Regulament rajac-cluj

Descriere generală

Staţia de pompare preia debitul de apă uzată din zona estică a municipiului Cluj-Napoca (Someşeni) şi îl pompează în reţeaua de canalizare, respectiv în canalul colector de pe strada Tractoriştilor, de unde, apele uzate menajere ajung la staţia de epurare.

Utilajul de pompare este alcătuit din 4 pompe submersibile tip ACV 80.

Clădirea care adăposteşte utilajul de pompare este o construcţie cu regimul de înălţime S+P, cu dimensiunile în plan 9,6 m x 6,15 m.

Subsolul este destinat bazinului de aspiraţie pentru pompele submersibile, având dimensiunile în plan 4,1 m x 4,5 m şi înălţimea de 7,1 m.

Înainte de intrarea în bazinul de aspiraţie al pompelor, apele uzate menajere sunt colectate într-un decantor circular.

Starea construcţiei, utilajelor şi instalaţiilor este foarte bună, fiind reabilitată în anul 2001/2002.

Amplasare din punct de vedere administrativ:

Este amplasată în intravilanul municipiului Cluj-Napoca.

Amplasare din punct de vedere geografic :

Este situată în partea de est a municipiului Cluj-Napoca

Suprafaţa ocupată de obiectiv : suprafaţă construită 80 mp .

Adresa obiectivului : Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 216


STAŢIA DE EPURARE CLUJ - NAPOCA

Descriere generală

Staţia de epurare a oraşului Cluj-Napoca este amplasată pe malul stâng al râului Someşul Mic în aval de municipiul Cluj-Napoca la distanţa de 1700 m est de podul din strada Căpitan Grigore Ignat, fn.

Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de 2170 l/s.

Apele uzate ajunse în staţia de epurare trec printr-o succesiune de construcţii şi instalaţii în scopul curăţirii şi în final ajung în râul Someşul Mic care constituie emisarul canalizării municipiului Cluj-Napoca.

Staţia de epurare se compune din :

1. 
   Treapta mecanică
   
2. 
   Treapta biologică
   
3. 
   Linia de nămol
   
4. 
   Instalaţii auxiliare şi pavilion administrativ
   

1. 
   Treapta mecanică
   
   1. 
      Degrosisare
      
   2. 
      Deznisipatoare şi separatoare de grăsimi
      
   3. 
      Staţii de pompare ape uzate
      
   4. 
      Decantoare primare
      
2. 
   Treapta biologică
   
   1. 
      Bazine de aerare
      
   2. 
      Decantoare secundare
      
3. 
   Linia de nămol
   
   1. 
      Îngroşătoare de nămol primar
      
   2. 
      Metantancuri
      
   3. 
      Îngroşătoare de nămol fermentat
      
   4. 
      Centrifuge decantoare
      
   5. 
      Platforme de uscare a nămolului
      
   6. 
      Gazometre
      
   7. 
      Conversia de biogaz
      
4. 
   Instalaţii auxiliare şi pavilion administrativ
   
   1. 
      Conducte
      
   2. 
      Staţia de pompare ape de nămol
      
   3. 
      Instalaţia de paratrăsnet
      
   4. 
      Pavilion administrativ
      

Descrierea obiectelor componente

1. Treapta mecanică

1.1 Degrosisarea

Degrosisarea se realizează pe două linii, linia 1 fiind cea principală. Pe această linie se poate prelua un debit Q_max = 2170 l/s în condiţii normale de funcţionare (timp uscat), iar în cazul în care această linie nu poate prelua tot debitul se introduce şi pe linia 2, ambele linii putând prelua un debit Q_max = 5000 l/s.

A. Linia 1

Pe linia 1 separarea materialelor grosiere se realizează cu ajutorul unui grătar rar si a două grătare dese.

Grătarul rar

Din camera de intersecţie apele uzate intră în zona grătarului rar printr-un canal de alimentare cu adâncimea h = 2,40 m şi lăţimea l = 2,00 m. Grătarul este de tipul „Grătar plan automat integrat cu curăţire mecanică ADIGRA” şi are rolul de a reţine şi îndepărta impurităţile grosiere a căror dimensiuni depăşesc lumina grătarului. Grătarul are distanţa dintre axe de 3600 mm, lăţimea de 1900 mm, lumina dintre bare de 40 mm şi unghiul de înclinare la 65°. La baza grătarului are loc o insuflare cu aer pentru a împiedica sedimentarea impurităţilor.

Grătarul rar poate funcţiona în regim manual şi în regim automat

Grătarele dese

După ieşirea din grătarul rar fluxul este distribuit în două canale, câte unul pentru fiecare grătar des. Grătarele dese poartă denumirea de „Grătar fin RO1 Rotamat HUBER“. Rolul acestor grătare este de a separa, compacta şi spăla rejecţiile din apă mai mari decât lumina grătarului (10 mm), după care sunt transportate în remorcă, cu ajutorul căreia sunt depozitate în locuri special amenajate.

Grătarele dese pot funcţiona în regim manual şi în regim automat:

B. Linia 2

Are două compartimente cu o capacitate de preluare de cca 1000 l/s pentru fiecare. La intrarea în linia de degrosisare, canalul este prevăzut cu un grătar rar cu curăţire manuală care reţine suspensiile grosiere. Apoi acest canal se bifurcă în două canale prevăzute cu grătare dese, cu curăţire mecanică. Suspensiile reţinute de grătarele dese se îndepărtează mecanic.

Grătarele dese pot funcţiona în regim manual şi în regim automat:

1.2. Deznisipatoarele

A. Linia 1

Înainte de a ajunge la bazinele de deznisipare canalul de alimentare se împarte în două canale, câte unul pentru fiecare bazin.

Rolul acestor bazine este de a decanta nisipul de-a lungul fundului bazinelor şi de a separa prin flotaţie grăsimile din apele reziduale printr-o barbotare puternică cu aer. Bazinele de deznisipare funcţionează în strânsă legătură cu bazinele de separare a grăsimilor deoarece acestea comunică între ele prin grilajele metalice existente între bazine sub nivelul apei. Pe câte un bazin de deznisipare cuplat cu separator de grăsimi se deplasează un pod raclor pe care este amplasat un braţ prevăzut cu un plug pentru a împinge nisipul în başă, de unde este pompat în utilajul de deshidratare a nisipului, şi cu o lamă racloare care colectează grăsimile şi le împinge într-o cuvă, de unde sunt pompate în faţa grătarului rar.

Caracteristicile bazinelor de deznisipare cuplate cu separatoarele de grăsimi:

volumul util de deznisipare V = 400,3 m³

volumul compartimentului de separare a grăsimilor V = 200,74 m³

bazinul de deznisipare L = 36,35 m l = 2,6 m h = 6,05 m

bazinul separator de grăsimi L = 34,85 m l = 2,4 m

Podurile racloare pot funcţiona atât în regim manual cât şi în regim automat: