Rechizitoriu anul 2011, luna decembrie, ziua 22



Yüklə 0,57 Mb.
səhifə3/9
tarix18.08.2018
ölçüsü0,57 Mb.
#72740
1   2   3   4   5   6   7   8   9

* * *
La data de 28.07.2010, Primăria municipiului Cluj Napoca, prin persoana inculpatului A. S., a semnat cu societatea R. G. SRL, contractul nr. 165428/28.07.2010 de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare al municipiului Cluj Napoca, contract încheiat pe o durată de 8 ani, urmare a licitaţiei demarate în anul 2009 şi finalizată în cursul anului 2010.(filele 52-63, vol.III)

Cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate la data de 09.11.2011 la domiciliul inculpatului A. S., au fost descoperite şi ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanţi, având seriile 7080 0512 0016 7766 BUTOI şi 7080 0512 0020 0542 GARAJ emise de compania M. România pentru societatea R. G. SRL. Cele două specificaţii ale cardului care însoţesc seria acestora, respectiv denumirile de „Garaj” şi „Butoi” dau posibilitatea ca posesorul cardului să alimenteze orice autovehicul, indiferent de numărul de înmatriculare, iar cardul „Butoi” poate fi utilizat şi pentru recipiente, nu doar alimentarea în rezervor, deci fără limită de cantitate sau sumă.

În urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit că cele două carduri au fost emise de societatea M. în cursul lunii iunie 2011 şi eliberate beneficiarului în baza contractului de utilizare a cardurilor M. nr. 1767/2006 încheiat între M. România şi S.C. R. Grup (filele 124-132, vol. III). De asemenea, s-a stabilit că, începând cu luna noiembrie 2010, cardul având seria 7080 0512 0016 7766 BUTOI, a fost utilizat de către învinuita A. M. U. care l-a folosit în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, pentru alimentarea autoturismelor personale, plăţile fiind efectuate prin virament bancar din contul societăţii R..

Astfel, la solicitarea DNA ST Cluj, Mol a comunicat situaţia cu alimentările achitate prin utilizarea cardului având seria 7080 0512 0016 7766 BUTOI. Din datele comunicate a rezultat că, în perioada noiembrie 2010- noiembrie 2011, cu acest card s-a alimentat de 38 ori, în valoare totală de 11.244,90 lei. De asemenea, la dosar au fost solicitate bonurile emise de staţiile de carburanţi la momentul efectuării plăţii cu cardul, fiind transmise la dosar un număr de 38 chitanţe de confirmare a plăţii.

În urma raportului de constatare tehnico ştiinţifică de natură grafică dispus în cauză s-a constatat că, din totalul de 38 de chitanţe, un număr de 29 au fost confirmate la plată de către învinuita A. M. U., prin semnarea acestora. Astfel, se reţine că, în perioada 14.11.2010- 02.11.2011, învinuita a alimentat de la staţii de carburanţi ale M. Romania din Cluj Napoca şi Turda, în valoare totală de 8.826,93 lei. Contravaloarea acestui carburant, a fost facturat de societatea M. către R. Grup, fiind achitată prin virament bancar de către această din urmă societate.(filele 145-183, vol. III)

Întrucât, potrivit dispoziţiilor legale, staţiile de combustibili sunt dotate cu camere video de supraveghere, în cauză au fost solicitate înregistrările efectuate în locaţiile unde s-a constatat că a alimentat învinuita A. M., înregistrări care au fost transpuse în planşe foto ataşate la dosar (filele 25-46, vol. III). Astfel, s-a constatat în mod nemijlocit că, la datele de 13.10.2011 şi 2.11.2011 învinuita A. M. a alimentat la staţia M. din Cluj Napoca …, atât cu autoturismul propriu cât şi cu cel al martorului N. S. O., plăţile fiind efectuate de aceasta prin utlizarea cardului având seria 7080 0512 0016 7766 BUTOI.

În vederea stabilirii modalităţii în care cardurile aparţinând societăţii R. au ajuns în posesia familiei inculpatului A. S., în cauză au fost audiaţi reprezentanţii R. Cluj.

