Regatul maroc evolutia economiei in anul 2013, perspective pentru anul 2014
Yüklə 79,21 Kb.
|
|
REGATUL MAROC Evolutia economiei in anul 2013, perspective pentru anul 2014
Deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB în 2013, față de 7,3% în 2012. În anul 2013, deficitul de cont curent al balanței de plăți a fost de 6,7% din PIB, în scădere, fată de 9,9 %, inregistrat in anul 2012. In conformitate cu previziunile analistilor economici marocani, acest deficit ar putea să atinga valoarea de 7,5 % în cursul anului 2014, nivel al deficitului care va avea efecte negative asupra rezervelor valutare, precum și asupra investitiilor. În ceea ce privește creșterea economică, perspectivele pentru prima parte a anului 2014, sunt mai putin favorabile, datorita nivelului redus al precipitațiilor înregistrat la începutul campaniei agricole, încetinind activitățile agricole și conducand in consecinta la o scădere a ofertei. Cu toate acestea, activitățile non-agricole ar trebui să inregistreze cresteri, in special in sectoarele automobilistic, aeronautic, electronic si telecomunicatii, sectoare cu nivel tehnologic ridicat, datorita reluarii cererii la nivel mondial, în special în Europa, principalul partener comercial al Marocului. Banca Centrală a Marocului a estimat o creștere a PIB-ului cu 2,3% în primul trimestru al anului 2014, față de 3,8% inregistrata in aceiasi perioada a anului anterior. Comerțul exterior a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2013, o reducere a deficitului comercial cu 2,8%, comparativ cu sfârșitul anului 2012 și o rata de acoperire care se amelioreaza de la 47,8 % in 2012, la 48,2 % in 2013, ca urmare a scaderii mai accentuate a importurilor (-2 %) fata de exporturi (-1.1%). Scăderea importurilor s-a datorat in principal reducerii importurilor energetice cu 4% si a importurilor de produse alimentare cu 14,5 % (incluzand importurile mai mici cu 31,7 % la grâu, ca urmare a productiei locale record de grau moale inregistrata in ultima campanie agricola). La randul lor, exporturile au inregistrat o scadere (-1,1% față de +5,7% în 2012), in principal, datorita scaderii exporturilor de fosfati si derivate, care au inregistrat o scadere de 23,3% comparativ cu aceiasi perioada a anului anterior. Alte grupe de produse si servicii au inregistrat rezultate pozitive la export, cum ar fi cele din sectoarele aeronautic, automobilistic, electronic si agroalimentar, in timp ce sectorul textil si pielarie, a inregistrat o scadere de 3,1 % fata de aceiasi perioada a anului anterior. Transferurile marocanilor rezidenti în străinătate (MRE) și încasările din activitatile turistice, au rămas practic neschimbate in cursul anului 2013, comparativ cu anul anterior (58,4 fata cu 57,6 miliarde dirhami – 11,5 dirhami (MAD) = 1 Euro). Investitiile Straine Directe au crescut cu 25,2%, fata de 29 % în anul 2012. În ceea ce privește finanțele publice, veniturile au scazut cu 1,6% in cursul anului 2013, fata de anul 2012 (173,2 miliarde dirhami), datorita scaderii cu 5,6 % a incasarilor din impozitele si taxele aplicate companiilor (OCP – Oficiul de Fosfati în principal) și cu 14,7 % ale incasarilor taxelor la import, datorita, în principal, scaderii sau eliminarii taxelor de import, efect al liberalizarii tarifelor cu UE și impactului avantajelor vamale din cadrul zonei de liber schimb, în special cu Statele Unite și Turcia. Pe de altă parte, cheltuielile curente au scăzut cu 3,1 %, ca urmare a scăderii cu 24,2 % a tarifelor de compensare, dupa introducerea sistemului de indexare a prețului produselor petroliere cu prețul internațional, eliminand o parte din subventiile acordate de catre guvernul marocan. Această scădere compensează partial greutatile generate de costurile de personal (+2 % in aceasta perioada). In cadrul acestui context incurajator, Linia de Precauție și de Lichiditate (LPL), acordata de catre Fondul Monetar Internațional Marocului (facilitate acordată în august 2012), a fost menținută. Aceasta va permite Marocului sa dispuna de un buget suplimentar de 6,2 miliarde dolari, pe care ii va putea utiliza in cazul scaderii semnificative a activelor externe în valută. La sfârșitul anului 2013, Marocul a reușit să mențină rezervele valutare.
Aceste progrese nu ar trebui să pună în umbră problema recurentă a întârzierilor de plată, în special în sectorul construcțiilor și lucrărilor publice. Lupta împotriva corupției, lipsa unei strategii globale de prevenire, precum și o justiție comerciala inca prea lenta, rămân, de asemenea, puncte de preocupare pentru mediul de afaceri. Cu toate acestea, Legea finanțelor din 2014, conține măsuri de facilitare a comerțului și a investițiilor, care, printre altele, sustine punerea în aplicare a sistemului pentru crearea de societati pe cale electronica și activarea sistemului comun de plată a impozitelor si taxelor. De altfel, raportul "Doing Business" 2014, salută reformele întreprinse de Maroc, urcand pe locul 87 în clasamentul general (8 locuri), datorita eforturilor întreprinse pentru modernizarea fiscalitatii (inregistrand un salt dupa pozitia 115 pe locul 78) și facilitatea creerii unei societati (dupa pozitia 53 ajungand pe locul 39). Privind investițiile străine directe, cifrele de la sfârșitul anului 2013 arată o creștere de 23,1% a fluxurilor investițiilor străine directe în Maroc, totalizand 29 miliarde MAD, ceea ce face ca Marocul sa fie prima țară din Africa de Nord din punct de vedere al fluxurilor investitiilor straine directe. Această tendință, conjugata cu indicatorii de creștere apropiati de cei estimati de legea finanțelor aprobata, ar trebui să încurajeze si mai mult captarea fluxurilor de investitii straine directe în 2014. După numirea sa în guvern, Ministrul Industriei, Comerțului, Investițiilor și Economiei Digitale, Moulay Hafid Elalamy, a declarat ca intenționează să ia măsuri în favoarea unui mediu economic mai favorabil pentru atragerea investițiile străine directe. S-a facut un apel catre instituțiile bancare pentru a oferi mai multe lichidități și să practice dobanzi accesibile pentru investitiile industriale. Reforma Cartei de Investiții, depusa la Secretariatul General al Guvernului în septembrie 2013, este încă în curs de finalizare. 3. RELATIILE COMERCIALE: Această perioadă a fost marcată de schimbări importante în componența guvernului, în special în portofoliile privind comerțul. Marocul are un nou Ministru al Industriei, Comerțului, Investițiilor și Economiei Digitale și doi noi miniștrii delegați responsabili pentru Comerț Exterior și IMM-uri și Mediului de Afaceri. Secretarul general al Comerțului Exterior și negociator-șef ALECA, a fost schimbati din functie in septembrie 2013, fara a fi inca inlocuit. Acesti doi miniștri sunt oameni de afaceri, ceea ce a permis o monitorizarea rapidă a fișierelor, dar, de asemenea, au ridicat unele rezerve din partea sectorului privat din UE, fiind îngrijorata de numeroasele investigații și măsurile de aparare comercială care se aplica in prezent. 3.1. Problema balanței comerciale marocane: oferta de export este încă slab diversificată și încă foarte dependentă de prețurile mondiale și de cererea principalilor partenerilor comerciali ai Marocului. Fata de scaderea exporturilor de fosfati și textile, noile sectoare prioritare ale economiei marocane (automobilistic, aerospațială, electronică), au inregistrat cresteri in cursul anului 2013 (respectiv +23,2%, +20% și +11 6%), noul Ministru al Industriei și Comerțului insistand pentru relansarea sectoarelor traditionale, cum ar fi sectoarele agroalimentar, textile si pielarie, in care isi desfasoara activitatea majoritatea populatiei active a Marocului. Mai mult decât atât, un set de măsuri vor fi luate pentru imbunatatirea ofertei de export și creșterea competitivității țării prin accelerarea ritmului de realizare a strategiilor sectoriale. 