Republica Moldova

Table 13. Simboluri şi unităţi

Simbol	Cantitate	Unitate
A	arie	m²
C, c	capacitate termică specifică	J/(kg.K)
d	diametru	m
e	coeficient de performanţă a instalaţiei (factorul de consum)	-
E	energie, în general (consumul de energie, energia primară)	kWh
f	factor de conversie	–
	Factor	m
L	lungime	m
m	masa	kg
M	masa	kg
N	numărul orelor de funcţionare	–
O	ocupare	persoane
P	energie electrică	W
Q	cantitatea de căldură, energie	kWh
t	timp, perioada de timp	S
T	temperatura termodinamică	K
V	volum	m³
W	energia electrică auxiliară	kWh
z	durata	h/d
	conductivitate termică	W/(m.K)
	eficienţa	–
	temperatura Celsius	°C
Φ	energie termică	W
	densitatea apei	kg/m³

Tabelul 14. Indici de identificare

a	aer	gl	pierderi prin generare	pr	produs, generare
an	anual	gs	aporturi	ren	energie renovabilă
aux	auxiliar	H,h	energia termică	rbl	recuperabil
c	control	i	interior	rvd	recuperat
CO2	asociat cu emisiile de CO2	in	sistemul de intrare	r	recuperat
d	distribuţie	l	Pierdere	sys	sistem (instalaţie)
dh	Încălzire urbană	nd	Necesar	s	stocare
e	exterior	ngen	fără generare	t	total
em	emisie	nrvd	Nerecuperat	V	ventilaţie
exp	exportat	nren	Neregenerabil	w	apă caldă de consum
f	final	out	debitul sistemului
gen	generare	p	Primar

2.2 Subsistemul de emisii de căldură

Calculul subsistemului de emisii de căldură permite combinarea a patru subsiteme de emisii de caldură per clădire. În cazul mai multor tipuri de subsiteme de emisii, calculul trebuie sa fie efectuat în mai multe foi de calcul în excel sau prin reducerea calculului la trei (patru) subsiteme utilizate de importanta majoră.

Penru calculul eficienţei subsitemului emisiilor de căldură poate fi utilizată următoarea procedură.
Pierderile termice în kWh ale emisiilor de căldură sunt calculate folosind ecuaţia:

unde:

^Q _l,em ^{= Q} _em,str ^{+ Q} _em,emb ^{+ Q} _em,c ⁽⁴⁷⁾
Q _em,str pierderi termice cauzate de distribuţia neuniformă a temperaturii în (kWh);

^Q _em,emb <sup>pierderi termice cauzate de poziţia emiţătorului (ex. încorporat) în kWh;

Q</sup> _em,c pierderi termice cauzate de controlul temperaturii interioare, ^{în (kWh).}

_{⎛ f radiant f int f hydr ⎞}

⎜
^Q_{l ,em} ^{ ⎜}

⎝
^l ,em

_{ 1⎟Q}

h

_⎟

⎠

(48)

unde:

^Ql , em


Q_h

^f hydr

^f hydr

^fint

^f radiant
^l ,em
pierderi termice din subsitemele de emisii de căldură, în decursul perioadei de timp (an), în kWh;
cererea de căldură calculată pentru încălzire în decursul unei perioadei de timp, în kWh. Această valoare este disponibilă în caracteristicile clădirii.
factorul de echilibrulul hidraulic;

Valoarea factorului de echilibru hidraulic depinde de configuraţia sistemului:

= 1.00 - când hidraulica este echilibrată de valve automate de echilibrare la fiecare rodine şi grup de 8 emiţători;

1.03 – hidraulica documentată, echilibrată la instalaţie sau la darea în exploatare;

1.05 – pentru altele;
este factorul de funcţionare intermitentă (prin funcţionarea intermitentă trebuie să se înţeleagă opţiunea dependentă de timp pentru reducerea temperaturii pentru fiecare încăpere separată);
este factorul pentru efectul radiativ (are relevanţă doar pentru încălzirea spaţiilor interioare largi cu н > 4 m );
nivelul eficienţei globale pentru emisia de căldură în spatiul încăperii;

^f_{int pentru funcţionarea continuă, 0.75 (pentru a fi utilizat în instalaţiile de încălzire electrică cu un sistem de control de conexiune inversa (feedback))}

^f radiant
este setat la 1.


Nivelul eficienţei globale este, în special,evaluat ca:

_{1
 L1   L 2 }

^ _{l ,em} <sup>

4  </sup> _L ^{ } _C ^{ } _B ^
_{ L  (49)}

²

unde:

^_L

_C

_B

este nivelul eficienţei parţiale pentru configuraţia verticală a temperaturii aerului;

este nivelul eficienţei parţiale pentru încăpere cu temperatura prestabilită;
este nivelul eficienţei parţiale în cazul pierderilor specifice a componentelor exterioare

Nivelurile de eficienţă totală şi partială, indicate în tabelele de mai jos au la bază urmatoarele supoziţii:
- încaperi standard cu înălţimea h ≤ 4m (cu excepţia spaţiilor interioare largi ale clădirilor, cu înălţimea h > 4 m)

- clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale;

- niveluri diferite de protecţie termică;

- regimul de funcţionare continuă (regimuri intermitente de funcţionare sunt luate în considerare prin intermediul factorului fint )

- referinţă la o singură încăpere pentru fiecare caz.
Soluţiile sistemice care nu sunt abordtate în acest paragraf, urmează a fi luate în considerare din alte surse documentate sau să fie interpolate, sau adaptate într-un mod adecvat.


Tabelul 15. Eficienţa încălzirii cu aer

(instalaţii de ventilare de uz non-casnic) (încăperi cu înălţimea ≤4 m)

Configuraţia sistemului	Parametrul de control	ηh,ce
		Calitatea scăzută a controlului	Calitatea înaltă a controlului
Încălzire suplimentară pentru aerul introdus (încălzitor suplimentar)	Temperatura încăperii	0.82	0.87
	Temperatura încăperii (control în cascadă al temperaturii aerului introdus)	0.88	0.90
	temperatura aerului evacuat	0.81	0.85
Recircularea pentru încălzirea aerului (echipamente, convectore de ventilare)	Temperatura încăperii	0.89	0.93

Eficienţa încăperilor cu înălţimea de ≥4 m (încăperile mari ale clădirilor)

Eficieţta încălzirii cu energie electrică (încăoeri cu inaltimea de ≥4 m)

Eficienţa suprafeţelor de încălzire cu componente integrate (încălzitoare de tip panel): încăperi cu înălţimea de ≤4 m

Eficienţa suprafeţelor de încălzire (radiatoare); încăperi cu înălţimea de ≤4 m

2.3 Subsistemul de distribuţie a căldurii
Pierderile totale de căldură recuperabile din sistemul de distribuţie a căldurii reprezintă pierderile de căldură din subsistemul de distribuţie a căldurii care se degajează în spaţiul încălzit al clădirii. Majoritatea acestor pierderi pot fi recuperate pentru încălzire şi sunt exprimate prin factorul de recuperare a căldurii din subsitemele de distribuţie.
Calculul pierderilor totale de căldură din subsistemul de distribuţie a căldurii se bazează pe cunoaşterea condiţiilor termice şi tipurilor de conducte şi materialelor izlolante ale conductelor.
Pentru încălzirea apei, temperatura nominală se consideră a fi temperatura medie a purtătorului de energie (apa).

Coeficientul pierderilor de căldură poate fi calculat cu ajutorul formulei:

U_R 
¹ _ln ^d



_ ¹ _{. ln} ^D _ ¹

(W / m.K )

(50)

^2 _p
unde:

^{d  2.s}_t

^2._iz

^{d } _e ^.D

λ_{iz -} conductivitatea termică a izolaţiei termice (W/(m.K))

^λ_{t -} <sup>conductivitatea termică a conductelor (W/(m.K))

D - diamterul exterior al conductei izolate (inclusiv izolaţia) D = d + 2s</sup>_iz ^(m)

d - diamterul conductei (m)

s_t - grosimea conductei

^h_e ^{- coeficientul de transfer de căldură (W/(m².K)), valoarea pentru conductele izolate = (10 - 15 W/(m².K))}
Factorul de recuperare a căldurii din subsistemele de distribuţie – valoarea poate varia de la 0,00 la 1,00, în funcţie de cantitatea de căldură emisă de sistem. Cu cât este mai mare factorul de recuperare a căldurii, cu atât mai multă căldură este recuperată din pierderi.
Pierderile nerecuperabile din instalaţia de distribuţie din exteriorul clădirii – daca este aplicabil pentru evaluarea clădirii, toate pierderile termice din exteriorul clădirii de referinţă trebuie evaluate şi completate.
Pierderile nerecuperabile ale instalaţiei de distribuţie în afara spaţiului încălzit – dacă este aplicabil pentru evaluarea clădirii, toate pierderile termice din sistemul de distribuţie a căldurii din afara suprafeţei încălzite trebuie evaluate şi completate.
Pierderile total de căldură nerecuperabile din instalaţia de distribuţie a căldurii sunt calculate, reieşind din datele introduse.

2.4 Subsistemul de stocare a căldurii
Pierderile totale de căldură recuperabile din subsistemul de stocare a căldurii reprezintă suma anuală a pierderilor de căldură recuperabile din subsistemul de stocare a căldurii din clădire (dacă este instalat). Valorile fişelor tehnice ale rezervorului de stocare (datele producătorului) pot fi utilizate pentru determinarea pierderilor anuale prin instalaţie şi prin urmare, pierderile de căldură recuperabile. (pierderea zilnică x numărul de zile de încălzire).
Factorul de recuperare a căldurii din subsitemul de stocare - valoarea poate varia de la 0,00 la 1,00, în funcţie de cantitatea de căldură emisă de instalaţie. Cu cât este mai mare factorul de recuperare a căldurii, cu atât mai multă căldură poate fi recuperată din subsistemul de stocare pentru scopuri de încălzire.
Pierderile de căldură nerecuperabile totale din subsistemul de stocare a căldurii reprezintă pierderile de căldură nerecuperabile anuale din subsistemul de stocare a căldurii sau din clădire (în afara spaţiului încălzit sau legate de sistemul de încălzire, deşi în afara clădirii). Valorile pentru rezervoarele de stocare, prevăzute de producatori, pot fi folosite la determinarea pierderilor anuale de căldură în dispozitivele de încalzire, care, în funcţie de locaţia acestora, reprezintă pierderea de căldură nerecuperabilă.
2.5 Energia auxiliară pentru sistemul de încălzire
Puterea electrică totală absorbită de generatoarele de căldură – introduceţi suma puterii electrice absorbite de toate generatoarele de căldură.
Putere electrică totală absorbită de dispozitivele auxiliare (pompe, ventilatoare) – introduceti suma puterii electrice absorbite de alte dispozitive auxiliare (pompe, ventilatoare, metode de exploatare,) asociate sistemului de încălzire.
Perioada anuală de exploatare a sistemului de încălzire este o valoare care depinde de durata perioadei de încălzire, care, la rândul său, este legată de poziţia geografică a clădirii de referinţă.




Factorul de exploatare este o valoare implicită, fixată la 0.75. În funcţie de tipul sistemului şi de exploatare, valoarea poate varia de la 0.5 la 0.9.

3. 
   Metodologia de calcul pentru energia utilizată pentru prepararea apei calde
   

3. Consumul de energie pentru prepararea apei calde
3.1 Noţiuni şi definiţii
Sistemele inginereşti ale clădirii
subsistemul ingineresc al clădirii - parte din sistemul ingineresc al clădirii care îndeplineşte o funcţie specifică (ex. generare a căldurii, distribuţie a căldurii, emisie a căldurii)
pierderi termice ale sistemului - pierderi termice ale sistemului ingineresc al clădirii pentru încălzirea (răcirea) apei calde de consum, umidificare, dezumidificare sau ventilare care nu contribuie la randamentul mai bun al sistemului

Nota 1: Pierderile sistemului pot deveni aporturi interioare de căldură ale clădirii, în cazul în care acestea sunt recuperabile.

Nota 2: Energia termică recuperată direct în subsistem nu se consideră a fi pierderi termice ale sistemului, dar ca o recuperare a căldurii, şi este nemijlocit examinată de standardul corespunzător.

Nota 3: Căldura disipată de instalaţiile de iluminare sau de alte servicii (ex. dispoziteve ale tehnicii de calcul) nu reprezintă pierderi termice ale instalaţiei, dar face parte din aporturile interioare de căldură.