Directorul acestei societăţi, martorul H. S. H., a arătat că, cele două carduri aparţinând R. Cluj, au fost „date spre folosinţă Primăriei Cluj Napoca” pentru a fi utilizate în activitatea de control impusă urmare a contractului de salubrizare încheiat cu această instituţie. De asemenea, martorul a precizat că, punerea la dispoziţie a acelor carduri reprezenta o obligaţie contractuală a societăţii R., aşa cum rezultă din oferta depusă la momentul licitaţiei, ofertă care face parte integrantă din contract, aşa cum a fost ea interpretată de conducerea centrală a societăţii, respectiv de către fostul director general C. A., în prezent decedat.

În adresa transmisă în cauză la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorpţie, Primăria municipiului Cluj Napoca, a comunicat că nicio direcţie din cadrul acestei instituţii nu a primit spre folosinţă niciun card de alimentare cu carburanţi emis pe numele societăţii R.. De altfel, contrcatul încheiat cu firma de salubrizare precum şi oferta depusă de R., nu prevăd obligaţia furnizării de astfel de carduri în vederea efectuării controalelor din partea inspectorilor primăriei. Prin oferta depusă, R. s-a obligat ca, pentru efectuarea controalelor, să pună la dispoziţia inspectorilor Primăriei un număr de 2 autoturisme cu şofer, nicidecum carduri prin care puteau fi alimentate, la discreţie, orice autovehicule.

Audiat fiind, inculpatul A. S. a declarat că nu îşi aminteşte modalitatea în care a ajuns în posesia acelor carduri şi nici cum le-a dus la domiciliul său. De asemenea, inculpatul a arătat că nu a existat nicio situaţie în care, cu prilejul unei alimentări, să fi utilizat pentru plată respectivele carduri ale R..

La rândul său, învinuita A. M. nu a dorit să dea nici un fel de declaraţii cu privire la modul în care a intrat în posesia cardurilor şi nici cu privire la alimentările cu carburanţi achitate prin utilizarea lor, deşi cardurile au fost descoperite la percheziţie în portmoneul acesteia:”…………………………….

Întrebată fiind cu privire la provenienţa cardurilor M G cu seriile 7080 0512 0016 7766 BUTOI emis pentru R. GRUP şi 7080 0512 0020 0542 GARAJ emis pe R. GRUP care au fost găsite în portmoneul meu, cu prilejul percheziţiei efectuate în data de 9.11.2011, arăt că nu doresc să dau nici un fel de declaraţii deoarece nu fac obiectul învinuirii. Am înţeles că se efectuează investigaţii în această cauză şi în ceea ce priveşte modul în care aceste carduri au intrat în posesia mea şi felul în care au fost ele folosite însă nu doresc să dau nici un fel de declaraţii .…(declaraţie învinuită A. M., filele 118-122, vol. I)
Pe de altă parte, martorul N. S. a arătat că, în cursul anului 2011, a alimentat în mai multe rânduri împreună cu învinuita A. M., aceasta ocupându-se de plăţi, unele din alimentări fiind făcute, alături de rezervor, şi în recipiente/canistre. (filele 8-9, vol. III)

Chiar dacă reprezentanţii societăţii R. nu au recunoscut remiterea cardurilor direct inculpatului A. S., din actele dosarului rezultă fără echivoc faptul că ele au fost remise inculpatului de către reprezentanţii R. (beneficiarii de drept) ca folos necuvenit, după ce inculpatul, la data de 28 iulie 2010, în calitatea sa de primar al municipiului Cluj Napoca, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a încheiat cu SC R. Grup contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare din municipiul Cluj Napoca, având nr. 165428 (pentru sectorul I). Nu se poate susţine în mod pertinent că cele două carduri au ajuns din întâmplare la inculpat, fiind dovedit că, instituţional, ele nu au avut un parcurs licit.

Aşadar, din actele dosarului rezultă cu certitudine, că începând cu data de 14.11.2010, cardurile de alimentare cu carburanţi 7080 0512 0016 7766 BUTOI şi 7080 0512 0020 0542 GARAJ emise pe numele societăţii R. Grup au ajuns în posesia inculpatului A. S., această dată fiind confirmată prin alimentarea de către învinuita A. M. la staţia 4 M. din Cluj Napoca …, învinuita semnând recipisa de confirmare a plăţii prin utililizarea cardului 7080 0512 0016 7766 BUTOI.(a se vedea concluziile raportului de constatare tehnico ştiinţifică, filele 217-224, vol. III)

În cauză s-a dispus extinderea cercetărilor faţă de inculpatul A. S. reţinându-se în sarcina acestuia şi comiterea infracţiunii de primire de foloase necuvenite, cu privire la suma de 8.826,93 lei. Deşi din actele transmise de către societatea M. a rezultat că, în perioada 14.11.2010– 02.11.2011, suma totală achitată de R. aferent utilizării cardului cu seria 7080 0512 0016 7766 BUTOI este de 11.244,90 lei, în sarcina inculpatului s-a reţinut primirea unui folos necuvenit de doar 8.826,93 lei, sumă care este certificată şi prin recipisele ce poată semnătura nemijlocită a soţiei acestuia, aşa cum rezultă şi din raportul de constatare de natură grafică.



* * *
Din probatoriul cauzei relevăm câteva aspecte ce pun în evidenţă nesinceritatea inculpatului A. S. precum şi o conduita a sa ocultă, de ascundere a relaţiei cu inculpaţii şi învinuiţii din dosar, prin utilizarea soţiei sale, învinuita A. M. drept intermediar al relaţiilor de afaceri, pentru ascunderea acestor relaţii, ascundere pentru care a „instituit” supliemntar, un sistem de comunicare prin cartele telefonice dedicate, prin schimbarea terminalelor mobile, a cartelelor telefonice şi utilizarea concomitentă a mai multor cartele telefonice, toate aceste măsuri fiind de natură să facă mai dificilă asocierea sa cu diverşi oamnei de afaceri, precum şi impiedicarea localizării şi interceptării sale.

În susţinerea existenţei acestei conduite, arătăm că, dincolo de identificarea celor 17 terminale mobile la locuinţa inculpatului A. S. şi la biroul acestuia (număr în care nu se regăseau cele curent folosite de el şi de soţia sa, în total numărul aparatelor descoperite fiind de 22), arătăm şi alte împrejurări, obiective, ce susţin permanenta grijă a inculpatului de a se ascunde şi de a ascunde relaţiile sale interesate pe care le întreţinea cu învinuiţii din dosar.

Astfel, în perioada iulie-noiembrie 2011 cât în cauză au fost autorizate măsuri de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice, rezultă că, inculpatul A. S. utiliza, concomitent 3 sau 4 terminale mobile, cu numere diferite de apel (din care numai 1 cu abonament, deci identificabil, şi acela era telefonul de serviciu, abonament pe Primăria municipiului Cluj Napoca). De asemenea, datele tehnice care însoţesc folderele conţinând formatele audio ale înregistrărilor, arată că, pentru utilizarea cartelelor telefonice, inculpatul schimba, periodic, terminalele mobile, evitând o eventuală depistare şi interceptare a sa după codul IMEI al aparatului. Mai mult, regăsim şi situaţii în care inculpatul a făcut, pentru perioade scurte de timp, schimb de aparate- fără cartele- cu persoane care nu au nicio legătură cu anturajul său, măsură menită, de asemenea, să conducă la îngreunarea depistării, identificării sau interceptării sale.

Aşadar, oricât ar nega inculpatul aceste măsuri luate de el, ele sunt consemnate din punct de vedere obiectiv, prin mijloace tehnice care nu pot fi înlăturate.

Pe de altă parte, deşi neagă că a ţinut legătura cu învinuiţii din dosar doar pe un anume telefon, că au stabilit ca regulă să nu vorbească decât cu el de pe respectivele telefoane, deci să aibă telefoane dedicate relaţiei lor, şi această împrejurare este stabilită ca una reală, tot prin mijloace tehnice.

Astfel, folosind cartela cu numărul de apel 0755982132, inculpatul A. S. a apelat şi a fost apelat pe acest număr de către: inculpatul S. C. M., învinuiţii M. S, B. M. (şi şoferul acestuia, pe care îl folosea la discreţie, oridecâteori avea o deplasare în Bucureşti), S. M. şi numitul P. B. (patron al unei societăţi de proiectare în construcţii). La rândul lor, aceştia foloseau în relaţia cu inculpatul A. S. şi doar cu acesta un anumit număr de apel, fără a mai apela alte persoane.

Deşi inculpatul A. S. a arătat că putea fi apelat de orice persoană pe telefonul său cu cartelă, pentru că răspundea oricui, această susţinere a sa este una totalmente nereală. Dincolo de faptul că, doar grupul de învinuiţi din dosar cunoşteau acest număr al inculpatului, atunci când vreunul din ei schimba cartela telefonică iar inculpatul nu cunoştea acest aspect, nu răspundea la apeluri până nu identifica apelantul prin alte mijloace.

În acest sens arătăm că, în data de 2 august 2011, după ce a schimbat din nou cartela telefonică, pentru a putea intra în contact cu inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. i-a trimis acestuia un mesaj cu conţinutul „salut sunt C.”, menit să-l recunoască ca „aparţinând grupului” şi să-i răspundă la viitoarele apeluri, ceea ce s-a şi întâmplat.

La fel s-a întâmplat şi în data de 12 august 2011 când B. M. a încercat să intre în contact cu inculpatul A. S. de pe un număr de apel nou, pe care inculpatul nu-l cunoştea. A fost necesar ca învinuitul B. M. să-l atenţioneze că el sună de pe acel număr pentru ca inculpatul să răspundă:

- În ziua de 12.08.2011, la ora 09:39:51, A. S. de la postul telefonic 0755982132 primeşte un SMS lui B. M., aflat la postul telefonic 0732618466.



Timp?

- În ziua de 12.08.2011, la ora 10:05:00, A. S. de la postul telefonic 0727228510 primeşte un SMS de la B. M., aflat la postul telefonic 0728941901.



Vă sun de pe alt număr.

-În ziua de 12.08.2011, la ora 10:05:07, A. S. de la postul telefonic 0755982132 este contactat de B. M., aflat la postul telefonic 0741754951.

AS: Da?

BM: Mă scuzaţi...Acolo, pot să vin?



AS: Da, da, da.

BM: O.K., imediat..........”(fila 257, vol. IV)


O altă împrejurare care vine să arate nesinceritatea inculpatului precum şi dimensiunea importantă pe care o dădea măsurilor de protecţie pe care şi le-a luat rezultă din discuţia purtată de acesta cu soţia sa în data de 19 septembrie 2011. Astfel, la birou fiind, inculpatul A. S., care îşi uitase acasă telefonul dedicat, cel cu cartelă, şi, dorind să-l anunţe pe învinuitul M. S că-i va face o vizită la sediul firmei, a sunat-o pe soţia sa pentru a transmite acest mesaj prin ea, evitând sub orice formă să intre în contact cu învinuitul M. (altfel prietenul său de ani de zile, potrivit declaraţiilor) printr-o modalitate care putea fi, potenţial, urmărită. Chiar şi conţinutul comunicării cu soţia sa este unul relativ cifrat, în sensul că efectiv se fereşte şi să rostească numele învinuitului M. S:

„………………………………



A. S. – Ceau, ce faci?

A. M.– Bine, beau un frapeuţ.

A. S. – Da ! Esti ieşită?

A. M. – Da, îs la N..

A. S.Zi lu domu…mi-am uitat telefonul acasă.

A. M.Am văzut.

A. S.Zi lu domnu că la 1 fără un sfert îs la el… la lucru.

A. M. La domnul lu doamna unde îs?

A. S. – Da.

A. M.Bine. La unul fără un sfert ?

A. S. – Da.................”(fila 306, vol. IV)
Este adevărat că, în 2 situaţii, inculpaţii S. C. şi A. S. s-au apelat pe telefonul oficial, însă din interceptările în cauză a rezultat clar că a fost o situaţie din care nu au putut ieşi altfel, că au încercat să se contacteze asiduu mai bine de o săptămână pe telefoanele dedicate şi, din lipsă de altă variantă, au avut scurte, foarte scurte contacte pe telefoanele oficiale. Remarcăm însă că, dacă au utilizat acest mijloc de comunicare, niciunul dintre inculpaţi nu a folosit telefonul dedicat pentru a apela pe cel oficial. Astfel, se respecta regula de a nu se intersecta telefoanele, niciunul din grup neavând voie să folosească cartela de contact pentru a suna inculpatul pe telefonul său oficial.

