Revista presei din perspectiva de gen perioada: 15-21 Februarie 2016

Violate, văduve, mutilate sau orfane. Femei din opt zone de război şi poveştile lor de groază

Adevărul, 17 februarie

“Ochiul” lui Nick Danziger a surprins durerea şi neputinţa sfâşietoare a victimelor violurilor, văduvelor, refugiatelor şi prizonierelor de război din opt zone de conflict.

11 ipostaze ale suferinţei, 11 poveşti dramatice ale unor femei a căror viaţă a fost profund afectată de războaie. Fotografiile au fost realizate în urmă cu 15 ani, ca parte a unui studiu iniţiat de Crucea Roşie care dorea să atragă atenţia asupra situaţiei femeilor din zonele de conflict. Danziger a fotografiat femei din Afganistan, Sierra Leone, Columbia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Israel, Palestina etc. Zece ani mai târziu, fotograful a simţit o dorinţă de nestăvilit să afle ce s-a întâmplat cu eroinele din imaginile sale. Redăm mai jos câteva dintre cutremurătorele mărturii ale acestora.

Sarah, Sierra Leone, 2001: “Locuiesc într-un centru finanţat de o organizaţie umanitară care ajută victimele violurilor şi copiii acestora. Aveam 15 ani şi eram pe cale să mă căsătoresc cu băiatul pe care-l iubeam. Şi a izbucnit războiul. El a fost prins şi ucis. M-am întors în sat după mâncare. Am auzit pe cineva strigând “stai”. Era un bărbat înarmat. L-am implorat să-mi cruţe viaţa. El m-a violat şi o vreme m-a obligat să merg cu el peste tot. Când i-am spus că sunt însărcinată, mi-a spus că nu e el tatăl copilului”.

Sarah, Sierra Leone, în prezent: “M-am căsătorit cu un bărbat bun şi am mai născut o fetiţă”.

Zakiya, Fâşia Gaza, 2001: “Fiicele mele cresc fără tată, dar învaţă foarte bine. Le verific temele şi am grijă de casă. Sunt şi mamă, şi tată. Când îmi cer să le cumpăr anumite lucruri, le spun că nu avem bani. Iar ele îmi spun că nu sunt ele de vină că tatăl lor e la închisoare”.

Zakiya, în prezent: “Soţul meu e încă la închisore. Între timp, fetele mele au ajuns la universitate. Sunt cap de familie de peste 18 ani".

Mah-Bibi, Afghanistan, 2001: “Mă numesc Mah Bibi. Oamenii zic că am zece ani. Unul din fraţii mei are cinci ani, celălalt şapte. Eu sunt capul familiei. Părinţii noştri au murit. Oamenii zic că e război, dar eu tot ce îmi amintesc e o foame cumplită. Nu-mi amintesc când a murit mama. Mi s-a spus că a murit la naştere acum patru ani. Apoi l-am pierdut pe tata. A plecat să ne aducă de mâncare şi nu s-a mai întors”.

Qualam, Afganistan, 2001: “Au fost lupte în satul nostru. Am fost nevoiţi să fugim, să abandonăm totul. Locuiesc cu fiica şi cei doi fii ai mei într-un cort. Celaltă fiică a mea era gravidă şi nu a putut fugi din sat. Nu avem veşti de la ei. Am mers două zile şi trei nopţi până am ajuns în acest centru pentru refugiaţi. Tot satul meu e acum aici”.

Amanda, Columbia, 2001: “Mi-e dor de-ai mei. Surorile mele vin să mă vadă o dată sau de două ori pe an. Sunt încarcerată de opt ani. Am luptat alături de gherilele columbiene de când aveam 11 ani. Nu m-a obşligat nimeni. Am făcut-o pentru că aşa am vrut. Apoi am fost arestată. Cineva ne-a trădat. Urăsc acest loc”.

