Revista presei 6 martie 2008

MUREŞ. UDMR vrea legea educaţiei şi continuarea reformelor pentru a rămâne la guvernare/ Care sunt condiţiile lui Marko pentru a rămâne în Guvern (ROMANIA LIBERA) de ADRIAN GIURGEA

"Scopul nostru nu e ieşirea din coaliţie, ci rezolvarea Legii Educaţiei şi, atât cât avem şansa, ne gândim la rezolvarea acesteia şi nu la o soluţie de avarie, şi anume, ieşirea din Coaliţie"

Preşedintele UDMR, Bela Marko, a declarat, la Târgu-Mureş, unde a avut loc reuniunea Consiliului Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali ai UDMR, că problema-cheie a actualei guvernări şi a coaliţiei PD-L-UDMR rămâne Legea Educaţiei.

"Scopul nostru nu e ieşirea din coaliţie, ci rezolvarea Legii Educaţiei şi, atât cât avem şansa, ne gândim la rezolvarea acesteia şi nu la o soluţie de avarie, şi anume, ieşirea din Coaliţie", a declarat Bela Marko. Potrivit actualului vicepremier şi preşedinte al UDMR, mulţi sunt nerăbdători ca Uniunea să iasă de la guvernare. Acest lucru s-ar putea întâmpla însă doar dacă Legea Educaţiei nu este adoptată şi reformele începute sunt blochate.

Întrebarea lui Marko

"Dacă, în această perioadă, blocăm reforma şi nu mai continuăm ceea ce am început în domeniul sănătăţii, atunci trebuie să îmi pun şi eu întrebarea de ce mai guvernăm", s-a întrebat liderul UDMR. Potrivit lui Marko, şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) din UDMR, din 11 decembrie, de la Târgu-Mureş, va răspunde multora din întrebările referitoare la poziţia pe viitor a Uniunii în cadrul coaliţiei guvernamentale şi în Parlament. Tot pe 11 decembrie, Bela Marko va anunţa dacă va candida sau nu pentru un nou mandat în fruntea UDMR, dar a spus că Uniunea nu trebuie să renunţe la reforma internă din ultimii 20 de ani.

CFR va implementa un sistem pilot european de trafic de 200 de milioane de lei (GANDUL)

CFR SA va implementa un sistem european de management al traficului feroviar, într-un program pilot, pe ruta Buftea-Periş-Crivina-Brazi, valoarea estimativă a investiţiei fiind de 205,93 milioane de lei, fără TVA.

Sistemul se numeşte ERTMS (European Rail Traffic Management System), programul pilot referindu-se la nivelul doi al aplicaţiei.

Astfel, şase locomotive aparţinând CFR Marfă şi CFR Călători vor circula cu echipamente specifice concomitent cu cele care nu sunt incluse în program, fără a periclita siguranţa circulaţiei.

Contractul vizează, printre altele, achiziţia de echipamente pentru locomotive şi pentru linia respectivă, care să asigure un management modern al traficului, cu ajutorul datelor transmise de aparatura respectivă unui centru de comandă. Informaţiile transmise se referă la viteza trenurilor, starea infrastructurii şi deciziile care trebui luate pentru ca traficul să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.

Investiţia va include şi o aplicaţie de transmitere a datelor similară soluţiei de telefonie GSM, adaptată însă căii ferate. Aceasta necesită o reţea care să furnizeze acoperire radio staţiilor de cale ferată şi interstaţiilor. Contractul include şi proiectarea şi realizarea acestei reţele.

Contractul pentru implementarea proiectului are o durată de 54 de luni şi este finanţat în proporţie de 85% din fonduri europene neramburasabile şi 15% de la bugetul de stat.

Tronsonul Buftea-Periş-Crivina-Brazi, parte a Coridorului IV Pan-European şi a liniei Bucureşti-Câmpina, a fost modernizat pentru a permite viteze de până la 160 kilometri pe oră.

