Remus Pricopie, la Adevărul Live: Promovabilitatea la bac nu a crescut spectaculos. Cred că formele de recompensare sunt un lucru bun
Yüklə 312,28 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Anularea eliberării diplomelor de Bac pune în pericol admiterea la facultăți de top
- Fetele, mai bune decât băieţii la Bac. Diferenţa de promovabilitate e uriaşă!
|
FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT 
REVISTA PRESEI www.fsli.ro 15 iulie 2014 PREUNIVERSITAR http://adevarul.ro/educatie/scoala/despre-schimbarile-aduse-legii-educatiei-rezultatele-bac-2014-problema-diplomelor-luni-adevarul-live-ministrul-remus-pricopie-1_53c27cb20d133766a8613df2/index.html Remus Pricopie, la Adevărul Live: Promovabilitatea la BAC nu a crescut spectaculos. Cred că formele de recompensare sunt un lucru bun Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a venit luni la Adevărul Live unde discută, împreună cu jurnaliştii Adevărul, situaţia absolvenţilor de clasa a XII -a care nu primesc deocamdată diplome de Bac, dar şi despre rezultatele de la Bac 2014 şi schimbările aduse Legii Educaţiei prin ordonanţă de urgenţă. Remus Pricopie a vorbit despre problemele din învăţământul românesc împreună cu editorul pe Educaţie, Oana Crăciun, şi cu redactorul şef al ziarului "Adevărul", Dan Marinescu. La sfârşitul emisiunii, Ministrul Educaţiei i-a premiat personal pe toţi profesorii care au participat la campania „Adevărul te meditează şi te premiază" pe care am derulat-o în ultimele luni cu scopul de a-i ajuta pe tineri să treacă examenul de maturitate cu medii bune. Declaraţii principale: Remus Pricopie: Trebuie să luăm în calcul mai multe cifre, nu trebuie să ne uităm numai la cifrele totale. Anul acesta s-au înscris 161.000, dar trebuie să vedem câţi au fost înscrişi în clasa a XII-a în 2013 şi observăm că s-au înscris la Bac în jur de 73%, în timp ce anul trecut, 71% din promoţia curentă s-au înscris la Bac. Procentual, raportat la numărul de absolvenţi de a XII-a nu putem spune că au lipsit 100.000 de tineri de la Bac. Dan Marinescu: Bacalaureatul a trecut şi a apărut o controversă legată de diplome, care vor fi date cu întârziere Remus Pricopie: Înainte de 1989, tot ce ţinea de materiale didactice erau gestionate de către un departament din cadrul ministerului, care după '89 a devenit o societate comercială 100% privată. S-au semnat o serie de convenţii, nu contracte, care reglementau cum se desfăşura activitate de dipărire a documentelor de studii. Ministerul Educaţiei nu plătea nimic acestei firme, fiecare şcoală/universitate cumpăra formularul de diplomă. Nu cred că putem scoate la licitaţie tipărire diplomelor, aşa că am modificat prin OUG 49 această prevedere şi săptămâna viitoare se va stabili cine va tipări diplomele, probabi că Imprimeria Naţională. Poţi demonstra că ai absolvit Bac-ul cu adeverinţa pe care o pregătim, care are şi avizul inspectoratului şcolar. Toate inspectoratele au terminat procesul de avizare şi elevii pot să se ducă la liceu să le ridice. De regulă, procesul eliberării diplomelor este laborios, se aplică filtre. Este pentru prima dată când aceste adeverinţe se pot verifica pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei de către angajatori, universităţi din străinătate. Dan Marinescu: Când vor primi diplomele, absolvenţii? Remus Pricopie: Nu vreau să dau un termen, lăsaţi procesul să decurgă firesc. Cel mai probabil diplomele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, apoi vin la Ministerul Educaţiei care le gestionează. Dan Marinescu: De ce nu v-aţi gândit de atunci să demaraţi negocierile? Remus Pricopie: Lucrurile au fost demarate atunci, am ştiut că ansolvenţii de anul acesta nu vor primi diplome. Cine a dat adeverinţe până acum, nu a ţinut cont de ce a zis Ministerul. Garantez că tinerii care vor să studieze în străinătate, nu vor avea probleme, dacă au probleme, trebuie să contacteze Ministerul sau CNR. Dacă o universitate are o problemă se adresează ministerului educaţiei din ţara lor sau ambasadei României. Legea Educaţiei Remus Pricopie: Premierul a spus că vom da OUG cu trei săptămâni înainte de a o da. Nu este ilegal să schimbi o lege prin ordonanţă. În ceea ce priveşte consiliul de administraţie, nu am schimbat structura acestuia. Sindicatele şi elevii au reclamat că nu erau chemaţi să participe. Am convenit că în regulamentul de funcţionare al consiliului, pot participa la lucrurile care ţin de programa şcolii. Dacă reprezentanţii nu vin la prima convocare, sunt obligaţi să vină la a doua convocare. Nu am intervenit mai din timp fiindcă a trebuit să punem cap la cap mai multe aspecte. În ceea ce priveşte numirile profesorilor şi a directorilor, credeţi că orice unitate de învăţământ poate organiza concurs pentru posturile de profesori? Unul este Colegiul naţional "Sf. Sava" şi alta este o şcoală dintr-o zonă izolată. Concursurile se desfăţoară la nivel de judeţ de acum încolo şi fiindcă în Legea 1 mai apărea că după ce profesorii susţineau concursul pentru post la nivelul şcolii, semnau contract de management cu primarul. Ce se întâmplă dacă primarul nu era de acord? Noi am modificat în aşa fel încât niciun actor să nu aibă toate împuternicirile. Este pentru prima dată când vorbim despre depolitizarea posturilor de director. Remus Pricopie despre Bacalaureat: Cred că au fost subiecte decente, bine cântărite, iar promovabilitatea nu a crescut spectaculos. (...) Elevii care intră la clasa a XII-a vor avea parte de meditaţii instituţionalizate. Cei care au picat examenul de Bac vor putea participa şi ei la aceste meditaţii. Avem tineri în România care au promovat probe la Bac, dar nu au promovat examenul şi nu se întorc a doua oară. Noi ne-am angajat că vom construi politici pentru cei care nu reuşesc să termine 10 clase, de aceea am şi mutat clasa profesională imediat după clasa a VIII-a. Anul trecut am avut 12.600 de tineri înscrişi, anul acesta avem 28.000. Ei reprezintă un procent mai mic de tineri care se pierd pe parcurs. Dacă ar fi să facem un recensământ să aflăm numărul de tineri interesaţi de meditaţii instituţionalizate, vom avea un tablou pe toate materiile. A treia sesiune de Bac se poate organiza, nu este obligatorie, ea o să apară numai atunci când vom avea suficiente date pentru organizarea acestei sesiuni. Tot ce înseamnă absolvire de programe şi certificate din spatele acestor programe să existe în mâna absolventului, dar să existe şi într-o bază de date unică. În momentul de faţă, diplomele se tipăresc aproximativ. Se va merge până într-un punct în care se va tipări direct cu datele absolventului. Mihai Copăceanu: Examenele sunt pentru a încuraja elevii să ne arate ce ştiu. Subiectele au fost de dificultate medie, decente, eu spun că au fost uşoare. O şcoală implică seriozitate. Enumeraţi-mi vă rog trei măsuri prin care veţi creşte eficienţa învăţământului în România. Remus Pricopie: Cunoscându-vă personal, ştiind că sunteţi fost profesor, că aveţi specializarea pe psihologia şcolară. Nu am fost de acord cu abordarea negativă, de genul de ce trebuie să îi ajutăm pe toţi?! Eu cred că putem să-i ajutăm pe cei ce pot fi recuperaţi. Ca profesor şi ca psiholog, cred că dumneavoastră, ca şi mine, trebuie să ne uităm la ce putem recupera. Ştiţi că intervenţiile, dacă nu le faci la timp, nu sunt bune. Am discutat de pregătirea înainte de a începe şcoala. 