3.2. Relațiile comerciale UE-MAROC: Uniunea Europeană rămâne principalul partener al Marocului, chiar daca participarea UE în comerțul exterior marocan a scazut: importurile marocane din UE, care reprezentau 56,3% în anul 2002, au scazut la 49,6% în 2013. Exporturile marocane către UE depaseau 73,2% în 2002, ajungand la 56,7% în 2012 si inregistrand o crestere in anul 2013, cand acestea au totalizat 60%. Relațiile comerciale dintre UE și Maroc au fost marcate în această perioadă prin intensificarea negocierilor ALECA UE-Maroc, prin intrunirea subcomisiilor de "Comerț și Industrie" și cea pentru "Piața internă", în decembrie 2013, precum si prin continuarea investigatiilor deschise de catre guvernul marocan in privinta aplicarii unor măsuri de protecție și măsuri antidumping asupra importului anumitor produse din UE. 3.2.1. Comerțul UE - Maroc continuă să crească: în 2013, conform cifrelor Oficiului de Schimb Marocan, UE a importat marfa din Maroc in valoare de 100 miliarde de dirhami (+4,9 % față de anul precedent), exportand catre Maroc produse de peste 188 miliarde dirhami (+2,6% fata de anul precedent). Ponderea exporturilor către UE din totalul exporturilor marocane s-a ridicat la 60% in cursul anului 2013 (56,7% la sfârșitul anului 2012), in timp ce ponderea produselor si serviciilor originare din UE importate in Maroc a fost de 49,6% in cursul anului 2013 ( 47,4% la sfârșitul anului 2012 ). Aceste cifre confirmă creșterea continuă observata în ultimii zece ani: exporturile de produse originare din UE catre Maroc s-au dublat, iar importurile UE din Maroc au crescut cu 70%. Potrivit datelor din 2012, exporturile Marocului către UE sunt dominate de cele trei sectoare principale: îmbrăcăminte (22%), produse agricole (aproximativ 23%) si mașini și echipamente de transport (28%). Importurile marocane din UE sunt dominate de mașini și echipamente de transport (35%), produse chimice (10%) și carburanti și produse miniere (18%). 3.2.2. Acorduri comerciale UE-Maroc: zona de liber schimb pentru produsele industriale prevăzuta în Acordul de Asociere (AA), a intrat in vigoare la 1 martie 2012. Cu toate acestea, unele probleme rămân nerezolvate si au fost ridicate cu ocazia reunirii Subcomitetului pentru Industrie, Comerț și Servicii (Rabat 12/12/2013), cum ar fi taxele la importul in Maroc de bunuri utilizate (excluzand autoturismele), prevazute in AA, sau dificultățile intampinate la anumite produse agricole transformate (PAT), cuprinse în Acordul Agricol. Această problema, ridicata cu ocazia Subcomitetului, a dus la publicarea unei circulare de către vama marocana, in data de 18 decembrie 2013, care mentiona ca aceste produse vor beneficia de taxele vamale cele mai avantajoase. Această problemă a fost ridicata, de asemenea, cu ocazia reunirii Subcomitetului privind agricultura (Bruxelles, 27/02/2014), pentru a încerca să găsească o soluție care să țină cont de nivelul preferențial acordat reciproc produselor dintre cele două semnatare ale acordului. În ceea ce privește Acordul privind indicațiile geografice, trei runde de negociere au avut deja loc, ultima la Bruxelles, la data de 28 iunie 2013. Schimburi de liste au fost efectuate de către ambele părți și s-au finalizat procedurile de opoziție. Această problemă a fost ridicată în timpul negocierilor capitolului asupra Proprietatii Intelectuală (IPR) din ALECA pentru a verifica coerența între cele două negocieri in paralel. Negocierile unui acord de liber – schimb complet si aprofundat (ALECA UE - Maroc), in cadrul carora trei runde au avut deja loc (ultima în ianuarie 2014), sunt obiectul unei activitati profunde, mai ales în domeniul legislativ, identificand elementele deja existente în Maroc si cele care lipsesc, in vederea negocierii lor. În cadrul rundei care se va desfasura în iunie 2014, cele două părți au convenit să includă liberalizarea serviciilor și dreptul de stabilire în cadrul negocierilor ALECA. Cea de a patra rundă de negocieri va avea loc, în principiu, la Bruxelles, în aprilie 2014. De la începutul procedurii, UE a menținut contactul și schimbul de informații cu privire la negocierile ALECA, cu societatea civilă din Bruxelles și Rabat, sectorul privat, precum și cu reprezentanți ai Parlamentelor și Comitetelor Economice și Sociale ale UE si Marocului. Obiectivul este de a menține aceste contacte pe tot parcursul procesului de negocieri. Mai mult, UE organizeaza întâlniri cu societatea civilă și sectorul privat marocan, in cadrul unor runde de negocieri care au loc în Maroc și participă la orice evenimet, reuniune sau seminar, care are scopul de a informa sau de a clarifica acest proces de negociere. La toate aceste întâlniri cu partenerii marocani, UE îi încurajează să mențină același nivel de dialog atât cu societatea civilă cat și cu sectorul privat. Studiul independent de evaluare a impactului ALECA a fost finalizat în decembrie 2013. Potrivit raportului final al acestui studiu, ALECA dintre UE și Maroc, ar trebui să conducă la efecte macroeconomice generale pozitive pentru cele doua parti. Comisia Europeană va elabora ulterior un document de sustinere al acestui studiu, în principiu, în primul semestru al anului 2014. Pentru mai multe informatii despre acest studiu, a se vedea Anexa acestui raport și/sau să vizitați site-ul: http://www.trade-sia.com/morocco/. Guvernul marocan a anuntat lansarea propriului studiu de impact asupra ALECA, acesta fiind puternic solicitat de către societatea civilă marocană și sectorul privat. Conținutul acestui studiu, calendarul și procesul de elaborare sunt inca in faza incipienta, in baza informatiilor primite de la autoritatile marocane. Pentru mai multe informații cu privire la acest studiu, a se vedea Anexa acestui raport. Cu privire la cadrul legislativ marocan, inca lipseste un Plan Național de convergență legislativă cu acquis-ul UE, cu un calendar clar pentru diferitele acțiuni care urmează să fie intreprinse pe termen scurt, mediu și lung, în cadrul statutului avansat. Încheierea unui acord ALECA, va reprezenta un pas important în punerea în aplicare a statutului avansat și de apropiere regulamentara, deoarece negocierile vor permite stabilirea unui calendar pentru punerea în aplicare a diverselor angajamente pentru toate domeniile acoperite de negocieri. Referitor la cadrul legislativ pentru domenii legate de negocierea ALECA, trebuie sa subliniem publicarea decretului privind achizițiile publice în Monitorul Oficial de la 1 ianuarie 2014 și adoptarea recentă de către Camera Reprezentanților din Maroc a două proiecte de lege referitoare la "Liberalizarea Prețurilor și Concurenței" și "Consiliul Concurentei". Ministerul Comerțului Exterior a anunțat, de asemenea, lansarea unui proiect de reformă a Legii de Comerț Exterior, printre altele, aliniindu-se la standardele și convențiile international (OMC). Protocolul 2014-2018, referitor la acordul de parteneriat în domeniul pescuitului, a fost ratificat de ambele camere ale Parlamentului marocan la începutul lunii februarie 2014 și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Marocului și notificarea de către ambele părți că ansamblul procedurilor de ratificare a fost finalizat. Următorul pas a fost reuniunea Comisiei Mixte UE-Maroc, care a avut loc in perioada 4-5 martie 2014 la Rabat. In cele 2 zile au fost trecute in revista toate subiectele dedicate lansarii noului Protocol, inclusiv problema sprijinului sectorial (14 milioane euro/an), mecanismul său de punere în aplicare operațională și aprobare in comun a programarii proiectelor. 