern, inclusiv prin descrierea proceselor corespunzătoare ce ţin de domeniul vizat, care să asigure ţinerea regulamentară a evidenţei contabile, în scopul raportării regulamentare a situaţiilor financiare, cu remedierea iregularităţilor constatate de audit.
16. AP, în comun cu IMSP, să asigure inventarierea şi să aducă în concordanţă valoarea investiţiilor pe termen lung, pentru excluderea diferenţelor între datele IMSP şi datele fondatorului.
CONCLUZII GENERALE DE AUDIT
În urma misiunii de audit desfăşurate, echipa de audit relevă prezența abaterilor de la prevederile legal-normative şi deficienţelor în procesul de gestionare a fondurilor publice de către entitățile auditate. Astfel, managementul existent la nivelul AAPL din raion a generat: neasigurarea unui control intern adecvat, care să asigure condițiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităților publice; neîndeplinirea atribuțiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de managementul entităților verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare.
Auditul a identificat rezerve în cadrul proceselor auditate privind evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT prin prisma reglementărilor cadrului legal-regulator, a căror înlăturare ar asigura gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice. Astfel, cele mai importante aspecte afectate de nereguli sînt: achizițiile de bunuri/servicii și lucrări; valorificarea investițiilor și reparațiilor capitale, cheltuielilor neconforme pentru retribuirea muncii; asigurarea normelor de alimentare a copiilor din instituțiile preșcolare; utilizarea fondului de rezervă etc.
Totodată, s-a constatat o preocupare insuficientă a managementului unor entităţi privind gestionarea conformă a patrimoniului public, fiind admise nereguli şi deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile şi asigurarea realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare; administrarea neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor municipale al căror fondator sînt AAPL etc.
Responsabil de efectuarea şi monitorizarea misiunii de audit:
Şeful Direcţiei generale III
(Auditul autorităţilor publice locale) Vladimir POTLOG
Echipa de audit:
Controlor de stat superior/auditor public,
șeful echipei de audit Elena COLIBA
Controlor de stat principal/auditor public Valentina DELIU
Controlor de stat superior /auditor public Ion PLEȘCA
Lista abrevierilor
Abrevierea
|
Termenul abreviat
|
AAP
|
Agenţia Achiziţii Publice
|
AAPL
|
Autorităţile administraţiei publice locale
|
AO
|
Asociație Obștească
|
AP
|
Aparatul președintelui raionului
|
APL
|
Autorităţile publice locale
|
ARFC
|
Agenţia de Stat Relaţii Funciare și Cadastru
|
BAP
|
Buletinul achizițiilor publice
|
CL
|
Consiliul local
|
CMF
|
Centrul Medicilor de Familie
|
CO
|
Consiliul orăşenesc
|
COC
|
Consiliul orășăneșc Călărași
|
CR
|
Consiliul raional
|
CS
|
Consiliul sătesc
|
DASPF
|
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
|
DGF
|
Direcţia Generală Finanţe
|
DCFR
|
Direcția Control Financiar și Revizie
|
DÎ
|
Direcţia Învăţămînt
|
DC
|
Direcția Construcții
|
GC
|
Gospodărie comunală
|
HG
|
Hotărîrea Guvernului
|
IE
|
Inspectoratul Ecologic
|
IPFS
|
Inspectoratul Principal Fiscal de Stat
|
IMSP
|
Instituţie medico-sanitară publică
|
ÎM
|
Întreprindere municipală
|
ÎM GCL
|
Întreprinderea municipală „Gospodăria Comunal-Locativă”
|
ÎS
|
Întreprindere de stat
|
LT
|
Liceul Teoretic
|
MF
|
Ministerul Finanţelor
|
OCT
|
Oficiul cadastral teritorial
|
SA
|
Societate pe acţiuni
|
SIA
|
Sistemul informaţional automatizat
|
SR
|
Spitalul raional
|
TI
|
Tehnologii informaţionale
|
UAT
|
Unitate administrativ-teritorială
|
FEN
|
Fondul Ecologic Național
|
Anexa nr.1
Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia
Activităţile de auditare a bugetului raionului Călărași au fost efectuate în conformitate cu SIA123, avînd drept scop evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri aplicabile auditului conformităţii. Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde aspectele ce ţin de execuţia bugetelor UAT referitor la planificarea şi executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, precum şi aspectele privind evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:
Obiectivul I: UAT au identificat/evaluat/fundamentat potențialul economic, respectiv, baza de impozitare aferentă formării veniturilor publice?
Obiectivul II: UAT au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar?
Obiectivul III: UAT au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public?