2% dintre copii între 5 şi 6 ani nu merg la şcoală şi nu sunt capabili să socializeze. Monitorizarea pe tot parcursul procesului, cu evaluări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. S-a încheiat un an destul de complicat. Am fost cel mai greu an şcolar din perspectiva gestionării. Este o comoară de date pe care o vom avea pentru a putea face o radiografie a sistemului de educaţie. În România sunt 60.000 de navetişti cadre didactice. Dan Marinescu: Este cumva o politică de stânga? Remus Pricopie: Da, este o politică de stângă. Ştiţi care sunt ţările cu grad mare de analfabetism? Statele Unite. Anglia, Spania, România. Nu este vina unui copil că s-a născut într-o familie needucată. Noi vrem să ajungem la obligativitatea de înscriere la grădiniţă a copiilor de 3 ani. Dan Marinescu: Elevii premiaţi cu bani pentru bani pentru note mari. Vi se pare normală această premiere. Remus Pricopie: Eu cred că formele de recompensare sunt un lucru bun. Anul trecut au fost 262 de elevi cu nota 10 la BAC, anul acest sunt mai puţini. Este foarte bine că îi premiem, este bine dacă şi părinţii îi premiază, şi Consiliile locale. Un profesor mi-a spus că este o performanţă extraordinară să iei 10 pe linie. De ce să nu îi dai exemplu, să fie un exemplu bun pentru comunitate. Dar trebuie să ne gândim şi la ceilalţi. Este posibil ca cei care participă la meditaţii, cei care nu au luat examenul de bacalaureat, să primească o mică bursă. Cea mai grea viaţă nu este viaţa de Ministru al Educaţiei, ci dea de Inspector, mai ales în Bucureşti.
În cadrul emisiunii vom discuta pe tema întârzierii emiterii diplomelor de Bacalaureat fiindcă Ministerul Educaţiei a întrerupt colaborarea cu firma Romdidac, ce a deţinut monopol din 1994 asupra realizării diplomelor şcolare şi universitare. Astfel, anul acesta, pentru admiterea la facultate, absolvenţii de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat 2014 pot participa cu adeverinţa care atestă promovarea examenului. "Adeverinţele pot fi utilizate atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru înscrierea în instituţiile de învăţământ superior, fără riscul de a fi respinse. Toate universităţile din România au luat act de această situaţie, iar Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de adeverinţă emis de inspectoratele şcolare româneşti către baza de date a reţelei internaţionale ERIC - NARIC. Prin intermediul acestei reţele, creată de Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO, se comunică toate informaţiile în materie de recunoaştere şi echivalare a documentelor oficiale emise de instituţiile statelor şi ale altor instituţii de învăţământ", a spus Pricopie pe pagina sa de Facebook.
O altă temă de discuţie va fi examenul de Bac de anul acesta, unde au promovat în total, în urma rezolvării contestaţiilor, 60,65% dintre candidaţi, rată mai mare cu 4,25% faţă de 2013, iar 108 dintre elevi au luat 10 pe linie. Schimbările aduse Legii Educaţiei De asemenea, vom mai discuta şi despre cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care a modificat radical Legea Educaţiei, publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial. Ordonanţa 49 prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii instituţiilor de învăţământ, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. http://adevarul.ro/educatie/scoala/siguranta-catedra-magnet-tinerii-diploma-1_53c414b20d133766a86bd2a4/index.html Siguranţa de la catedră, magnet pentru tinerii cu diplomă Aproape 10.000 de candidaţi, cu peste 2.000 mai mulţi decât în 2013, au fost înscrişi la proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, care a avut loc ieri în 42 de centre din toată ţara. Surplusul de anul acesta este reprezentat de tinerii care au terminat facultatea în ultimii ani, au ales o meserie sigură, la catedră, şi au profesat cel puţin un an în învăţământ, dar şi de profesorii care au obţinut deja un post titular, dar pe care şi-l pot păstra numai dacă îşi dau şi examenul de definitivat.
În ciuda salariilor mici din Educaţie, siguranţa locului de muncă şi posibilitatea completării veniturilor din ore suplimentare şi meditaţii atrag din ce în ce mai mulţi tineri în sistem, susţin experţii în educaţie şi profesorii. „În principal este vorba de absolvenţii de facultate din ultimii ani şi de cei care au o obligaţie profesională să îşi dea definitivatul din moment ce au luat deja titularizarea. În plus, ei primesc în jur de 30 de lei în plus la salariu dacă dau acest examen“, a explicat profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală, de asemenea lider al Sindicatului Tinerilor Profesori din România.
La rândul său, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, spune că printre cei 2.000 de candidaţi în plus faţă de anul trecut se regăsesc şi absolvenţii de facultate din ultimii ani care au profesat în sistemul de educaţie cel puţin un an. E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în „jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Marian Staş, expert
„Definitivatul este examenul pe care trebuie să îl dea orice persoană care a terminat o facultate şi are minimum un an de muncă în sistem, fiindcă numai cu acest examen în spate pot să obţină grade în învăţământ care automat înseamnă că urcă o treaptă de salarizare. În schimb, titularizarea este un concurs pentru ocuparea unui post pentru cel puţin patru ani şi se poate lua şi fără examenul de definitivat în spate, însă trebuie să-l dea şi pe acesta în maximum cinci ani după titularizare“, a explicat Hăncescu. Salarii mici, dar sigure
Liderul sindical a mai spus că cel mai mic salariu din învăţământul de stat din România, la ora actuală, este de 800 de lei şi cel mai mare este de aproape 2.000 de lei. În condiţiile acestea, de ce mai dau tinerii examen de definitivat ca să devină oficial profesori fiind renumeraţi cu aceste salarii? Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că principalul lucru care îi atrage spre meseria de profesor este stabilitatea locului de muncă. Iar odată ajunşi într-o poziţie sigură, profesorii pot să-şi creeze şi un al doilea sau al treilea job care să le completeze veniturile modeste, inclusiv prin meditaţii, a adăugat acesta. „Înclin să cred că un factor important al creşterii spectaculoase a numărului de candidaţi este "factorul inamovibilitate", adică siguranţa unui loc de muncă stabil, chiar dacă e slab. E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în "jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Pe de altă parte, gândind pozitiv, o bază de selecţie mai largă înseamnă şi posibilitatea ca în sistem să acceadă mai mulţi oameni cu vocaţie reală de dascăli“, este de părere Staş.