Ca parte a acestor lucrări, tot echipamentul din cale, inclusiv semnalele de circulaţie şi manevră, electromecanismele de macaz, circuitele, cablurile, tronsoanele de cabluri, instalaţiile de trecere la nivel au fost înlocuite.

La încheierea proiectului se vor efectua teste operaţionale pe infrastructură pentru a se demonstra calitatea modului de operare a sistemului cu trenuri echipate şi neechipate cu ERTMS.

"Va fi prima dată când CFR va implementa ERTMS Nivelul 2 pe reţeaua sa. Proiectul pilot va implementa un sistem ERTMS Nivelul 2 complet pe o parte operaţională a reţelei CFR aprobat pentru operare comercială. Linia pilot va forma baza pentru testarea operaţională, permiţând României să câstige experienţă cu ERTMS Nivelul 2 şi să pregătească regulile operaţionale pentru ERTMS Nivelul 2", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.

Criteriul de atribuire va ţine cont de propunerea tehnică (65%) şi de preţ (35%), iar ofertele vor fi deschise la 19 ianuarie 2011.

HARTA AUTOSTRĂZILOR DIN ROMÂNIA. Pe unde promite Anca Boagiu că vom avea 530 km de autostradă – EXCLUSIV (GANDUL) de Loredana VOICULESCU

Ministerul Transporturilor are în prezent în execuţie 243,35 km de autostrăzi şi variante de centuri ocolitoare cu profil de autostradă, alţi 288 km de autostrăzi fiind în stadiu de licitaţie, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Transporturilor

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, susţine că în următorii trei ani românii ar putea circula pe încă 530 km de autostradă. Aceştia s-ar adăuga astfel la cei 330 km de autostrăzi construite în România până acum.

Anca Boagiu a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că a fost accelerată atragerea fondurilor de coeziune şi a sumelor de la Banca Europeană de Investiţii pentru ca "în trei ani să avem 530 de kilometri de autostradă şi 800 de kilometri de drumuri naţionale modernizate". În prezent sunt în construcţie fix 243,35 km de autostradă, alţi 288,7 km fiind în procedură de licitaţie, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Transporturilor. "În prezent sunt 532 de km de autostrăzi care sunt aflate în stadii de construcţie sau în procedură de licitaţii", ne-au declarat reprezentanţi ai MTI.

Lipsa de finanţare şi constructorii care nu şi-au făcut treaba au întârziat lucrările la autostrăzi

România are în prezent o reţea de autostrăzi, care include şi variante de centuri ocolitoare, care însumează 330 km, iar multe dintre acestea, din cauza lipsei de finanţare sau ca urmare a întârzierilor constructorilor, nu au mari şanse să fie finalizate în trei ani.

Unde se fac lucrări

Cel mai lung tronson de pe lista Ministerului Transporturilor măsoară 64 de km, între Suplacu de Barcău şi Borş, iar un altul, de 62 de km, va lega Bucureştiul de Ploieşti. Un alt tronson pe care în prezent se fac lucrări este Cernavodă-Constanţa, cu o lungime de 50,75 km. Tot pe lista cu "autostrăzi în execuţie" mai figurează şi varianta de ocolire a Aradului (12,3 km) şi a municipiului Constanţa (22,10 km). Şi pe Arad-Timişoara (32,2 km) se va putea circula în regim de autostradă, fără ca datele de la Ministerul Transporturilor să specifice când va fi acesta definitivat. În procedură de licitaţii Ministerul Transporturilor are în prezent alţi 288,7 km. Dintre aceştia, pentru Deva-Orăştie, în lungime de 32,8 km, a fost deja semnat contractul de execuţie.

