Remus Pricopie, la Adevărul Live: Promovabilitatea la bac nu a crescut spectaculos. Cred că formele de recompensare sunt un lucru bun

Un adevăr îngrijorător. Situaţia reală a copiilor supraponderali sau obezi din România

Aproximativ un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, prevalenţa fiind de aproape două ori mai mare la băieţi faţă de fete, iar cinci la sută sunt subnutriţi, potrivit unui studiu realizate de Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect coordonat de OMS.

Partea inferioară a machetei

Studiul realizat de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), arată că prevalenţa supraponderalităţii este uşor mai crescută la fete decât la băieţi şi semnificativ mai mare în mediul urban faţă de cel rural.

"Prevalenţa obezităţii este semnificativ mai mare în mediul urban faţă de mediul rural şi cel semi-urban şi de aproape de două ori mai mare la băieţii de opt ani din România faţă de fetele cu aceeaşi vârstă", arată Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

În urma centralizării datelor a rezultat că aproximativ două treimi dintre copiii incluşi în studiu sunt normoponderali, cinci la sută sunt subnutriţi, iar peste unu la sută suferă de subnutriţie severă.

"Aproximativ un sfert dintre subiecţii studiaţi sunt supraponderali sau obezi. Prevalenţa suprapoderalităţii (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75 la sută, iar prevalenţa obezităţii este de 11,6 la sută. La nivel european, prevalenţa supraponderalităţii (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3 la sută şi 49 la sută la băieţi şi 18,4 la sută - 42,5 la sută la fete. Prevalenţa subnutriţiei (inclusiv cea severă) în ţările participante la prima rundă este în general sub 2,5 la sută. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria şi Cehia (3,2 la sută)", se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte distribuţia stării de nutriţie pe sexe, la nivel naţional, aproximativ cinci la sută dintre fete şi acelaşi procent dintre băieţi au subnutriţie, iar subnutriţie severă prezintă aproximativ unu la sută. Procentul de fete normoponderale (71,1) este cu 5,9 mai mare faţă de procentul de băieţi normoponderali (65,2).

"Prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la băieţi (29,8 la sută) este cu 6,1 la sută mai mare decât la fete (23,7 la sută). Prevalenţa obezităţii la băieţii de opt ani din România (15,03 la sută) este cu 6,79 la sută mai mare faţă de prevalenţa obezităţii la fetele de aceeaşi vârstă (8,24 la sută). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalenţa excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1 la sută (Belgia) şi 49 la sută (Italia) la băieţi, iar la fete între 22,7 la sută (Belgia) şi 42,5 la sută (Italia)", se arată în comunicat.

Prevalenţa obezităţii se înscrie între următoarele limite: 7,5 la sută în Norvegia - 26,6 la sută în Italia la băieţi şi şase la sută în Norvegia - 17,3 la sută în Italia la fete. Prevalenţa subnutriţiei severe nu diferă semnificativ în funcţie de gradul de urbanizare (6,1 la sută în rural faţă de 4,2 la sută în urban şi 3,8 la sută în semi-urban).

"Cea mai mare parte dintre copiii incluşi în studiu sunt normoponderali indiferent de mediul lor de rezidenţă (mediul urban - 64,2 la sută, 71,2 la sută în semi-urban, 72,2 la sută în rural). În funcţie de mediul de rezidenţă, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la nivel national este de 31,6 la sută în mediul urban şi 21,7 la sută în mediul rural. Cea mai ridicată prevalenţă a obezităţii la copiii de opt ani din România s-a înregistrat în mediul urban (13,15 la sută), urmată de cea din mediul rural (10,18 la sută) şi semi-urban (9,85 la sută)", mai rezultă din studiu.

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a arătat că obezitatea copiilor este o problemă importantă de sănătate, iar prevalenţa ei este în creştere în întreaga lume, cu o tendinţă alarmantă pentru Europa.

"Consecinţele supraponderalităţii în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare şi diabet de tip II, probleme ortopedice şi tulburări mintale, rezultate slabe la şcoală şi de o scădere a stimei faţă de sine. Prevalenţa obezităţii s-a triplat în 2010 faţă de anul 1980 (OMS). Din această cauză, România, şi-a exprimat disponibilitatea de a participa la proiectul OMS", a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

În România, studiul s-a desfăşurat pentru grupa de vârsta opt ani, iar datele au fost colectate în luna mai 2013, pe parcursul a trei săptămâni, conform metodologiei şi calendarului propuse de OMS.

Măsurătorile au fost realizate pe un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală (4.589 de şcoli).

Copiii au fost clasificaţi conform standardelor OMS (subponderali, normoponderali şi supraponderali inclusiv obezi), iar datele se vor include în baza de date a Biroului Regional OMS pentru nutriţie, obezitate şi activitate fizică.

Populaţia inclusă în studiu a fost constituită în proporţii relativ egale din băieţi şi fete, de asemenea din copii din mediul rural şi urban, copiii din semi-urban fiind asimilaţi ca aparţinând populaţiei rurale.

http://www.gandul.info/stiri/s-a-intrat-la-liceu-cu-media-2-86-unde-au-fost-acceptati-candidatii-cu-cele-mai-mici-medii-din-cluj-12934107

S-a intrat la liceu cu media 2,86. Unde au fost acceptaţi candidaţii cu cele mai mici medii din Cluj

Cea mai mică medie cu care s-a intrat la un liceu în judeţul Cluj a fost 2,86 şi a fost înregistrată la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" din oraşul Huedin, după prima etapă a repartizării computerizate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Partea inferioară a machetei

Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei Naţionale, la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin au fost admişi cu media 2,86, cea mai mică din judeţ, doi elevi care proveneau de la Liceul Teoretic "Josica Miklos" din Turda, respectiv Liceul Tehnologic "Vlădeasa" din Huedin. Aceştia au fost repartizaţi la specializările "Ştiinţe ale naturii" şi "Turism şi alimentaţie", ambele în limba maghiară.

Unul dintre cei doi elevi din judeţul Cluj repartizat la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin a obţinut la evaluarea naţională nota 1 la română şi matematică, respectiv 2.90 la Maghiară, iar celălalt a fost notat cu 1,20 la română, 1 la matematică şi 2,30 la Maghiară.

La polul opus, în judeţul Cluj s-au înregistrat şase medii de 10 la admitere la liceu, fiind vorba despre elevi admişi la specializarea Matematică-Informatică: trei la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca, doi la Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca şi unul la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" Dej.

Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca este al treilea din ţară în ierarhia alcătuită după media ultimului admis în prima etapă a repartizării în liceu, care a fost 9,52, iar Liceul Teoretic "Avram Iancu" din Cluj-Napoca s-a clasat pe locul al nouălea, ultima medie de intrare fiind 9,25.

http://jurnalul.ro/stiri/politica/iohannis-dezavuam-modul-guvernului-de-a-schimba-legea-educatiei-trebuia-sa-existe-o-dezbatere-larga-672905.html

Iohannis: Dezavuăm modul Guvernului de a schimba legea educaţiei. Trebuia să existe o dezbatere largă

Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat luni că Guvernul a stat după colţ şi a aşteptat să plece Parlamentul ca să iasă cu o ordonanţă de urgenţă pentru modificare legii educaţiei, susţinând că în cazul în care Avocatul Poporului nu va contesta ordonanţa de urgenţă liberalii vor depune o moţiune simplă.

"Guvernul a stat parcă după colţ şi a aşteptat să plece Parlamentul ca să iasă cu o ordonanţă de urgenţă pentru modificare legii educaţiei. O modificare în aproape 100 de puncte, nu este o modificare urgentă şi poate chiar necesară şi este o schimbare total a legi. Acest lucru, considerăm noi liberalii nu trebuie făcut aşa. Dacă Guvernul ar fi dorit o schimbare a legii educaţiei putea să vină în dezbatere publică, ba chiar mă mir de ce nu a făcut-o, fiindcă avem de-a face cu un Guvern care se numeşte teleguvernare şi se putea explica excepţional de bine acolo tot ce doreşte Guvernul şi primul-ministru să schimbe în legea educaţiei. Avocatului poporului i s-a solicitat să conteste ordonanţa de urgenţă, în cazul în care nu o va face noi liberalii vom veni cu o moţiune simplă care va fi înaintată Parlamentului în timp util pentru a fi discutată. Este inadmisibil să lăsăm o astfel de modificare nediscutată, nesancţionată", a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă.

Şeful liberalilor a precizat că liberalii dezavuează acest mod de a schimba legea educaţiei şi propun o descentralizare a învăţământului.

''Pe noi ne îngrijorează, dezavuăm acest mod de a schimba legea educaţiei şi atragem atenţia că dacă dorim sa avem un sistem educaţional performant este nevoie de cel puţin două lucruri - o stabilitate a legislaţiei, o predictibilitate şi o finanţare corespunzătoare a sistemului educaţional. Noi liberalii credem că aşa cum s-a procedat la schimbarea legii învăţământului nu trebuia să se procedeze, trebuia să existe o dezbatere largă, trebuiau consultaţi partenerii în această situaţie dată. În special universităţile, societatea civilă. Noi liberalii propunem descentralizarea învăţământului, depolitizarea învăţământului şi finanţarea corespunzătoare a sistemului de educaţie. Fără aceste lucruri nu vom putea avea un sistem educaţional performant, pentru asta e nevoie e consens politic, iar acesta se obţine prin negociere politică şi trecând legea prin Parlament'', a spus Iohannis.
El nu consideră că inspectoratele şcolare trebuie descentralizate.

OUG nr. 49/2014 privind modificările şi completările la Legea Educaţiei nr. 1/2011 a fost adoptată în şedinţa de guvern din data de 26 iunie şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din data de 30 iunie. 

http://www.puterea.ro/social/raport-ce-romania-aloca-cele-mai-mici-sume-din-ue-pentru-educatia-prescolara-96164.html