Lista candidaţilor care au trecut cu brio de examenul de ieri, de la definitivat, va fi afişată pe 19 iulie. Între 19 şi 23 iulie vor fi înregistrate şi soluţionate contestaţiile, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 24 iulie. Anul trecut, ministerul a decis să crească nota minimă de promovare a examenului naţional de definitivat de la 7 la 8, iar rata de promovare fost de 51,26%, după soluţionarea contestaţiilor. http://adevarul.ro/educatie/scoala/bilantul-participarii-romanesti-olimpiada-internationale-matematica-medalie-aur-cinci-argint-1_53c3e3b50d133766a86a10d8/index.html Bilanţul participării româneşti la Olimpiada Internaţionale de Matematică: O medalie de aur şi cinci de argint Elevii români au cucerit şase distincţii la a 55-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, desfăşurată în perioada 3-13 iulie, în Cape Town, Africa de Sud. Olimpicii au cucerit o medalie de aur şi cinci medalii de argint. Medalia de aur a intrat în posesia lui Ştefan Spătaru, laureat cu argint şi bronz la ultimele două ediţii, elev în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.
Rezultatele primei repartizări computerizate la liceu de anul acesta menţine Colegiul Naţional „Sf. Sava” pe primul loc în topul naţional al liceelor, cu cele mai mari medii de admitere, urmat de „Lazăr”. Urcă însă puternic în top colegiile din provincie, ba chiar în top 3 a intrat Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, de pe locul şase, înlocuind astfel un liceu de top din Capitală - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”. Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a absolvenţilor de clasa a VIII-a. Au fost completate peste doup milioane de opţiuni de înscriere în unităţi şcolare, ceea ce reprezintă, în medie, 16 opţiuni pentru fiecare elev în parte, arată datele publicate luni de minister. Primele 5 licee cu cele mai mari medii de admitere pe ţară sunt: 1 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,56 2. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,54 3. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca: prima medie - 10, ultima medie - 9,52 4. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa: prima medie - 10, ultima medie - 9,51 5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova: prima medie - 10, ultima medie - 9,46. Top 5 licee în funcţie de specializările cu cele mai mari medii de admitere din ţară (cele mai căutate au fost Matematică - Informatică, bilingv limba engleză sau limba germană, şi Ştiinţele Naturii): 1. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba germană): prima medie - 10, ultima medie - 9,88 2. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie -10, ultima medie - 9,85 3. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,78 4. Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,78 5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, specializarea Ştiinţele Naturii: prima medie -10, ultima medie - 9,78. Top 10 licee din 2013, cu cele mai mari medii de admitere, la nivel de ţară, sunt: 1) Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, Bucureşti: 9,77 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 2) Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti: 9,74 - ultima medie de admitere, 10 - prima medie de admitere 3) Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa: 9,72 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 4) Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova: 9,69 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 5) Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Bucureşti: 9,64 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 6) Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Cluj: 9,64 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 7) Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”, Bucureşti: 9,64, - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere 8) Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Bucureşti: 9,59 - ultima medie de admitere, 9,97 - prima medie de admitere 9) Colegiul Naţional „Ovidius”, Constanţa: 9,58 - ultima medie de admitere; 9,99 - prima medie de admitere 10) Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Braşov: 9,56 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere. Top 10 specializări din 2013, după ultima medie de admitere: Evaluarea Naţională a contat în proporţie de 75% la admitere ăn 2014 Pe intervale de medii de admitere, situaţia se prezintă astfel: medii de 10 - 87, medii între 9 şi 10 - 19.728, medii între 8 şi 9 - 27.069, medii între 7 şi 8 - 25.527, medii între 6 şi 7 - 22.776, medii între 5 şi 6 - 17.731, medii mai mici de 5 - 15.791. Media de admitere anul acesta este media aritmetică între media de la Evaluarea Naţională (75%) şi media celor patru ani de gimnaziu (25%). Elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională sau a căror medie de admitere este sub 5 participă şi ei la repartizarea computerizată. Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, învăţământul obligatoriu este de 11 ani. Învăţământul obligatoriu presupune parcurgerea următoarelor cicluri: primar (clasa pregătitoare şi clasele I -IV), gimnazial (clasele V- VIII) şi liceal (clasele IX - X). Pentru ca toţi elevii nerepartizaţi în prima etapă să poată fi distribuiţi în data de 24 iulie, aceştia trebuie să completeze fişele cu opţiuni în perioada 16 - 21 iulie.
Din totalul celor 128.707 elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizaţi 127.746 de elevi (99,3%). 961 de elevi urmează să fie repartizaţi în cea de-a doua etapă, în data de 24 iulie. Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a absolvenţilor de clasa a VIII-a. Au fost completate 2.059.366 de opţiuni de înscriere în unităţi şcolare, ceea ce reprezintă, în medie, 16 opţiuni pentru fiecare elev în parte. În etape speciale premergătoare repartizării computerizate, 15.405 elevi au fost admişi în învăţământul profesional, 12.258 elevi au fost admişi la specializări vocaţionale, din care 360 în învăţământul militar, 1.851 de elevi au intrat pe locurile rezervate rromilor, iar alţi 639 de elevi au fost distribuiţi în învăţământul special. Pe intervale de medii de admitere, situaţia se prezintă astfel: medii de 10 - 87, medii între 9 şi 10 - 19.728, medii între 8 şi 9 - 27.069, medii între 7 şi 8 - 25.527, medii între 6 şi 7 - 22.776, medii între 5 şi 6 - 17.731, medii mai mici de 5 - 15.791. Evaluarea Naţională a contat în proporţie de 75% la admitere Media de admitere anul acesta este media aritmetică între media de la Evaluarea Naţională (75%) şi media celor patru ani de gimnaziu (25%). Elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională sau a căror medie de admitere este sub 5 participă şi ei la repartizarea computerizată. Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, învăţământul obligatoriu este de 11 ani. Învăţământul obligatoriu presupune parcurgerea următoarelor cicluri: primar (clasa pregătitoare şi clasele I -IV), gimnazial (clasele V- VIII) şi liceal (clasele IX - X). Pentru ca toţi elevii nerepartizaţi în prima etapă să poată fi distribuiţi în data de 24 iulie, aceştia trebuie să completeze fişele cu opţiuni în perioada 16 - 21 iulie. Elevii pot consulta datele referitoare la distribuirea lor în licee pe site-ul admitere.edu.ro, unde datele au fost publicate începând cu ora 15.00. http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-bac-2014-aproape-11000-elevi-luat-note-5-picat-bacalaureat-situatia-judete-1_53c3ad050d133766a867b703/index.html REZULTATE BAC 2014 Aproape 11.000 de elevi au luat note peste 5, dar au picat la Bacalaureat. Situaţia pe judeţe Ministerul Educaţiei Naţionale a definitivat raportul privind analiza datelor din cadrul examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2014. Din cei aproape 151.000 de candidaţi prezenţi la Bac 2014, aproape 11.000 au luat note de 5 la examene, dar nu au reuşit să promoveze la Bacalaureat. În total, în jur de 60.000 de tineri au picat examenul maturităţii. Din cei 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a înscrişi pentru susţinerea acestui examen, au participat 151.311. Dintre aceştia, 91.771 (60,65%) au promovat, iar alţi 59.265 au fost respinşi, se arată în analiza finală a datelor de la Bacalaureat 2014. „Din totalul celor 59.265 de absolvenţi, 10.900 au promovat probele din cadrul Bacalaureatului, fără a obţine media generală 6 şi a pronova astfel Bacalaureatul. Astfel, 3.174 de candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,49, iar alţi 7.726 de absolvenţi au avut medii între 5,50 şi 5,98. Precizăm că probele pot fi promovate cu media minimă 5, însă media totală necesară pentru promovarea examenului trebuie să fie minimum 6”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei.