Urmează să fie semnate contractele de execuţie şi pentru Nădlac-Arad (38,8 km) şi Timişoara-Lugoj (35,6 km), Orăştie-Sibiu (82 km). Tot în fază de licitaţie se găseşte şi tronsonul Lugoj-Deva, de 99,5 km. Recent, surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru gândul că strategia ministerului în această perioadă este de a direcţiona cea mai mare parte a fondurilor disponibile spre proiectele care pot fi finanţate prin fonduri europene. Urmează apoi, ca importanţă, proiectele care sunt finanţate cu credite de la Banca Europeană pentru Investiţii sau de la BERD, pe ultimul loc fiind proiectele cu finanţare de la buget.
Statul vrea un miliard de euro pe acţiunile Romtelecom/ Discuţii româno-eleno-germane pe o participaţie de 46% (JURNALUL NATIONAL) de ALEXANDRU RADESCU

Presat de criza economică şi în căutare alertă de "cash", statul doreşte să obţină un miliard de euro pe acţiunile pe care le mai deţine la Romtelecom. Este fix aceeaşi sumă estimată în 2006 de fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy pentru participaţia de 46%.

"Ca reprezentant al statului în acţionaria­tul Romtelecom, Ministerul Comunicaţiilor va ţine cont de realităţile existente pe piaţa de profil şi nu va vinde pachetul de acţiuni la orice preţ. Vom trata problema ca un business serios. Oferta OTE (acţionarul majoritar – n.r.), pe care o aşteptăm până la finele anului, trebuie să fie în concordanţă cu evaluările pieţei", a declarat la sfârşitul săptămânii trecute mi­nistrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, citat de Me­diafax.

Potrivit ministrului Vreme, unul dintre mesajele pe care le-a transmis OTE l-au reprezentat păstrarea politicii de investiţii şi creşterea fondurilor alocate în această direcţie. Totuşi, o altă posibilitate care ar putea fi luată în calcul în vederea valorificării pachetului de acţiuni deţinut de minister la Romtelecom este listarea la Bursă.

Intenţia de vânzare a fost prezentată de Marius Fecioru, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor, care s-a întâlnit la Bucureşti cu Guido Kerkhoff, mem­brul Consiliului de Administraţie al Deutsche Telekom, responsabil pentru subsidiarele din Europa, cu Michael Tsamaz, preşedinte al OTE, şi cu Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom. Deutsche Telekom este acţionar la OTE, unde deţine o participaţie de 30%.

Prima reacţie a oficialilor OTE, după declaraţiile reprezentanţilor MCSI, a fost aceea că se "vor analiza toate opţiunile disponibile spre beneficiul tuturor acţionarilor săi".

OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% din capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni în schimbul a 675 mi­lioane de dolari.

Grupul elen a devenit acţionar majoritar la operatorul telecom în 2003, cu 54,01% din acţiuni, contra sumei de 273 milioane de dolari. În iulie 2005, ministrul Comunicaţiilor de la acea dată, Zsolt Nagy, anunţa demararea procesului de listare pe bursă a pachetului de 46% din acţiunile Romtelecom, aparţinând statului roman, iar până la 2 noiembrie nouă bănci depuseseră oferte pentru consultanţă financiară.

În decembrie 2006, ministrul Nagy a solicitat conducerii Credit Suisse anularea, cu acordul părţilor, a contractului de consultanţă financiară care fusese semnat şi era în vigoare, dar nu intrase în derulare, invitând conducerea băncii la Bucureşti pentru o discuţie la nivel înalt. Demersul ministrului a venit după izbucnirea scandalului de spionaj şi trădare în legătură cu privatizări strategice, soldat cu mai multe arestări, fiind implicat ulterior şi Zsolt Nagy.

Listarea acţiunilor Romtelecom, poveste veche

La începutul lunii noiembrie 2005, Ministerul Comunicaţiilor anunţa că a primit nouă oferte pentru furnizarea de servicii de consultanţă financiară, iar la 5 ianuarie 2006 a anunţat că a selectat Credit Swiss First Boston drept consultant. Alături de listarea la bursă a acţiunilor statului la Romtelecom, privatizarea Poştei şi cea a Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii au fost printre priorităţile mandatului ministrului Comunicaţiilor, Zsolt Nagy.

În august 2006, ministrul Comunicaţiilor a semnat contractul de consultanţă pentru vânzarea pe piaţa de capital a pachetului de acţiuni deţinut la Romtelecom cu consorţiul format din Credit Suisse First Boston şi IEBA Trust. Pachetul de acţiuni, estimat atunci de Nagy la valoarea de un miliard de euro, urma să fie plasat la Bursa de Valori Bucureşti şi pe o bursă inter­naţională, posibil cea londoneză. Din participaţia statului român, contravaloarea a 23% din acţiunile Romtelecom urma să fie alocată Fondului Proprietatea.

Statul incearca sa vanda pachetul minoritar Romtelecom in conditii ostile (FINANCIARUL.COM) de Alina Munteanu

MCSI vrea un miliard de euro pe 45,99% din actiunile operatorului, mai mult decat a platit OTE pe cota majoritara

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) intentioneaza sa valorifice actiunile detinute la ope­ra­torul de comunicatii Romtelecom. Secretarul de stat in cadrul MCSI Ma­rius Fecioru a avut pe 19 noiembrie o intalnire cu o delegatie formata din reprezentanti OTE si Deutsche Telekom, in care a propus grecilor sa vina cu o oferta pentru cele 45,99% din actiunile pe care le detine MCSI. Ministrul Valerian Vreme a precizat ca pachetul este evaluat la un miliard de euro.

Desi la finalul anului 2009 oficialii MCSI se plangeau ca Uniunea Europeana cere privatizarea Romtelecom si Radiocomunicatii in conditii dificile de piata, iar sectorul telecom a continuat sa isi diminueze veniturile, statul roman a decis totusi sa valorifice actiunile Romtelecom. Astfel, secretarul de stat Marius Fecioru s-a intalnit pe 19 octombrie cu o delegatie Deutsche Telekom-OTE, iar oficia­lul roman a propus grecilor sa faca o oferta de achi­zitie a pachetului detinut de MCSI la Romtelecom, pana la finalul anului. Din partea Deutsche Tele­kom a venit in Romania Guido Kerkhoff, membrul Consiliului de administratie al companiei, respon­sabil pentru subsidiarele din Europa, iar din partea OTE, actionar majoritar cu 54,01% la Romtelecom, a participat Michael Tsamaz, presedintele si CEO-ul grupului elen de telecomunicatii. La intalnire a participat si Yorgos Ioannidis, directorul general al Romtelecom. „Secretarul de stat Marius Fecioru a exprimat intentia MCSI de a valorifica actiunile pe care institutia le detine, in proportie de 46%, in cadrul companiei Romtelecom. In acest sens, dom­nul Marius Fecioru i-a invitat pe reprezentantii OTE sa vina, pana la sfarsitul anului 2010, cu o oferta de pret pentru pachetul detinut de stat la Romtelecom”, se arata intr-un anunt transmis de minister. Pana vine oferta OTE, Valerian Vreme, ministrul Comunicatiilor, a precizat ca pachetul minoritar de actiuni detinut de statul Roman in cadrul Romtelecom este evaluat la un miliard de euro, mai mult decat suma de 948 de milioane de dolari (aproximativ 716 milioane de euro la cursul actual) platita de OTE pentru pachetul majoritar de 54,01% prin care a preluat controlul fostului mono­pol de stat in comunicatii.

Planul B: listarea la Bursa

„Speram ca anul viitor sa fie un bun moment pentru vanzarea actiunilor detinute de catre MCSI la Romtelecom. MCSI si-a propus vanzarea parti­cipatiei la operatorul telecom, dar nu va realiza pro­cesul la orice pret”, au declarat pentru „Finan­ciarul” oficialii de la Ministerul Comunicatiilor. Astfel, in conditiile in care statul roman are nevoie de bani, o alta varianta pentru valorificarea actiunilor ar fi listarea la Bursa. „Posibila listare va avea loc pe Bursa locala, dar luam in calcul si una externa. Intrarea pe Bursa se va face fie prin listarea intre­gului pachet de actiuni Romtelecom, fie prin pa­chete mai mici. Asteptam oferta OTE si, ulterior, vom lua o decizie: fie vanzare directa, fie listarea, ultima varianta necesitand parcurgerea unor etape, printre care si angajarea unui consultant. Noi ur­ma­rim sa dam o valoare corecta actiunilor Romte­lecom“, a mai spus ministrul Comunicatiilor Valerian Vreme.