Domeniul de aplicare a auditului a cuprins instituţiile publice şi primăriile implicate în procesul bugetar, care trebuie să corespundă rigorilor actelor normativ-metodologice
Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate la 15 entităţi: Aparatul preşedintelui raionului, DGF, DÎ, la AAPL de nivelul I (or.Călărași satele/comunele Sipoteni, Onișcani, Horodiște, Hîrjauca, Hoginești, Temeleuți, Tuzara, Hirova, Răciula, Pitușca, Bahmut), iar unele entităţi au fost auditate tematic: IMSP SR, IMSP CMF şi 12 instituțuii de învățămînt.
Metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor şi chestionarelor. În cadrul acţiunilor de audit au fost colectate şi analizate diferite probe de audit (fizice, verbale, documentare, analitice), a fost analizat şi evaluat sistemul de control intern al instituţiilor conform următoarelor proceduri de audit:
√ au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;
√ a fost verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost estimate/încasate regulamentar;
√ au fost revizuite procesele şi procedurile de achiziţie publică;
√ prin metoda analizei rapoartelor şi documentelor privind executarea devizelor de cheltuieli în baza raționamentului profesional, au fost verificate cheltuielile bugetare pentru determinarea veridicităţii acestora;
√ au fost analizate procedurile existente şi a fost dispusă, după caz, efectuarea inventarierii selective a patrimoniului proprietate publică locală a UAT;
√ au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;
√ a fost analizată şi confruntată informaţia de la diferite entităţi (IFS pe raionul Călărași, Direcţia Statistică); au fost aplicate diferite proceduri analitice, au fost întocmite teste de fond; a fost utilizată informaţia cu conţinut relevant din diferite surse TI (SIA „Cadastrul fiscal”; SIA „Cadastru”; www.geoportal.md; www.fisc.md şi altele);
√ a fost efectuată intervievarea, dar şi documentarea explicaţiilor persoanelor responsabile, au fost solicitate şi analizate şi alte probe de la persoane terţe etc.
Responsabilitatea autorităţilor auditate constă în elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient; elaborarea şi executarea bugetului conform cerinţelor stabilite, cu organizarea managementului de raportare a situaţiilor financiar-contabile.
Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind situaţiile financiare şi regularitatea gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului.
Anexa nr.2
Informaţii succinte privind raionul Călărași, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în autorităţile publice supuse auditării), derularea procesului bugetar
Informaţii generale privind raionul Călărași
|
Raionul Călăraşi este situat în partea de centru a Republicii Moldova pe o suprafaţă de 753,5 km2 şi se învecinează cu raioanele: Nisporeni – la Vest, Orhei – la Est, Teleneşti – la Nord, Ungheni – la Nord-Vest, şi cu Străşeni – la Sud.
Raionul Călăraşi este o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, conducerea căruia este efectuată de Consiliul raional şi de preşedintele raionului.
Centrul rezidenţial al raionului este oraşul Călăraşi, situat la o distanţă de 50 km de municipiul Chişinău – capitala Republicii Moldova, şi la 132 km de municipiul Iaşi, România.
Raionul este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale. Raionul Călărași include 28 de primării, în cadrul cărora sînt 44 de localităţi: 1 oraş – Călărași, cu o populaţie de 14,9 mii de locuitori, centrul rezidenţial al raionului, şi 27 de sate, cu o populaţie de 58,7 mii de locuitori.
În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Călărași au fost finanţaţi – 225 de ordonatori terţiari de credite, inclusiv instituţii: preşcolare – 33; de învăţămînt primar – 3; învăţămînt secundar general – 27; învăţămînt neatribuit altor grupe – 30; biblioteci – 38; muzee – 7; case de cultură şi cluburi – 35; alte instituţii – 52 etc.
La 1 ianuarie 2015, numărul angajaţilor în domeniile finanţate din bugetele UAT ale raionului Călărași a constituit 2707, inclusiv în: autorităţile executive – 194 ; menţinerea ordinii publice – 9; instituţii preşcolare – 637; instituţii de învăţămînt primar – 76, instituţii de învăţămînt secundar – 1034; instituţii de învăţămînt neatribuite altor grupe – 137; biblioteci – 61; muzee – 10; case de cultură şi cluburi – 154; alt personal – 395.
În raion activează 21284 de agenţi economici, inclusiv: 19784 de gospodării ţărăneşti; 609 întreprinderi individuale, 466 de societăţi cu răspundere limitată şi 425 de alţi agenţi economici.
UAT, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.
Pornind de la domeniile de activitate ale AAPL, stabilite prin Legea privind descentralizarea administrativă (nr.435-XVI din 28.12.2006), competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt structurate în două niveluri:
nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale;
nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei UAT. La fel, bugetele UAT sînt structurate în bugetele UAT de nivelul I şi de nivelul II.