Pe filiere, situaţia absolvenţilor promovaţi este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%. Rata de promovare a fost mai mare în rândul fetelor - 67,40%, faţă de băieţi - 52,93% şi superioară în mediul urban (65,21%) celei din mediul rural (49,53%).
Rezultatele finale ale primei sesiuni a examenului de Bacalaureat, după rezolvarea contestaţiilor, au fost anunţate de Ministerul Educaţiei: 60,65% dintre candidaţi au promovat la Bac 2014, iar 108 au luat 10 pe linie. Notele finale au fost afişate la aviziere şi online, pe bacalaureat.edu.ro. Elevii care nu au promovat acum, dar şi cei care nu au venit la sesiunea din vară mai au o şansă la Bac-ul de toamnă, iar luni este prima zi de înscrieri. 60,65% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat examenul de Bacalaureatul, sesiunea iunie - iulie 2014, rată mai mare cu 4,25% faţă de 2013, arată datele finale, după contestaţii, anunţate de Ministerul Educaţiei.
Astfel, din totalul celor 151.310 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat 91.769 (60,65%), cu 1,4% mai mult decât procentul înregistrat după prima afişare a rezultatelor (59,25%). Rezultatul este superior cu 4,25% celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (56,4%). Rata de promovare pentru promoţia curentă este de 69% (84.655 de elevi), cu 6% mai mare faţă de anul 2013 (63,1%). Numărul mediilor pe tranşe a fost relativ echilibrat, susţin oficialii. Pe segmentul 6 - 6,99 s-au înregistrat 25.385 de medii, pe segmentul 7 - 7,99 s-au înregistrat 25.176 de medii, pe segmentul 8 - 8,99 s-au înregistrat 25.348 de medii, iar pe segmentul 9 - 9,99 s-au înregistrat 15.752 de medii. La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 108 medii de 10, cu patru în plus peste cele consemnate iniţial. Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (78,60%,) Cluj (75,55%) şi Iaşi (74,75%). Judeţele cu cea mai scăzută rată de promovare sunt Ilfov (29,30%), Giurgiu (38,79%) şi Teleorman (45,27%). La nivel naţional, din totalul celor 419.424 de lucrări, au fost contestate 40.810 (9,73%). Dintre acestea, au fost admise ca întemeiate 16.093 (39,41%). „Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea iunie - iulie a Bacalaureatului 2013. Procentul de promovare s-a calculat din totalul celor 151.310 de absolvenţi prezenţi, incluzându-i în acest total şi pe cei 275 de absolvenţi eliminaţi”, potrivit Ministerului Educaţiei. http://adevarul.ro/educatie/scoala/bascalia-domnului-ministru-direct-1_53c4c2090d133766a870aba7/index.html Băşcălia domnului ministru în direct! Însă, înainte de a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale), şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam, ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi atitudinea ministrului. Ieri, la Adevărul Live, i-am adresat o singură întrebare domnului ministru Remus Pricopie (min 48 şi urm) care venise să dezbată problemele educaţiei live. Întrebarea mea simplă şi clară necesita un răspuns la fel de simplu şi punctual:
Remus Pricopie premiază profesorii Adevărul Întrebarea pretindea măsuri viitoare pe când domnul ministru ne-a povestit ce a făcut el în acest an aşa cum vom vedea imediat mai jos. Însă, înainte de a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale), şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi atitudinea ministrului..
Apoi domnia sa a recurs la băşcălii şi atitudini zeflemitoare: „şi data viitoare ne vedem la Oxford, când vă reluaţi doctoratul? Sau cum procedăm ?” O altă afirmaţie în vânt. Eu întrebam de educaţia preuniversitară din România, domnia sa era interesat de carierea mea profesională. Adaug şi un scurt meci iniţiat tot de Excelenţa Sa pe parcursul emisiunii live: Remus Pricopie: Dacă îmi aduc bine aminte teza dumneavoastră de doctorat încă în pregătire la... frecvenţă sau la frecvenţă redusă? M.C.: La frecvenţă domnule ministru! R.P.: La frecvenţă, dar astăzi, aici în România sunteţi la frecvenţă redusă!? M.C.: Sunt în vacanţă domnule ministru! R.P.: Păcat că nu am avut timp să dezbatem şi acest subiect. Deci, dacă nu mă înşel teza dvs de doctorat este chiar pe politici educaţionale. Greşesc? M.C: Nu, este pe dependenţe şi alcool în sfera mea de psihologie. R.P. : Înseamnă că greşesc, e bine! Păi, dacă aţi greşit cum e bine? După aceste luări peste picior, pe care nici nu le bănuiam căci nu sunt deloc compatibile cu poziţia unui ministru al Educaţiei fie şi el dintr-o ţară precum România, totuşi şi-a reluat discursul şi a încercat să expună niscaiva măsuri. Redau câteva părţi din afirmaţiile ministrului Educaţiei transcrise din înregistrarea video de către jurnaliştii Adevărul: „Nu am fost de acord cu abordarea negativă, de genul de ce trebuie să îi ajutăm pe toţi?! Eu cred că putem să-i ajutăm pe cei ce pot fi recuperaţi. Ca profesor şi ca psiholog, cred că dumneavoastră, ca şi mine, trebuie să ne uităm la ce putem recupera. Ştiţi că intervenţiile, dacă nu le faci la timp, nu sunt bune. Am discutat de pregătirea înainte de a începe şcoala. 2% dintre copii între 5 şi 6 ani nu merg la şcoală şi nu sunt capabili să socializeze. Monitorizarea pe tot parcursul procesului, cu evaluări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a (600.000 tineri). S-a încheiat un an destul de complicat. Am fost cel mai greu an şcolar din perspectiva gestionării. Este o comoară de date pe care o vom avea pentru a putea face o radiografie a sistemului de educaţie.