Mariatu, Sierra Leone, 2001: “Uneori mi se întâmplă să nu pot dormi chiar şi mai multe nopţi la rând. Mă gândesc la cele întâmplate şi plâng. Nu ştiam nimic despre război. Plecasem de la fermă şi mă îndreptam către casă când ne-au atacat. I-am implorat să nu-mi taie mâinile. Le-am spus mai bine să mă ucidă decât să mă lase fără mâini. Trăiesc într-un centru cu alţi 260 de persoane amputate. Sunt aici copii de doi, trei, cinci sau şase ani. Sunt şi tineri, şi bătrâni”.

http://www.evz.ro/violate-vaduve-mutilate-si-orfane-femei-din-opt-zone-de-razboi-si-povestile-lor-de-groaza-galerie-foto.html

În interiorul Jegertroppen: cum arată unitatea de elită a armatei norvegiene alcătuită exclusiv din femei

Adevărul, 17 februarie

Armata norvegiană are o nouă unitate în cadrul forţelor speciale, Jegertroppen, alcătuită exclusiv din femei pregătite în special pentru misiuni de gherilă urbană, relatează Foreign Affairs. Armata norvegiană recrutează femei încă din 1985. Cu toate acestea, reprezentantele sexului frumos reprezintă doar 10% din efectivele militare ale Norvegiei. La început, armata norvegiană recruta femei doar pentru funcţii auxiliare, ca medic sau inginer. Mai târziu, poziţiile ocupate de femei s-au diversificat. În acest demers, forţele speciale din armata Norvegiei au lansat un program propriu de înrolare a femeilor. „În Afganistan, întâmpinam mari probleme când făceam o razie în locuinţe şi nu aveam personal care să poată dialoga cu uşurinţă cu femeile localnice“, spune căpitanul Ole Vidar Krogsaeter. „Războiul urban de gherilă presupune să ai capacitatea de a interacţiona şi cu femeile. Înrolarea de femei a devenit o necesitate operaţională“, a subliniat el. FOTO Military Armament „Am aşteptat ca armata să înfiinţeze o specializare mai dură pentru noi, fetele“, a explicat Tora, 20 de ani, admisă recent în cadrul unităţii de elită a armatei Norvegiei. Însă puţine norvegience urmează exemplul Torei, iar oficialii militari deplâng această situaţie. Potrivit lor, lipsa femeilor din forţele speciale ar putea afecta unele misiuni internaţionale. În mod ironic, progresul tehnologic din ultimele decenii a îngreunat accesul femeilor în rândul forţelor speciale, în loc să-l înlesnească, notează Foreign Affairs. „Spre deosebire de perioada Războiului din Vietnam, un militar modern poartă un echipament mult mai greu“, a precizat pentru Foreign Affairs Linda Shimo, colonel în cadrul Forţelor Armate ale SUA. Armata norvegiană a ţinut cont de aceste detalii şi a modificat echipamentul destinat luptătoarelor de elită. Spre deosebire de colegii bărbaţi, care duc în spate 40 de kilograme de echipament, luptătoarele din noua unitate de elită duc o greutate de 27 de kilograme. De asemenea, probele de admitere în Jegertroppen au fost uşurate pentru femei. Cu toate acestea, doar 88 din 317 candidate au reuşit să treacă de testele fizice şi psihice în prima fază a programului. FOTO Military Armament Odată admise, ele reuşesc să se facă remarcate. Se pare că femeile excelează în domenii vitale pentru forţele speciale, având rezultate mai bune la tragerile la ţintă şi un simţ de observaţie superior. Jegertroppen, conceput iniţial ca un program-pilot pentru un an, are toate şansele să rămână operaţional cel puţin până în 2019.

http://adevarul.ro/international/europa/In-interiorul-jegertroppen-arata-unitatea-elita-armatei-norvegiene-alcatuita-exclusiv-femei-1_56c43b535ab6550cb8e6078f/index.html