În conformitate cu prevederile Legii privind descentralizarea administrativă, AAPL de nivelurile I şi II dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local, care nu este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei alte autorităţi. Alte competenţe proprii AAPL pot fi atribuite acestora numai prin lege.
În temeiul Legii nr.435-XVI din 26.12.2006, precum şi al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, autorităţile publice locale se bucură de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu, care este independent şi separat de bugetul de stat. Sînt persoane juridice de drept public şi dispun de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor UAT. Totodată, AAPL de nivelurile I şi II, precum şi cele centrale pot coopera, în condiţiile legii, pentru asigurarea realizării unor proiecte sau servicii publice care solicită eforturile comune ale acestor autorităţi, activităţile de cooperare urmînd a fi stabilite în acordurile semnate între părţi, în strictă conformitate cu resursele bugetare şi cu responsabilităţile asumate de ele.
Subiecţii autonomiei locale prin care AAPL îşi realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, iar în raioane sînt consiliile raionale, ca autorităţi deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca autorităţi executive.
Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionînd treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane, în condiţiile legii.
Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice de nivelul I şi cele de nivelul II nu există raporturi de subordonare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
În conformitate cu Legea privind finanţele publice locale (nr.397-XV din 16.10.2003), bugetele UAT de nivelul I sînt bugetele locale care reprezintă bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiului Chişinău), iar bugetul UAT de nivelul II – bugetul raional. Prin această lege sînt delimitate competenţele autorităţilor locale de nivelul I şi nivelul II ce ţin de repartizarea veniturilor între bugetele UAT şi efectuarea cheltuielilor publice. În limitele prevederilor legale, AAPL ale UAT sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale şi în conformitate cu clasificaţia bugetară unică.
Prezentarea atît a bugetelor aprobate, cît şi a rapoartelor privind execuţia bugetelor UAT este asigurată de fiecare autoritate executivă în parte, una dintre funcţiile DF din cadrul CR fiind generalizarea şi prezentarea datelor (integral pe raion) la Ministerul Finanţelor.
|
Cadrul normativ şi legislativ relevant
|
Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului sînt reglementate de:
√ Legea nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;
√ Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă;
√ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală;
√ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale;
√ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar etc.
Evidenţa contabilă în autorităţile publice auditate este reglementată de:
√ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007;
√ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 16.08.2004;
√ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010;
√ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010, precum şi de alte acte cu caracter normativ.
|
Derularea procesului bugetar
|
Derularea procesului bugetar la nivel local are loc în contextul procesului bugetar realizat pe scară naţională. AAPL, cu responsabilităţi ce ţin de elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii:
I – autorităţi reprezentative şi deliberative (consiliile locale ale oraşului, comunelor, satelor şi ale raionului), care examinează şi aprobă bugetul UAT;
II – autorităţi executive (primarii de oraşe, sate, comune şi preşedintele raionului, ca ordonatori/executori principali de buget), care asigură elaborarea proiectelor bugetelor locale de nivelul I şi de nivelul II în baza normativelor stabilite, conform Notei metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor bugetelor UAT pentru anul 2014, elaborate de Ministerul Finanţelor, şi a prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003.
După aprobarea bugetului de stat, bugetele locale sînt corelate cu prevederile acestuia.
Conform prevederilor legale, între AAPL de nivelul I şi cele de nivelul II nu există raporturi de subordonare, bugetele de nivelul I şi de nivelul II fiind elaborate şi executate independent unul de altul.
Conform cadrului legal, aceste bugete sînt angajate în relaţii interbugetare la etapele de elaborare, aprobare şi executare, relaţiile fiind caracterizate prin delimitarea de către autorităţile de nivelul II a veniturilor; prin stabilirea normativelor procentuale de defalcări de la veniturile generale de stat, volumului transferurilor pentru uniformizarea asigurării financiare a bugetelor locale, volumului transferurilor cu destinaţie specială.
Executarea bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, reflectîndu-se, în conformitate cu clasificaţia bugetară, în conturi distincte privind: a) încasarea veniturilor şi b) efectuarea cheltuielilor în limita alocaţiilor aprobate.
Bugetele de nivelul I, în sistemul actual, nu au stabilite relaţii directe cu bugetul de stat, toate relaţiile fiind intermediate de UAT de nivelul II atît la etapele de planificare şi de executare, cît şi la cea de raportare, care se realizează prin prezentarea către DF a proiectelor bugetelor UAT de nivelul I şi a dărilor de seamă privind executarea bugetului.
|
Dostları ilə paylaş: |