Mihai COPĂCEANU: Domnule ministru, dvs aţi spus că examenele sunt pentru a încuraja elevii să ne arate ceea ce ei ştiu, iar pentru a ne arăta ceea ce ştiu (fie examene naţionale, fie Bacalaureat), ei trebuie să ştie ceva. Din perspectiva performanţei, dumneavoastră aţi spus că subiectele au fost de „dificultate medie şi decente”, eu spun că au fost chiar uşoare, Din punctul meu de vedere, o şcoală serioasă implică şi examene serioase şi chiar dacă s-au modificat oarecum aceste examene şi gradul lor de dificultate, tot dvs aţi spus că „promovabilitate NU a crescut spectaculos”. De ce? Pentru că elevii nu se pregătesc pe parcursul celor patru ani. O încă sesiune de Bacalaureat, a treia, din perspectiva mea ca psiholog, va încuraja elevii, nu doar pe cei dintr-a XII-a, ci şi pe cei dintr-a XI-a, a X-a să zică ceva de genu „Oricum Bacalaureatul nu-i foarte greu şi pot să-l mai dau o dată”. Va determina o scădere enormă a motivaţiei învăţării încă cu câţiva ani înainte de absolvire şi concomitent o atitudine lejeră şi iresponsabilă faţă de şcoală. Dacă pot să-l susţin de două sau de trei ori şi mai mult dacă ministerul ne va oferi meditaţii gratuit sau chiar burse pentru a promova (după cum dl ministru adauga) nu e nicio grijă, niciun stres. În sens contrar, un elev care are convingerea că Bacalaureatul este chiar un examen serios şi riguros, cu un grad de dificultate pe măsură, care evaluează cunoştinţele elevilor acumulate anii de studiu, va prezenta o altă conduită şi o responsabilitate a învăţării, se va pregăti permanent, mai ales că va fi înştiinţat şi de către profesori şi părinţi de seriozitatea acestui examen de final. Desigur satisfacţia muncii, a succesului examenului final, pentru cei de clasa a VIII-a însemnând primul lor examen important din viaţă le va întări încrederea în proprile lor valori şi îî va determina să continue într-o disciplină a învăţării. Tinerii au tendinţa de a face comparaţii între ei şi vor vedea cum dispare graniţa dintre cel bun şi cel slab la învăţătură, dintre cel interesat şi silitor şi cel nepăsător şi totuşi vor constata că până şi cel din urmă va lua BAC-ul . Ceea ce înseamnă o devalorizare a învăţământului potrivit vorbei românului „merge şi aşa”. Ori aici cred că accentul trebuie pus nu pe rezultat, pe examene de final, ci pe procesul de învăţământ prin politici publice eficiente care să crească performanta de-a lungul celor patru ani şi aţi menţionat chiar absenteismul şi abandonul şcolar, unde chiar stăm prost în comparabil cu datele Uniunii Europene. Subiectele au fost de dificultate medie, decente, eu spun că au fost uşoare. Enumeraţi-mi vă rog trei măsuri prin care veţi creşte eficienţa învăţământului în România? M-am întrebat în timp ce scriam dacă Spiru Haret, Constantin I. Angelescu, Mihai Şora sau chiar un Ştefan Bălan, toţi deodată miniştri ai Educaţiei şi academicieni, ar fi fost fericiţi de urmaşii săi de azi şi dacă şi-ar fi permis acelaşi dialog arogant şi ironic cu mine sau cu oricine altcineva?
Dar dacă tot veni vorba de doctorate iată ce relata Cotidianul cu ceva timp în urmă, nu despre mine, ci despre dvs, domnule ministru: Prima chestiune care te izbeşte din CV-ul noului ministru al Educaţiei este aceea legată de timpul incredibil de scurt în care şi-a obţinut doctoratul în Ştiinţe Politice, în mai puţin de un an de zile. După ce în 1996 şi-a abandonat doctoratul în Chimie început la Universitatea Bucureşti, Pricopie începe în 1997 doctoratul în filosofie politică, de la care va fi exmatriculat în anul 2001, întrucât din cele trei examene de etapă pe care trebuia să le susţină de la înscrierea sa la doctorat susţinuse doar unul. În paralel, în anul 2000, Remus Pricopie se înscrisese la studii postuniversitare la SNSPA la Ştiinţele Comunicării, acolo unde reuşeşte să obţina şi titlul de lector universitar. Tot la SNSPA, în 2004, Pricopie se înscrie la doctorat în Ştiinţe Politice, şi numai după câteva luni, mai exact în luna mai a anului 2005, actualul ministru îşi susţine teza de doctorat necesară obţinerii unui nou titlu universitar, pe care îl şi obţine câteva luni mai târziu, în iulie 2005, atunci când devine conferenţiar universitar la SNSPA. După încă două luni de zile, în septembrie 2005, protejatul Ecaterinei Andronescu este ales decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice de la SNSPA. În februarie 2012, Remus Pricopie devine rector al SNSPA. În decembrie 2012 ministrul al Educaţiei. http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/admitere-liceu-2014-rezultatele-finale-fost-publicate-colegiul-emil-racovita-cluj-treia-scoala-tara-ultima-medie-admitere-1_53c3dc610d133766a869bca9/index.html ADMITERE LICEU 2014 Rezultatele finale au fost publicate. Colegiul „Emil Racoviţă“ din Cluj, a treia şcoală din ţară după ultima medie de admitere Specializările de la profilul real - Matematică-Informatică şi Ştiinţe ale Naturii - ocupă primele zece locuri în privinţa ultimei medii de admitere la liceele din judeţul Cluj, potrivit admitere.edu.ro. Primul profil uman, Filologie, apare abia pe locul al 12-lea. O surpriză a topului naţional al liceelor după ultima medie de admitere vine de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ care se află pe a treia poziţie după două licee din Capitală. Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a absolvenţilor de clasa a VIII-a. În judeţul Cluj, pe primele 10 poziţii ale specializărilor ordonate după ultima medie de admitere se află dopuă profile reale - Matematică-Informatică şi Ştiinţe ale Naturii. Primul profil uman, Filologie, apare abia pe locul al XII-lea. Top 10 şcoli după specializări ordonate după ultima medie de admitere: 1. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 9.66 2 COLEGIUL NAŢIONAL "EMIL RACOVIŢĂ" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.61 3 COLEGIUL NAŢIONAL "EMIL RACOVIŢĂ" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 9,52 4 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.44 5 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 9.39 6 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.25 7 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.08 8 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ŞINCAI" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 8.98 9 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 8.96 10 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 8.96 Primele 5 licee cu cele mai mari medii de admitere pe ţară sunt: 1 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,56 2. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,54 3. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca: prima medie - 10, ultima medie - 9,52 4. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa: prima medie - 10, ultima medie - 9,51 5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova: prima medie - 10, ultima medie - 9,46. O şcoală din Cluj este treia din ţară, după mediile de admitere Admiterea la liceu a poziţionat Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ din Cluj-Napoca pe locul al treilea, după ce anul trecut s-a situat pe poziţia a şasea. Prima medie de admitere în acest an a fost 10, iar ultima, 9,52. Directorul colegiului, Constantin Corega, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi autor de manuale, spune că e „un fapt merituos“ că şcoala în fruntea căreia se află a mai urcat câteva poziţii. El consideră că trei ar fi motivele acestei creşteri: elevii au participat la mai multe olimpiade şi concursuri naţionale (participări soldate cu premii), medii mai mici faţă de anul trecut şi faptul că elevii clujeni au înţeles că şcoala la „Emil Racoviţă este egală cu performanţa“.
Acesta este de părere că topul cel mai obiectiv al celor mai bune licee din ţară, care spune că va apărea în următoarea perioadă, este cel care are la bază criterii precum mediile obţinute la Bacalaureat, premiile de la olimpiade şi concursuri naţionale, respective mediile de admitere la liceu. Vestea nu l-a luat prin surprindere pe inspectorul şcolar general al judeţului Cluj, Valentin Cuibus. „Nu e nicio surpriză acest loc pentru Colegiul Naţional Emil Racoviţă pentru că acesta s-a situat mereu pe primele locuri la Bacalaureat, Evaluarea Naţională şi olimpiade. Este o confirmare a rezultatelor obţinute din ultimul timp. Elevii, profesorii şi conducerea şcolii merită felicitaţi pentru această reuşită“, a declarat inspectorul pentru „Adevărul“.
S-a afişat şi rezultatul repartiţiei computerizate pentru admiterea în clasa a IX-a, ultima etapă a „sesiunii” de vară din educaţie. Toate cifrele înregistrate ilustrează titlul: dezastru pe toată linia. La clasa a VIII-a Înscrişi în clasa a VIII-a, seria curentă, am avut in jur de 190.000 elevi, cifra ţinută secretă de către Minister. Dintre aceştia, 160.000 s-au prezentat la Evaluarea Nationala si au luat examenul 71%, adică 113.600 din cei prezentaţi. Nu că ar fi avut vreo importanţă, media de la acest examen nu era condiţie de admitere la liceu. La repartizarea computerizată au fost repartizaţi 127.700, adică 67% din cohorta de elevi existentă în clasa a VIII-a, cu sau fără Evaluarea Nationala luată. Avem un abandon şcolar în învăţământul obligatoriu de circa 33%! Procent de abandon şcolar nemaiîntâlnit în învăţământul românesc din ultimii 50 de ani! Ce fac aceşti tineri de 14-15 ani, când nici nu au vârsta de încadrare în piaţă muncii? N-au nicio calificare, fac agricultură de subzistenţă împreună cu părinţii, în rural, sau bat străzile la oraş, în căutarea unui job care nu cere calificare, la negru.