3.2.3. Problemele legate de accesul pe piață și a măsurilor de aparare comercială: există încă prezența unor probleme legate de accesul la piata, cum ar fi obligativitatea obtinerii licenței de export pentru piei si piei brute, piei tanate cu diverse produse chimice toxice si alge marine si agar agar (supuse suplimentar si unor cote). Eliminarea restricțiilor la export pentru alge marine si agar agar a fost prevazuta initial pentru 31 decembrie 2013, punerea sa în aplicare a fost insa amânată până în anul 2016. Extinderea, introdusa prin Legea Finanțelor dina nul 2012, la mobilă și produse similare a taxei de import pe lemn persistă și continuă să fie o problemă pentru anumiti importatori, deși autoritățile marocane justifică această măsură pentru chestiune de echitate fiscală, comparativ cu produsele fabricate la nivel local. Sectorul siderurgic a fost foarte afectat prin deschiderea de investigatii care au condus la punerea in aplicatie de masuri de aparare comerciala (taxe antdumping) pentru anumite produse. Astfel, au fost luate măsuri de salvgardare provizorie, care constau din introducerea de contingente tarifare pentru sarma si fier beton rotund, in asteptarea publicarii raportului final. Pe de altă parte, importurile de tablă laminată la cald din UE și Turcia, au fost supuse deschiderii unor investigatii antidumping la solicitarea industriei nationale marocane. A fost aplicata o taxa anti-dumping provizorie pentru o perioadă de șase luni, in asteptarea raportul final ca urmare a audientei publice care a avut loc la data de 4 februarie 2014. Alte investigatii antidumping isi urmeaza cursul, fara mari progrese pentru moment (insulină din Danemarca și topuri de hârtie A4 din Portugalia). 3.2.4. Subcomitetul Industrie, Comerț și Servicii si subcomitetul “Piata Interna”. Aceste două subcomitete au oferit celor doua parti oportunitatea de a discuta, printre altele, asupra unor teme legate de cooperarea industrială, relațiile comerciale UE-Maroc și nivelul de convergență legislativă în domenii/sectoare prevazute in Planul UE-Maroc, care sunt, de asemenea, legate de negocierile ALECA. 3.2.5. Primul semestru al anului 2014: în prima jumătate a anului 2014, accentul va fi pus, printre altele, pe următoarele: (1) organizarea celei a 4-a runde de negocieri ALECA, la Bruxelles, în aprilie 2014 și probabil, a 5-a la Rabat (data neconfirmata); (2) organizarea de catre guvernul marocan a unui seminar pentru informarea societății civile asupra negocierilor ALECA (data neconfirmata); (3) probleme foarte importante de acces pe piață, precum și deciziile luate de către guvernul marocan pentru aplicarea de măsuri de protecție și măsuri anti-dumping (importurile anumitor produse originare din UE) și (4) Organizarea Conferinței ministeriale privind cooperarea industrială euro-mediteranean, în aprilie 2014 și a Conferinței ministeriale pe comert euro-mediteraneana în iunie 2014. 3.3. Relațiile comerciale ale Marocului cu alți parteneri din afara UE: comerțul exterior al Marocului cu tarile non-UE se desfășoară în principal în cadrul unor acorduri de liber schimb, cu SUA, Turcia (al 7-lea an de la semnare in 2013) si prin Acordul de la Agadir (al 7-lea an de la semnare în 2013). Schimburile comerciale cu SUA, prin Acordul intrat în vigoare în 2006, au crescut de la an la an (Statele Unite ale Americii au fost al doilea partener comercial al Marocului în 2012, cu o participare de 5,7% din totalul comerțului marocan), rezultatele fiind în deficit pentru Maroc, care importă de trei ori mai mult decât exportă. Acest rezultat reitereaza faptul că oferta de export a Marocului este foarte putin diversificata, la care mai trebuie tinut cont si de barierele tehnice ale SUA, norme si standarde specifice, total diferite fata de standardele europene la care sunt adaptate majoritatea produselor marocane. Ca produse, cărbunele, cocsul și uleiul de soia se aflau in fruntea listei de importuri a Marocului în 2012, în timp ce fosfații și îngrășămintea reprezentau 58% din exporturile de produse marocane catre SUA. Intrat în vigoare la aceeași dată, acordul de liber schimb cu Turcia este defavorabil pentru Maroc, importurile fiind si in aceasta situatie de 3 ori mai mari decat exporturile. În ceea ce privește acordul de liber schimb semnat intre țările din regiune (Tunisia, Iordania, Egipt, Maroc) - Acordul de la Agadir, schimburile economice sunt scazute si in defavoarea Marocului. Comerțul cu țările din Acordul de la Agadir este de ordinul a 1% din comerțul total al Marocului. Marocul se afla intr-un mare deficit comercial, iar taxa de acoperire în conformitate cu prezentul acord a fost de 32% în 2012. Cu toate acestea, se poate observa o imbunataire în cursul anului 2012, importurile din Maroc scazand cu 2.8%, în timp ce exporturile din Maroc s-au dublat între 2011 și 2012. Exporturile către aceste țări sunt dominate de autoturisme (inclusiv Dacia Logan, Dokker si Lodgy, modele asamblate in Maroc, la Casablanca si Tanger, majoritatea subansamblurilor si componentelor provenind din Romania). Nu s-au observat evolutii notabile in cadrul Uniunii Arabe MAGHREB. În 2013, Marocul a confirmat ambițiile sale în țările din Africa Subsahariana, care oferă un mare potențial de dezvoltare în ceea ce privește schimburile comerciale și investițiile. Vizitele regale din Senegal, Coasta de Fildeș și Gabon sunt dovezile de interes ale Marocului in regiune. Comerțul cu țările din Africa Subsahariana este în creștere. Balanta a fost deficitara in 2000 (7,2 milioane de dirhami), insa in 2011, a inregistrat un excedent de 3,8 miliarde Dirhami. 42 % din exporturi (in frunte aflandu-se produsele alimentare) sunt absorbite de către Senegal, urmat de Mauritania, Ghana, Coasta de Fildeș și Mali. Nigeria este principalul furnizor al Marocului din regiune. Cu toate acestea, ponderea Marocului în Africa Subsahariana este încă redusă avand cotă de piață de 0,26% în 2011. Investiții directe ale Marocului, de asemenea, au crescut: în mai puțin de cinci ani, două mari bănci marocane au implementat rețele destul de dense pentru operatorii din construcții, telecomunicații, sectorul asigurarilor, minerit și pregatire profesională; OCP este prezent pe piața îngrășămintelor in intreaga regiune. Ar trebui remarcat faptul că cea de-a patra rundă programată pentru luna mai, pentru negocierile de liber schimb între Maroc și Canada, este mereu amânată: unii o văd ca pe o pauza luata de catre Maroc la negocierea acestor acorduri de liber schimb pentru a permite evaluarea eficientei lor. Lansate în 2011, negocierile pentru un acord de liber schimb între Maroc și Canada s-au derulat pe parcursul a trei runde. În 2012, comerțul bilateral de mărfuri intre Maroc si Canada s-a ridicat la 522,6 milioane de dolari. Exporturile canadiene catre Maroc au totalizat 368,5 milioane dolari. Principalele produse exportate din Canada în Maroc constau din cereale (inclusiv grau dur 59,7%), combustibili, uleiuri minerale, roboti industriali, sulf, etc. Importurile canadiene din Maroc au totalizat 154,2 milioane dolari în 2012, constând în principal din fructe, nuci, sare, sulf, etc., articole de îmbrăcăminte țesute, pantofi și îngrășăminte. Marocul inregistreaza un deficit mare în aceste schimburi. S-a discutat, de asemenea, in ultima perioada, despre initierea negocierilor unui acord de liber schimb cu Mercosur pe de o parte, și China, pe de altă parte, dar nimic concret nu a fost remarcat pana in acest moment.
Evaluarea impactului comercial durabil pentru sustinerea negocierilor pentru un acord de liber schimb complet și aprofundat (ALECA) între UE și Maroc, comandat de Comisia Europeană unor consultanți externi independenți (Cabinet Ecorys) prezinta o analiza completa a dimensiunilor economice, sociale si de mediu ale acordului. Evaluarea a fost pregătita, printre altele, pe baza consultărilor publice cu societatea civilă, care au avut loc la Rabat și Bruxelles. Aceasta include, de asemenea, rezultatele a patru studii sectoriale aprofundate. Acest studiu poate fi consultat în întregime (în limba engleză) și in rezumat (engleză, franceză, și arabă), pe site-ul: http://www.trade-sia.com/morocco/2014/.
Pe termen lung, se estimeaza castiguri de 1,4 miliarde euro pentru UE și 1,3 miliarde euro pentru Maroc. Având în vedere dimensiunea acestor economii, câștigurile, în termeni relativi, vor fi aproape de zero pentru UE, si reprezintă o creștere pe termen lung de aproape 1,6% din PIB pentru Maroc. Analiza diferitelor canale de liberalizare revela ca reducerea masurilor ne-tarifare este primul factor de contributie si pe departe cel mai important asupra rezultatelor scontate ale ALECA. UE și Maroc vor beneficia de reducerea măsurilor netarifare în sectorul serviciilor. Impactul ALECA asupra fluxurilor comerciale este foarte important pentru Maroc (15% pentru exporturi și 8% pentru importurile pe termen lung), ceea ce s-ar reflecta printr-o imbunatatire a balantei comerciale in termeni relativi. Pentru Maroc, efecte pozitive semnificative sunt de așteptat la cresterea salariilor, cu o crestere potentiala pe termen lung cuprinsa intre 1,6 % si 1,9 %. Pentru UE, impactul ALECA asupra comerțului, salariilor și prețului bunurilor de consum ar trebui să fie neglijabil. 2. Cu toate acestea, ALECA ar trebui să aibă un impact economic nuanțat la nivel sectorial a) In ceea ce priveste valoarea adaugata pe termen lung În Maroc, cel mai important efect este de așteptat în sectorul masinilor si echipamentelor industriale (+ 8,5% din valoare adăugată), în principal ca urmare a reducerii măsurilor netarifare. Sectorul de legume-fructe, un sector relativ important în termeni de valoare adaogata și a ocupării forței de muncă, ar trebui să crească, de asemenea, cu 4%. În sectorul serviciilor, serviciile publice și alte servicii, care sunt deja foarte importante în Maroc, sunt cele care vor inregistra cea mai importanta crestere (+1%). În schimb, sectoarele afectate negativ de ALECA vor fi, potrivit aceluiasi studiu, cerealele și alte culturi (-2,7% din producție), în principal datorită alinierii măsurilor netarifare ale Marocului la cele ale UE, sectorul pielariei (-3,6% din producție), precum și IT si Telecomunicatii și alte servicii pentru societati (-1,7% din total). Subcontractarea este puțin probabil să fie afectată negativ de ALECA din cauza unui mediu comercial liberalizat în prezent.
Cea mai semnificativă creștere din cadrul exporturilor marocane este de așteptat să se produca în domeniul alte echipamente de transport (89% din exporturi). Se așteaptă ca exporturile din toate sectoarele industriale să crească în mod semnificativ, cum ar fi alte echipamente și cel al autovehiculelor cu 71%, respectiv 50%. În special, sectorul de masini unelte si echipamente ar trebui să beneficieze cel mai mult de această liberalizare a schimburilor comerciale, deoarece va avea cea mai mare creștere a exporturilor în termeni absoluți (3,3 miliarde euro). De altfel, majoritatea sectoarelor din cadrul serviciilor vor inregistra o scadere a exporturilor. Pe de altă parte, importurile ar trebui sa creasca in toate sectoarele (cu excepția energiei primare) cresterile fiind estimate a fi cuprinse între 5% și 15%. Cea mai mare crestere in procente (34%), este de așteptat în sectorul de prelucrare a cărnii. Cu toate acestea, acest sector reprezintă o proporție relativ mică a importurilor marocane.
Raportul distinge recomandarile care pot fi adresate in cadrul ALECA (cele asociate cu dispozitiile ALECA) și cele care pot fi abordate în afara ALECA (cele care nu sunt direct legate de comerț și sunt adresate guvernelor, creditorilor externi, sectorului privat și/sau societății civile): 4. Următoarea etapa În urma acestui raport, Comisia Europeană va elabora un "document de sustinere" pentru acest studiu, în principiu, în prima jumătate a anului 2014. Guvernul marocan a anunțat, de asemenea, lansarea propriei evaluari a impactului ALECA, care a fost foarte solicitat de către societatea civilă marocană și sectorul privat. Procesul de conținut, calendarul și elaborarea acestuia, aflandu-se intr-o faza incipienta, din informatiile primite de la Ministerul responsabil de comerț exterior.
Intocmit, Remus RADULESCU
Conseiller économique
BUREAU COMMERCIAL A TANGER
GSM: 00212 664 815 494 e-mail: remusradulescu@yahoo.com.br Yüklə 79,21 Kb. Dostları ilə paylaş:
|