Listarea la Bursa locala a actiunilor Romte­lecom nu este insa un subiect nou. In aprilie 2008, statul roman anunta ca a incheiat un contract cu firma Bostina si Asociatii pentru a acorda asistenta juridica institutiei si in procesul de listare a Rom­telecom, casa de avocatura urmand sa intocmeasca documentele de selectare a consultantului si a brokerului pentru inceperea tranzactionarii la Bursa a companiei, parte a grupului elen OTE. Mai tarziu, in august 2008, oficialii Ministerului Comunicatiilor au precizat insa ca amana listarea pachetului minoritar detinut la Romtelecom pentru 2009 din cauza problemelor aparute pe pietele financiare, dupa debutul crizei economice globale.

Afaceri de peste 800 mil. euro

Romtelecom este cel mai mare operator local de telecomunicatii fixe, cu afaceri de 807,7 milioane de euro in 2009. OTE a devenit actionar la Rom­telecom in 1998, cand a preluat 35% din capitalul social al companiei si a primit dreptul de uzufruct pentru inca 16% din actiuni pentru 675 de milioane de dolari. Grupul elen a devenit actionar majoritar la operatorului roman in 2003, sporindu-si partici­patia la 54,01% din capital, contra sumei de 273 de milioane de dolari. Compania germana Deutsche Telekom este actionar majoritar al OTE.

Privatizari anuntate prin Bursa

La jumatatea lunii aprilie, guvernul a promis ca va vinde pe Bursa inca 10% din actiunile Petrom, precum si cate 15% din participatiile detinute la Transelectrica, Transgaz si Romgaz, sumele asteptate cumuland 895 de milioane de euro. Cu toate ca procedura trebuia inceputa deja dupa ce operatiunea a fost aprobata de guvern, Ministerul Economiei estimeaza ca de-abia anul viitor acestea ar putea veni la Bursa. In planurile guvernului intra si vanzarea a cate 5% din actiunile detinute de stat la opt companii din portofoliul Ministerului Transporturilor si la care Fondul Proprietatea este actionar, dar operatiunea a fost suspendata pana la 31 decembrie 2012, din cauza crizei financiare.

1,2 miliarde de euro din vanzarea pachetelor minoritare

In luna iunie, vicepresedintele Senatului, Dan Voiculescu, a propus vanzarea participatiilor statului la companiile la care este actionar minoritar. „Peste tot unde statul este actionar minoritar si nu mai poate lua decizii, este mult mai eficient sa vanda actiunile si, in felul acesta, sa colecteze bani la buget ca sa poata sa treaca de aceasta perioada grea”, explica presedintele fondator al PC, in 28 iunie. Din calculele sale reiese ca, din vanzarea acestor actiuni, se strang la bugetul de stat 1,2 miliarde de euro. (Georgeta Filip)

Eckstein Kovaks, alternativa pentru şefia UDMR (PUTEREA) – INTERVIU de MARIA ALIFANTIS

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs şi-a anunţat oficial candidatura pentru Preşedinţia UDMR. Acesta a descris pentru „Puterea” programul cu care candidează şi motivele pentru care consideră că este potrivit pentru funcţia de preşedinte al Uniunii.

Puterea: De ce Eckstein Kovacs în fruntea UDMR?

Eckstei Kovacs: De ce nu? Ţinând cont că sunt un politician cu vechime, care a trecut prin toate etapele posibile şi imposibile, la vârsta mea şi la experienţa politică pe care o deţin pot să aspir la conducerea UDMR. Mai ales că am şi un program.

P: Ce aduceţi nou sau diferit în UDMR?