Din 196.000 de elevi, seria curentă în clasele a XII/XIII-a, au luat Bacalaureatul 91.700, adică 46,7%, din cei existenţi în seria curentă. Procentul de 61% furnizat de autorităţi se referă la cei înscrişi la Bacalaureat, nu la cei existenţi în clasele a XII/XIII-a. În 2003, aveam în şcoala profesională 270.000 de elevi, azi abia dacă avem 30.000, de 9 ori mai puţin, deşi economia cere mai mulţi meseriaşi, comparativ cu anul 2003. Să adăugăm că în ultimii 4 ani circa 300.000 de elevi au parcurs liceul degeaba. Fie n-au luat Bacul, fie nici nu s-au prezentat la examen. Tot atâtea destine frânte şi vise spulberate.
Elevii şi tinerii au ajuns să fugă de şcoală şi facultate, pentru că nu le asigură competenţele cerute de piaţa muncii. Diplomele de final de parcurs şcolar, fie liceal sau universitar, nu fac doi bani în piaţa muncii, dacă nu oferă absolvenţilor posibilitatea de a obţine un job decent remunerat. Această este consecinţa neghiobiilor şi lipsei de politici publice, în domeniul educaţiei şi formării profesionale, ca să ne exprimăm elegant. Cine plăteşte eforturile, energia, resursele umane şi materiale consumate în van, fără ca tinerii să obţină în şcoală „paşaportul” pentru a intra în viaţa de adult cu demnitate şi şanse la un viitor? Dreptul la o familie, la copii decent întreţinuţi, la o viaţă normală? Nimeni. Ca de obicei. Ultima OUG în domeniul educaţiei, nu numai că nu rezolvă aceste probleme, dar încurcă şi mai rău direcţiile pe care o luase educaţia, în urma promovării Legii Educaţiei Naţionale, tăind orice speranţă în îndreptarea situaţiei. De-alungul a multor articole am furnizat şi câteva dintre posibilele soluţii. Bineînţeles că nimeni n-a ţinut cont de ele. Interesele fabricilor de diplome şi ale sindicatelor au fost mai puternice. Tragi-comedia este că atât sindicatele cât şi universităţile îşi taie craca de sub picioare. Prin fuga elevilor de şcoală şi universitate, cadrele didactice rămân pe drumuri, iar universităţile intră în colaps financiar, fără plătitori de taxe sau alocări bugetare. Doar că nu realizează cum îşi sapă singuri groapa. Mii de posturi didactice s-au desfiinţat anul trecut, alte mii de posturi didactice se vor desfiinţa şi anul acesta. Cum restrângerile de ativitate nu pot fi rezolvate, pentru că peste tot sunt amputări de posturi, singura soluţie rămâne şomajul în rândul cadrelor didactice din universitar şi preuniversitar. Să meargă profesorii la sindicate, să le ceară posturi, dacă tot au plătit cotizaţia atâţia ani! În timpul acesta piata muncii suferă din lipsa meseriaşilor, economia nu este competitivă, nu atrage investitori, creatori de locuri de muncă. Adio trai decent şi nivel de viaţă mulţumitor! „Mulţumim” din inimă partidului (PSD), că ne-a adus în această situaţie!
Timp de o săptămână, 32 de elevi de liceu din judeţ vor avea acces la informaţii practice despre cum să transforme o idee de antreprenoriat social într-o oportunitate pentru ei şi pentru cei din jur, cum să conceapă un plan de marketing şi cum să gestioneze investiţiile într-o afacere care să aducă beneficii comunităţii lor În perioada 14 - 18 iulie 2014, ArcelorMittal şi Junior Achievement Romania organizează la Galaţi Şcoala de vară Solidarity Holidays project. Timp de o săptămână, 32 de elevi de liceu din judeţ vor avea acces la informaţii practice despre cum să transforme o idee de antreprenoriat social într-o oportunitate pentru ei şi pentru cei din jur, cum să conceapă un plan de marketing şi cum să gestioneze investiţiile într-o afacere care să aducă beneficii comunităţii lor. Elevii vor lucra în echipe pentru realizarea unei teme practice: ei vor identifica câte o zonă din oraş pe care să o valorifice printr-o idee de antreprenoriat social. La finalul săptămânii, echipele îşi vor prezenta ideile dezvoltate, iar cele mai bune vor fi premiate în cadrul unei ceremonii programată pentru 18 iulie. Pe lângă sesiunile de pregătire practcă, agenda Şcolii de vară include experienţe multiculturele şi de responsabilitate socială, împărtăşite de consultanţii voluntari ai ArcelorMittal din ţări precum: Africa de Sud, Belgia, Brazilia, Canada, India, Kazahstan, Luxemburg, SUA şi Ucraina. De asemenea, tinerii vor lua parte la o acţiune de întreţinere a unui cămin de bătrâni din oraş, împreună cu voluntarii ArcelorMittal şi cu trainerii. Şcoala de vară vine în continuarea programului Social Enterprise, derulat pe parcursul anului şcolar cu participarea a peste 1.300 de elevi şi profesori din judeţul Galaţi. În cadrul programului, participanţii au dezvoltat planuri de proiecte sociale cu ajutorul activităţilor practice şi a studiilor de caz puse la dispoziţie de Junior Achievement şi cu sprijinul consultanţilor voluntari ArcelorMittal. Elevii gălăţeni au propus soluţii creative de business care să aducă beneficii oraşului lor, precum reabilitarea patrimoniului cultural - istoric, ecologizarea străzilor sau amenajarea unei baze sportive. http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/video-povestea-ionut-baiatul-eminent-traieste-intr-un-grajd-marginea-comunei-francesti-1_53c3c98f0d133766a868eb13/index.html VIDEO Povestea lui Ionuţ, băiatul eminent care trăieşte într-un grajd de la marginea comunei Frânceşti Ionuţ are 10 ani şi este un exemplu pentru mulţi copii de vârsta lui din Frânceşti. Deşi trăieşte în nişte condiţii mizere, într-un grajd, pe un câmp de la marginea comunei, băiatul nu a abandonat deocamdată lupta pentru o viaţă mai bună şi nici nu intenţionează să se dea bătut prea uşor. Ionuţ a trecut în clasa a V-a şi este extrem de conştient de sărăcia în care trăieşte el şi cei doi fraţi de 7 şi 3 ani. Cei cinci membri ai familiei Floare locuiesc într-o cămăruţă, tot spaţiul fiind ocupat de un pat mare în care se odihnesc atât copiii, cât şi părinţii. În loc de geamuri, uşa de la intrare are cartoane, iar singurul lux pe care şi-l permite familia este un televizor cumpărat recent, după ce preotul din localitate a ajutat-o să se racordeze la reţeaua de energie electrică.
Bucătăria e afară, în faţa grajdului, mama lui Ionuţ foloseşte pe post de aragaz o pirostrie pe cărămizi. Aici le pregăteşte copiilor, aproape zilnic, mâncare de cartofi. Sonia Floare, mama copiilor, nu pune mare preţ pe aspectul curăţenie, lucru vizibil cu ochiul liber de la câţiva metri distanţă de casă. Femeia pare să nu mai observe mizeria şi se plânge doar de lipsa banilor. „Nu avem bani, trăim din alocaţia copiilor, avem un trai greu. Unul dintre copii merge în toamnă la grădiniţă, iar cel mare a trecut în clasa a V-a şi se descurcă bine la şcoală, e deştept. Am trăi şi mai prost dacă nu am avea alocaţiile copiilor. Dacă ar fi alocaţiile mai mari, poate le-am lua de mâncare sau hăinuţe. Soţul e singurul care munceşte, are 10 milioane de lei, are aproape două luni de când a plecat la muncă”, spune aceasta.
Pe lângă mizerie, copii trăiesc în mijlocul unui câmp şi trebuie să-şi facă loc pe o potecă, printre bălării pentru a ajunge la grajdul pe care-l numesc casă. Pentru a uita de toate acestea, în vacanţă, Ionuţ dispare de acasă cu orele, la joacă sau la nişte rude care locuiesc în acelaşi sat. În ziua în care l-am întâlnit, băiatul plecase de acasă dis- de-dimineaţă iar, la amiază, se scălda în apele râului Bistriţa. Întrebat cum se descurcă la şcoală, copilului aproape i-au dat lacrimile. „La şcoală iau numai 8,9 şi 10, îmi place foarte mult, de aceea şi învăţ bine, dar îmi fac lecţiile pe unde apuc, câteodată pe masă. Mi-e greu la şcoală, că nu am bani. Noi trăim din ajutorul social şi alocaţii, alţi copii au bani, vin îmbrăcaţi frumos”, povesteşte băiatul.
Deşi familia nu-şi permite să-l ţină la şcoală, Ionuţ visează la ziua când va absolvi liceul. Copilul e hotărât să-şi continue studiile, chiar dacă mulţi dintre prietenii lui nu mai merg la şcoală din clasa a III-a, iar comuna este cunoscută drept una în care abandonul şcolar e în floare. “Niciodată nu m-am gândit să renunţ la şcoală, nu voi renunţa la şcoală. Vreau să merg la un liceu din Râmnicu Vâlcea, să dau examenul de bacalaureat. Visul meu e şi să să iau carnetul de şofer”, mai spune Ionuţ. Cei trei micuţi ai familiei Floare ar putea locui în condiţii mult mai bune într-un centru de plasament din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, însă Ionuţ a refuzat să-şi părăsească părinţii atunci când I s-a vorbit despre această posibilitate.
Printre cei care cunosc foarte bine situaţia familiei Floare se numără şi preotul Ionuţ Rădulescu, cel care derulează în acest moment o serie de activităţi ce au drept scop ajutorarea nevoiaşilor din comună şi prevenirea abandonului şcolar. În fiecare lună, zeci de familii cu posibilităţi financiare reduse sunt ajutate cu bani şi mâncare de preot şi câţiva localnici înstăriţi. „Ionuţ învaţă foarte bine, merge la şcoală, îşi doreşte să termine liceul, are planuri mari de viitor. Voi sprijini această familie şi de acum înainte. Parohia are un proiect pentru ajutorarea familiilor sărace, proiect sprijinit şi de comunitatea locală. Lunar, aceste familii primesc bani sau alimente”, povesteşte părintele Ionuţ Rădulescu.
Preotul din Frânceşti vrea să deschidă în comună o brutărie şi se le dea săracilor, în fiecare zi, pâine. Acesta şi-a propus să o angajeze aici şi pe mama lui Ionuţ, dacă aceasta va dori să muncească. http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/microbuze-scolare-elevi-21-comune-judetului-alba-1_53c3b2ad0d133766a867f5fc/index.html Microbuze şcolare noi pentru elevi din 21 de comune ale judeţului Alba Elevi din 21 de comune ale judeţului Alba vor beneficia, până la sfârşitul anului, de microbuze şcolare care îi va transporta la şcoală şi înapoi acasă. Demersul aparţine Instituţiei Prefectului Alba. În prima etapă, care se va desfăşura în perioada iulie-septembrie, vor fi repartizate un număr de 12 microbuze şcolare 16 + 1 locuri, unităţilor administrativ teritoriale: Arieşeni, Bucium, Ceru-Băcăinţi, Ciugud, Lupşa, Noşlac, Râmeţ, Sântimbru, Săsciori, Şibot, Vidra, Vinţu de Jos.
În cadrul următoarei etape, care se va desfăşura în perioada octombrie – decembrie, vor fi repartizate un număr de 9 microbuze şcolare, către următoarele unităţi administrativ teritoriale: Albac, Bistra, Fărău, Galda de Jos, Mogoş, Poşaga, Scărişoara, Şugag, Valea Lungă. „Suntem conştienţi cu toţi, cât de greu le este acestor copii din localităţile rurale îndepărtate şi ce eforturi considerabile fac părinţii acestora pentru a-i trimite la şcoală. Sper ca prin demersul nostru să venim în sprijinul real al acestor micuţi, care vor beneficia acum de condiţii de transport sigure şi moderne către unităţile şcolare la care învaţă”, a precizat prefectul Gheorghe Feneşer.
http://adevarul.ro/news/eveniment/sorin-eftene-fostul-director-general-microsoft-romania-audiat-marti-procurorii-anticoruptie-1_53c4d3ef0d133766a8715b51/index.html Sorin Eftene, fostul director general al Microsoft România, audiat marţi de procurorii anticorupţie Fostul director general interimar al Microsoft România Sorin Eftene s-a prezentat marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în dosar privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită. Sorin Eftene a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre prezenţa sa în faţa procurorilor, potrivit Mediafax.
Potrivit unor surse judiciare, Sorin Eftene a fost citat să se prezinte la DNA pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro. În acest dosar a fost audiat, săptămâna trecută, şi şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, acesta spunând că a dat declaraţii în calitate de martor. Moraru a fost şi luni la DNA, pentru a duce mai multe documente privind licenţele IT pentru şcoli.
Dosarul a ajuns pe masa procurorilor anticorupţie ca urmare a unei sesizări venite de la Corpul de Control al Guvernului. Iniţial, Corpul de Control a sesizat DNA în legătură cu utilizarea licenţelor educaţionale fără temei legal începând cu decembrie 2009, în perioada miniştrilor Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Ulterior, anchetatorii au extins cercetările asupra întregii proceduri de încheiere a contractelor. Licenţe „fără număr” Cercetările vizează, printre altele, modul în care au fost închiriate 179.259 de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural. De asemenea, la baza anchetei stă şi încheierea contractului de furnizare produse în baza căruia Ministerul pentru Societatea Informaţională s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul numărul de computere compatibile cu noile produse software.
Anchetatorii susţin că încheierea contractului dintre Guvernul României şi FSC GesmbH Austria în condiţii dezavantajoase pentru statul român a fost posibilă datorită implicării unor persoane din Guvern şi a unor persoane din conducerea Microsoft România. În perioada încheierii acordurilor de parteneriat între FSC GesmbH Austria şi Profinet Akteingsellschaft a fost semnat un contract de consultanţă, al cărui beneficiar a fost Secretariatul General al Guvernului, în valoare de 14 milioane de dolari. Procurorii au indicii că Guvernul a avut cunoştinţă de încheierea acestor contracte, precum şi de includerea valorii acestora în valoarea ofertei transmisă către SGG.
Un alt contract vizat de anchetatori este cel privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare de 534 de milioane de euro (extins în 2009 cu 200 de milioane de euro). Acesta a fost realizat în baza unor "înţelegeri ascunse" legate de subcontractanţi, cu rolul de a "derula mitele", care ajungeau la persoane din conducerea MAI. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac verificări cu privire la Contractul "Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF)", încheiat intre EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare totală de 734 de milioane de euro. Pe 15 iulie 2004, Ministerul de Interne ar fi încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar în termen de două zile studiul respectiv de fezabilitate a şi fost predat părţii române, care ar fi efectuat o plată de 430.000 de euro către Bearing Point. „Există indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul Poliţiei de Frontieră. În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI de la acea dată a decis achiziţia SISF prin negocierea cu sursă unică, şi anume cu firma EADS în Germania", susţin sursele. Pe de altă parte, între 2003 şi 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI şi EADS, ca unicul producător oficial, i s-a permis acestuia să fie la curent cu absolut toate informaţiile şi discuţiile din cadrul întâlnirilor. De asemenea, spun sursele citate, a fost permis "un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înţelegerile ascunse privind subcontractanţii ce urmau să fie folosiţi în proiect (Fujitsu Siemens Computers - FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanţi care aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului". Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român, a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 de milioane de euro, dar fără să fie precizate în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS, care astfel putea controla permanent, prin soluţiile tehnice oferite, profitul care urma să-l realizez în acest contract, "profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului". Pentru ca EADS să obţină acest contract, managementul companiei a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC, pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro. Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat să semneze, în acelaşi timp, contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa, cu un comision de 10% şi cu firma Profinet, cu un comision de 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetul premierului de la acea vreme. "Din cercetări rezultă că în februarie 2005 a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa şi Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa şi 8% pentru Profnet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urma să le primească de la EADS. EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane de euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 de euro către Profinet şi un avans de 280.000 de euro către Gessa", precizează sursa citată. Contractele aflate în vizorul DNA •Contractul de închiriere de licenţe Microsoft încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane dolari. •Contractul de închiriere de licenţe Microsoft încheiat între Ministerul Comunicaţiilorşi consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS), în valoare de 96 milioane euro. •Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI) încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 milioane de euro. •Contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare de 534 milioane euro, extins în 2009 cu 200 milioane de euro.
Ministrul Educaţiei Naționale, Remus Pricopie, şi ministrul delegat, Mihnea Costoiu, vor premia marţi, la sediul MEN, absolvenţii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a, din municipiul Bucureşti şi din judeţul Ilfov, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională şi la examenul de Bacalaureat din acest an. Toţi cei prezenţi la sediul MEN se vor afla în videoconferinţă cu premianţii din celelalte judeţe ale ţării. La rândul lor, aceştia îşi vor primi premiile la sediile inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin. Reamintim că la Evaluarea Naţională s-au înregistrat, la nivel naţional, 225 medii de 10, iar la Bacalaureat, 108 medii de 10. Premiile constau în diplome şi bani - 2.000 de lei pentru fiecare absolvent de clasa a VIII-a şi 3.000 de lei pentru fiecare absolvent de clasa a XII-a. La eveniment vor mai participa secretari de stat din MEN, inspectori şcolari generali şi părinţi.
Decizia Ministerului Educației de a nu mai elibera pentru moment diplome de Bacalaureat a stârnit panică printre absolvenți, mai ales printre cei care plănuiesc să meargă la studii în afara țării. De vină pentru sistarea tipăririi documentelor este o anchetă a DNA.Absolvenții de clasa a XII-a, care au promovat examenul de Bacalaureat, vor primi adeverințe valabile 12 luni în loc de tradiționalele diplome de Bacalaureat, a anunțat Ministerul Educaței. Motivul este în strânsă legătură cu o anchetă a DNA. Din 1991 până în 2013, o singură firmă privată a tipărit diplomele de Bacalaureat. Pentru acest contract nu s-a făcut niciodată vreo licitație, ci doar încredințări directe. Ca atare, în acest caz, s-a început urmărirea penală în rem pentru corupție și evaziune fiscală.Și adeverințele sunt date târziu Mai mult, în lipsa diplomelor, adeverințele care le înlocuiesc au început să fie emise abia luni, 14 iulie, în condițiile în care unele facultăți din țară au început deja înscrierile pentru anul universitar 2014-2015. Un absolvent ne-a declarat că a fost foarte îngrijorat că nu va primi adeverința, mai ales că facultatea la care dorește să aplice în țară a început înscrierile de miercurea trecută: „În anii trecuți, colegii noștri au primit diplomele la câteva zile de la afișarea rezultatelor, noi a trebuit să așteptăm o adeverință mai mult”, se plânge tânărul. Daria Cristea, care a absolvit Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, se teme că adeverința nu va fi primită de universitatea britanică la care a fost acceptată: „Trebuie să trimit un mail la universitate să întreb dacă este în regulă,“ ne-a spus tânăra. Președintele Asociației Părinților din România, Mihaela Gună, a împărtășit îngrijorarea absolvenților în ceea ce privește înlocuirea diplomelor cu simple adeverințe. Aceasta a mărturisit că foarte mulți părinți au solicitat informații cu privire la data eliberării adeverințelor. În ceea ce privește o dată posibilă pentru eliberarea diplomelor în original, ea spune că acestea vor fi gata la sfârșitul termenului de 12 luni a adeverinței.
Tudor Găitan, de la Consiliul Elevilor, spune că emiterea acestor adeverințe în locul diplomelor de Bacalaureat a creat un adevărat haos în rândul absolvenților. „Suntem foarte revoltați, mai întâi pentru că ne-au informat târziu, și, în al doilea rând, am fost dezorientați cu privire la tipul de adeverință care trebuie eliberat“. Acesta susține că absolvenții care urmează să studieze în străinătate beneficiau deja de o adeverință tip pentru înscrierea la facultate, pe care elevii au legalizat-o din timpul anului școlar. Acum însă, Ministerul Educației a scos un tip nou de adeverință care îi obligă pe aceștia la cheltuieli din buzunarul propriu pentru legalizare și traducere: „Nu este normal ca elevii să fie obligați să cheltuiască alți bani pentru o nouă legalizare“, este de părere reprezentantul elevilor.
Rata de promovare la prima sesiune a examenului de bacalaureat a fost mai mare în rândul fetelor - 67,40%, faţă de băieţi - 52,93% şi superioară în mediul urban - 65,21% - celei din mediul rural - 49,53%, arată un raport al Ministerului Educaţiei Naţionale dat publicităţii luni.Pe filiere, situaţia absolvenţilor promovaţi este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%. Raportul MEN arată că din cei 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a înscrişi pentru susţinerea acestui examen au participat 151.311, dintre care 91.771 (60,65%) au promovat şi 59.265 au fost respinşi. Din totalul celor respinşi, 10.900 au promovat probele, dar nu au obţinut media generală 6 pentru a trece bacalaureatul, 3.174 de candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,49 şi 7.726 au avut medii între 5,50 şi 5,98.
Yüklə 312,28 Kb. Dostları ilə paylaş:
|