Pe de altă parte, deşi inculpatul A. S. a declarat că nu avea cunoştinţă de activităţile de consultanţă ale soţiei sale deoarece ei nu discutau nimic legat de activităţile profesionale ale lor, probaţiunea dosarul a arătat că această poziţie a inculpatului este totalmente nesinceră. Dimpotrivă, interceptările realizate în prezentul dosar au surprins faptul că era o regulă ca învinuita A. M. să ţină legătura cu diverşi oameni de afaceri ce aveau interese legate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi să le stabilească acestora întâlniri cu soţul ei, inculpatul A. S., atât la Primărie, cât şi la domiciliul celor doi.

În acest sens arătăm că, în pofida faptului că învinuita A. M. a arătat că nu îl cunoaşte pe învinuitul B. M. şi că nu l-a întâlnit niciodată, din convorbirile purtate de aceasta la data de 11 octombrie 2011 rezultă că îi stabileşte o întâlnire învinuitului B. M. cu inculpatul A. S., întâlnire fixată prin intermediul numitei C. L., angajată a SC K. Grup, şi care a avut loc în după-masa aceleiaşi zile la domiciliul soţilor A.:


  • 11.10.2011, ora 13,37:

„…………………………………………………

C. L.: DA? ŞI TOATĂ LUMEA ÎI ACASĂ?

A. M. U.: CUM ADICĂ? ATUNCEA?

C. L.: Da.

A. M. U.: Nu, numai eu, noi trei.

C. L.: A, BINE, CĂ DE AIA ... MĂ ROG, VREA „FRATELE”.

A. M. U.: Am înţeles. Da să vină „fratele” la mine, că eu am treabă cu el.

C. L.: Bine soro vezi tu cum e program, ştii?

A. M. U.: FII ATENT, AL MEU VINE LA ŞASE JUMATE, SĂ IA COPII, SĂ MEARGĂ LA MECI.

C. L.: PĂI ASTA ZIC, ATUNCEA IA VEZI TU, LA ŞASE JUMATE, BINE?.................................”(filele 358-360, vol. IV)


Derularea acestei întâlniri a fost fixată şi prin mijloace de supraveghere operativă, la dosarul cauzei fiind ataşat procesul verbal cu rezultatul acestei supravegheri precum şi planşa foto din care rezultă că, în 11.10.2011 în intervalul orar 18,12-18,33 B. M. a intrat la domiciliul inculpatului A. S. unde a avut o întâlnire cu acesta. (filele 88-103, vol. II)

Astfel de întâlniri cu diverşi oameni de afaceri au mai fost stabilite de învinuita A. M. sens în care arătăm întâlnirile fixate, potrivit convorbirilor din 28 septembrie 2011 şi 12 octombrie 2011, 17 octombrie 2011 când a discutat cu numitul M. H. patron al societăţii T. T. E. Târgu Mureş, în data de 2 octombrie 2011, când aceeaşi învinuită A. M. i-a stabilit soţului ei o întâlnire pentru a doua zi cu numitul S.P., patron al SC A. Com SRL Târgu Mureş, societate care derulează cu Primăria Municipiului Cluj Napoca un contract privind livrare de piatră cubică pentru pavaj.

Cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpatului A. S. şi a învinuiţilor B. M., M. S, S. M., cauza urmează a se disjunge spre continuarea cercetărilor.

*

În cursul urmăririi penale au fost solicitate instituţiilor bancare extrasele de cont privind conturile deschise pe numele inculpatului A. S. şi a învinuitei A. M. U.. S-a constatat astfel că, deşi veniturile lunare ale inculpatului A. S. sunt la un nivel mediu, acesta nu s-a a efectuat nicio extragere din cont în ultimul an. Astfel, ultima ridicare de numerar din salariu a fost efectuată de inculpat la data de 25 septembrie 2010, ceea ce denotă că acesta se baza pe alte venituri decât cele salariale pentru asigurarea traiului zilnic (filele 245-251, vol. VI)