E.K.: Programul meu aduce partidului o mai mare deschidere spre comunicarea cu celelalte partide politice, spre o descentralizare a puterii în interiorul UDMR, cât şi spre o mai bună comunicare cu cei pe care îi reprezentăm.

P: Apare destul de des în ultimul timp intenţia de ieşire de la guvernare a UDMR. Să fie aceasta tema de campanie?

E.K.: Nu merg pe această idee. Este clar că votanţii noştri ne doresc la guvernare pentru a-i putea reprezenta mai bine. Desigur însă dacă votantul, într-un mod masiv, crede că participarea noastră în coaliţia guvernamentală nu este benefică, trebuie ţinut cont de părerea lui.

P: Aveţi ceva să-i reproşaţi actualei conduceri UDMR?

E.K.: Nu este ceva nou faptul că mereu am fost o voce critică şi se ştie că am criticat unele decizii UDMR. Cu toate acestea însă, am fost şi voi fi un reprezentant şi un marşant al Uniunii.

P: Cum o să procedaţi în continuare? Vă retrageţi din funcţia de la Cotroceni înainte sau după alegeri?

E.K.: Există o incompatibilitate între funţia de la Cotroceni şi cea de preşedinte al UDMR. Aşa că sigur voi renunţa la funcţia de consilier prezidenţial când şi dacă voi fi ales pentru conducerea UDMR.

Tensiunile din coaliţie, subiect de campanie al liderilor care vor şefia UDMR (CURENTUL) de Sebastian Rusu

De vreo câteva luni bune asistăm la o anumită condiţionalitate a coaliţiei de guvernare din partea liderilor UDMR, care - sub o formă sau alta - ameninţă stabilitatea arcului de guvernare, profitând de boicotul continuu iniţiat de tandemul PSD-PNL. În fapt, toată această presiune pe care Uniunea o exercită artificial în arcul coaliţiei de guvernare în jurul legii educaţiei - care îşi va urma cursul firesc al asumării în urma deciziei Curţii - nu reprezintă decât un joc electoral intern al liderilor UDMR care îşi vor disputa şefia formaţiunii la Congresul din primăvară, după ce, în prealabil, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali (n.r. - CRU) din 11 decembrie îşi vor anunţa oficial candidaturile. Pe de altă parte, întreaga bătălie electorală va gravita în jurul lui Marko Bela care, în momentul de faţă, joacă rolul indecisului în a mai candida sau nu la încă un mandat la şefia Uniunii, după ce Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Olosz Gergely, Gyorgy Frunda şi Peter Eckstein au anunţat deschis că vor intra în cursa pentru preşedinţia UDMR.

În lipsa unor idei de campanie aplicate

„Vreau ca UDMR să continue aceeaşi politică pe care a avut-o în ultimii 20 de ani, şi anume reprezentarea consecventă a intereselor comunităţii maghiare şi conştientizarea faptului că aceste interese nu sunt în contradicţie cu interesele întregii societăţi“, a afirmat preşedintele Uniunii. Practic, încercările sale de a condiţiona bunul mers al coaliţiei de guvernare pe legea educaţiei după ce CCR a dat undă verde asumării nu fac decât să demonstreze lipsa de teme concrete în lupta electorală din formaţiune. „În ce priveşte analiza activităţii guvernamentale, preşedinţii organizaţiilor judeţene ale UDMR sunt de acord cu mine şi cu colegii mei că în acest moment este o prioritate adoptarea legii educaţiei şi că, fără adoptarea acestei legi, nu vom putea să mergem mai departe în coaliţie“, a spus Marko Bela. Pe de altă parte, tema condiţionării artificiale a coaliţiei a fost adoptată rapid din motive electorale şi de consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter, candidat pentru funcţia de preşedinte al UDMR, care a declarat ieri că, dacă prezenţa Uniunii la guvernare duce la o pierdere de credibilitate, trebuie gândită foarte serios părăsirea Guvernului. „Sunt câteva legi care sunt sigur că se vor adopta în Parlament, care ne afectează foarte serios. Este vorba despre legea electorală, care poate să ne asigure o reprezentare proporţională în Parlament“, a precizat Eckstein.

START. Peter Eckstein-Kovacs şi-a anunţat candidatura la şefia UDMR/ A început lupta pentru scaunul lui Marko Bela (ROMANIA LIBERA) de CLAUDIU PADUREAN

Congresul UDMR din luna februarie va alege noua conducere a Uniunii. Competitorii caută sprijin nu doar intern, ci şi extern, la Budapesta.

În UDMR a început lupta pentru posturile de conducere. Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs şi-a anunţat oficial candidatura pentru preluarea şefiei Uniunii, iar ministrul Mediului, Laszlo Borbely, susţine că va lua o decizie finală în privinţa participării sau nu la competiţie după Congresul Reprezentanţilor Unionali, un soi de parlament intern al UDMR. Din luptă nu va lipsi actualul preşedinte al UDMR, vicepremierul Marko Bela.

În aceste condiţii, Peter Eckstein-Kovacs este primul politician maghiar care şi-a anunţat oficial candidatura la postul scos la concurs de Marko Bela. Actualul consilier prezidenţial le-a cerut sprijinul colegilor săi din UDMR Cluj, aşteptându se totodată să fie susţinut şi de reprezentanţii platformei politice din UDMR, Cercul Liberal. La Congres vor participa atât delegaţi care vor reprezenta organizaţiile teritoriale ale Uniunii, cât şi reprezentanţi ai platformelor politice. În acest moment, cea mai importantă platformă este cea de orientare creştin-democrată, din care face parte şi senatorul Gyorgy Frunda, un vechi aliat al preşedintelui în funcţie, Marko Bela.

Totuşi, Peter Eckstein-Kovacs beneficiază de relaţii strânse cu Cercul Liberal, un grup mic, dar activ în interiorul UDMR, dar şi cu politicienii liberali din Parlamentul European şi cu reprezentanţii FIDESZ, partidul principal de guvernământ din Ungaria. Deşi este membru al Partidului Popular European, FIDESZ are ca ideologie liberalismul de dreapta. Peter Eckstein-Kovacs a fost, în trecut, senator, ministru delegat pentru Minorităţile Naţionale, în timpul guvernării conduse de PNŢCD, dar şi deputat şi consilier local în Cluj-Napoca.

La rândul său, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, ar putea beneficia de sprijinul UDMR Mureş, însă va putea conta doar pe o parte a voturilor delegaţilor locali ai UDMR Târgu-Mureş. Şi asta pentru că există o serie de divergenţe care au apărut între ministru şi unii dintre membrii conducerii UDMR Târgu-Mureş, fieful lui Marko Bela. Laszlo Borbely este considerat drept unul dintre cei mai competenţi miniştri ai UDMR. El a mai fost ministru al Dezvoltării Regionale, dar şi ministru delegat pentru Lucrări Publice şi este deputat de Mureş. „O să iau o decizie în privinţa candidaturii mele după Consiliul Reprezentanţilor Unionali, din 11 decembrie, când o să ştiu exact cum stau", a declarat, la Cluj, Laszlo Borbely.

Din competiţie nu va lipsi actualul preşedinte al UDMR, Marko Bela. El este cel mai vechi preşedinte de partid din România aflat în funcţie, pentru că se află la conducerea UDMR din anul 1993. Marko Bela este senator de Mureş şi s-a bazat tot timpul pe voturile secuilor, în condiţiile în care el însuşi este născut în Târgu Secuiesc. Cu ajutorul acestor voturi, Marko Bela a fost ales senator în anul 1990 şi, de atunci, şi-a păstrat mandatul. Marko Bela este la cel de-al doilea man-dat ca vicepremier al României. În afară de Guvernul Boc, el a mai fost vicepremier şi în guvernele conduse de liberalul Călin Popescu-Tăriceanu.