* * *

La data de 13 decembrie 2011 numitul C. F., directorul general al C. România, a depus un denunţ penal împotriva inculpatului A. S., arătând că, în cursul anului 2007, în contextul în care societatea deschidea primul mare Hipermaket în Cluj (în incinta Complexului P.) iar inculpatul ocupa funcţia de director în cadrul Direcţiei tehnice a Primăriei municipiului Cluj Napoca, A. S. i-a pretins remiterea lunară a sumei de 850 de euro, sumă în schimbul căreia s-a oferit să intervină la diverse instituţii cu atribuţii de control la noul supermarket înfiinţat, respectiv la Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia general Agricolă, Direcţia de Sănătate Publică, arătând că are influenţă la persoane cu funcţii de conducere şi control din cadrul acestor instituţii, pentru a obţine avizele necesare şi a proteja societatea în activitatea sa curentă relativ la controalele ce ar putea surveni din partea autorităţilor. Semnificativ din punctul de vedere al faptelor reţinute în prezentul act de inculpare, este împrejurarea că, pretinzând remiterea folosului ilicit, inculpatul A. S. i-a cerut denunţătorului să dismuleze primirea banilor prin încheirea unui contract de consultanţă între C. şi SC T. SRL Cluj Napoca (societate înfiinţată pe numele tatăului învinuitei A. M. şi în care învinuita avea calitatea de consilier juridic). Astfel, între părţi a fost încheiat contractul cu nr. 4/01.11.2007(filele 177-178 vol. V), în baza căruia C. a virat în conturile SC T. suma totală de 13.600 euro, în lipsa oricărei contraprestaţii, suma reprezentînd, în realitate, obiect al infracţiunii de corupţie. C. F. a mai arătat că, valoarea contractului a fost negociată între el şi inculpat în sensul că, inculpatul A. S. a pretins iniţial remiterea lunară a sumei de 1100 euro, însă, la protestele sale, a redus din cuantumul acesteia la 850 euro.(filele 170-176, vol. V).



Cu privire la fapta denunţată în cauză se va dispune disjungerea cercetărilor. Apreciem însă că, raportat la conţinutul celor denunţate, se conturează un tipar al modalităţii de comitere a infracţiunilor de corupţie de către inculpatul A. S., în contextul în care, la dosar există spre investigare mai multe astfel de contracte încheiate de învinuita A. M. U. sau SC T. SRL cu diverse societăţi comerciale care au intrat pe piaţa clujeană în perioada în care inculpatul A. S. ocupa funcţia de viceprimar sau primar al municipiului Cluj Napoca.


Încadrare juridică

Fapta inculpatului A. S. care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a pretins de la învinuita D. A. remiterea unor folase materiale necuvenite, lăsând să se creadă faţă de aceasta că are influenţă pe lângă directorul RATUC Cluj, N. L. G. şi-l va determina pe acesta la încheierea unor poliţie de asigurare al parcului auto al regiei cu societatea învinuitei, primind în perioada mai 2009-septembrie 2011, în 21 de tranşe, suma totală de 274.330, 54 lei, disimulată prin încheierea a două contracte de asistenţă juridică încheite între societatea învinuitei, SC G. F. şi Cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. U., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal (21 acte materiale).

Fapta inculpatului A. S. care, cu intenţie, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a instigat pe învinuitele A. M. şi D. A. la încheierea a două contracte de asistenţă juridică şi a unui număr de 21 de facturi fiscale, în perioada iulie 2008-septembrie 2011, înscrisuri care evidenţiau prestarea unor activităţi de consultanţă juridică nereale şi care au avut drept scop disimularea adevăratei naturi a provenienţei banilor, încasând prin virament bancar în contul Cabinetului de avocatură al soţiei sale suma de 274.330,54 lei şi, totodată pentru ascunderea comiterii infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la spălare de bani în formă continuată prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 rap. la art. 17 lit. e din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (23 acte materiale).

Practica judiciară recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat că, dismularea prin acte false a adevăratei naturi a provenienţei banilor, urmărind ascunderea comiterii infracţiunii de corupţie întruneşte elementele constitutive atât ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cât şi ale infracţiunii de spălare de bani în forma agravată prev. de art. 23 lit. b din Legea 656/2002 raportat la art. 17 lit. e din Legea 78/2000 (a se vedea în acest sens sentinţa penală nr. 1760/16.1.2011 din dos. 5273/117/2008 al ÎCCJ)

Fapta inculpatului A. S. care, cu intenţie, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a instigat pe învinuitele A. M. U. şi D. A. să procedeze la încheierea fictivă a contractelor de asistenţă juridică nr. 101/01.07.2008 şi 6/01.07.2009 cât şi a unui număr de 21 facturi fiscale emise în perioada mai 2009-septembrie 2011, acte ce consemnau împrejurări nereale şi în scopul ascunderii infracţiunii de trafic de influenţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 în formă continuată prev. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (23 acte materiale).

Yüklə 0,57 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin