Revista presei este realizată pe baza monitorizării

Marko Bela a inaugurat o scoala noua

Presedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Marko Bela, a participat, luni, la deschiderea anului scolar in localitatea sa natala, Târgu Secuiesc, prilej cu care a inaugurat o noua scoala. In aceasta unitate de invatamânt gimnaziala, cu predare in limbile româna si maghiara, vor invata 570 de elevi in anul scolar 2007-2008. Primarul municipiului Târgu Secuiesc, Torok Sandor, a declarat ca Scoala „Petofi Sandor“, care are 24 de sali de clasa, a inceput sa fie construita inainte de 1989, iar in ultimii 17 ani s-au investit aici 3,8 milioane de lei. Pâna acum, copiii au invatat intr-o scoala amenajata in anexele unei foste cazarme militare care au servit pe vremuri ca locuinte pentru ofiteri si grajduri pentru animale.(Kovacs Anna)

Copiii sahisti au dat lectii la Universitate

Cativa copii sahisti au plecat spre Piata Universitatii, imediat dupa incheierea festivitatilor de deschidere a noului an scolar. Micutii au invitat trecatorii la o partida rapida de sah. Cei mai mici jucatori inscrisi la Federatia Romana de Sah au stat doua ore in centru, jucand cu oricine a avut curaj. Evenimentul, denumit „Copii mai inteligenti“, se afla la a doua editie si anul acesta aproape 500 de elevi au jucat, in acelasi timp, in 40 de localitati din tara. In Piata Universitatii, 17 elevi, de 7-8 ani, au venit direct de la scoala sa se aseze la mesele de joc. „Mesajul pentru cei mici este ca se pot apuca de acest sport frumos odata cu inceputul scolii. Sahul este o metoda excelenta de formare a mintii“, ne-a spus Mariana Ionita, vicepresedinta Federatiei de Sah. Chiar daca abia vedeau peste mesele la care stateau, copiii, toti sportivi de performanta, le-au amintit celor care s-au incumetat sa joace de ce este sportul mintii unul frumos. (ALEXANDRU CALMÂCU, COSMIN PANĂ)

GÂNDUL
Liceul cu normă la medalii

Elevii Liceului „Petrache Trişcu“ din Craiova au obţinut, anul trecut, 154 de medalii la concursuri interne şi internaţionale. Dar, spune directorul Daniel Anghel, „dacă n-ar fi obţinut nici una, nimeni din conducerea inspectoratului şcolar nu ar fi observat. Avem un liceu al campionilor, dar nimeni nu-l bagă în seamă...”

Liceul cu normă la medalii

Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu“ din Craiova se poate mândri că a dat cei mai mulţi campioni sportivi ai ţării, la cele mai diverse sporturi. Având ca motto „Să fii cel mai bun!“, elevii de la liceul craiovean au obţinut anul trecut nu mai puţin de 154 de medalii, adunate la concursuri din ţară şi străinătate. Cu toate acestea, directorul liceului spune că, dacă n-ar fi obţinut nicio medalie, nimeni din conducerea inspectoratului şcolar nu ar fi observat. Ieri, la deschiderea noului an, bobocii nu au trecut pe sub flori, cum se face la celelalte instituţii de învăţământ, ci pe sub spadele campionilor din lotul naţional de scrimă.

Motto-ul după care se ghidează şi pe care încearcă să-l insufle şi elevilor directorul liceului, Daniel Anghel, este simplu de expus în cuvinte, dar deosebit de greu de atins în practică. Şi totuşi, la LPS „Petrache Trişcu“, rezultatele sunt mai bune de la an la an. „Noi ne propunem ca obiectiv o medalie în plus faţă de anul care s-a încheiat. Când am venit eu aici ca director, am obţinut 91 de medalii, acum doi ani am ajuns la 128, iar anul trecut am strâns 154 de distincţii. În acest an avem până în prezent 146 de medalii, dar mai sunt concursuri care urmează să se desfăşoare. La badminton, finala la judo, competiţii la atletism“, povesteşte directorul Anghel performanţele liceului pe care îl conduce. Ritmul de creştere în privinţa medaliilor cucerite de elevii de la LPS este uluitor. L-a făcut şi pe director să se teamă că va ajunge fără rival în ţară.

„Cred că avem cele mai bune performanţe din ţară, fiind liceul cu cei mai mulţi medaliaţi. Dar, în ritmul în care mergem, o să ajungem să câştigăm toate competiţiile“, spune cu mândrie directorul liceului. Dănuţ Anghel a reuşit să insufle spiritul de competiţie chiar şi între elevii săi, acum existând o concurenţă între performerii din diverse sporturi care încearcă să adune cât mai multe medalii. „Până anul trecut, cele mai multe medalii le aduceau cei de la scrimă, însă acum cea mai mare performanţă au reuşit-o atleţii. Au câştigat vreo 60 de medalii. Dintre ei, Alexandru Ghinea iese în prim-plan. E vicecampion european la 3000 de metri obstacole“, spune Daniel Anghel. Alexandru nu e singurul sportiv valoros produs de LPS „Petrache Trişcu”.

Pe băncile acestei instituţii şi-au tocit coatele şi campioanele de la 800 şi 1500 de metri Cristina Vasiloiu şi Daniela Donisă, precum şi întreg lotul de scrimă al României, din care le amintim pe Ana Maria Brânză şi Loredana Iordăchioiu. De asemenea, Andrei Ionescu a urmat cursurile instituţiei de învăţământ conduse de Daniel Anghel, iar Cosmin Gângioveanu e încă elev în clasa a XII-a la „Petrache Trişcu“. Cu toate acestea, directorul liceului spune că performanţele obţinute de elevii săi nu au fost băgate în seamă de mai-marii din Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj sau din Ministerul Educaţiei şi Cercetării. „Acum câteva luni a venit un control de la minister şi au început să-mi ceară fel de fel de planuri de management, de situaţii etc.

Şi le-am spus că aici sunt la mine acasă şi mai bine mă întreabă rezultatele obţinute. Dar pe ei nu-i interesau rezultatele elevilor, iar când le-am spus câte medalii am obţinut, au rămas cu gura căscată. Dar tot nu ne-au nominalizat şi pe noi la cele mai bune licee din ţară… Ar fi fost frumos, totuşi, să rostească şi numele nostru pe acolo, că de-asta avem rezultate şi muncim atât“, mai spune directorul liceului. Cât despre aşteptările de la noul an şcolar, directorul liceului spune că vrea cât mai multe medalii, dar le transmite campionilor să pună şi burta pe carte.

„Vreau ca întreaga muncă a antrenorilor şi elevilor să fie răspătită cu medalii, ca şi până acum. De asemenea, îmi doresc şi rezultate bune la învăţătură. Iar din punctul acesta de vedere nu am de ce să mă plâng până acum. Anul acesta, la Bacalaureat, liceul a înregistrat un procent de promovabilitate de 100%, iar la testele de Capacitate – de 97%. E perfect atunci când rezultatele din sport se îmbină perfect cu cartea“, concluzionează Daniel Anghel. (IONUŢ PÂRVULESCU)
Deschiderea anului şcolar cu „Le, le”

Premierul către elevi: „Să învăţaţi bine şi cu spor”

Premierul promite că, în 2008, Educaţia va primi 6% din PIB, dar nu-i de acord cu măririle de salariu pentru dascăli

Curtea şcolii din Mogoşoaia era supraaglomerată, ieri dimineaţă. În faţa scenei, elevii claselor primare cântau cu Loredana Groza melodia „Le le”. „Nu a fost niciodată aşa frumos la şcoală! Eu sunt bătrână, dar îmi place. Ar fi bine să nu mai vină ţiganii şi să-i bată pe copii, în clasă!”, spunea Elena Contilă, de 67 de ani, venită cu nepotul la şcoală. Doamnele învăţătoare încercau să-i stăpânească pe elevii de gâtul cărora atârnau cravatele vişinii, noile uniforme ale şcolii. Printre aceştia, nişte oameni înalţi, îmbrăcaţi în costume negre şi albastre închis, se uitau în toate părţile. Primarul, consilierii, directoarea şcolii şi profesorii puneau la punct ultimele detalii, iar pe stradă, maşinile poliţiei patrulau neîncetat. Opt elevi cu buchete mari de flori au fost aliniaţi, pe două rânduri, la intrarea în curtea şcolii.

În sfârşit, şi momentul mult aşteptat: Călin Popescu Tăriceanu a venit la deschiderea anului şcolar. După ce a primit buchetele de flori de la cei opt copii şi i-a sărutat pe obrăjori, premierul s-a îndreptat spre scenă, iar păzitorii lui au despărţit marea de oameni în două, precum Moise apele mării. „Când o să afle verişoara mea că m-a pupat Tăriceanu, o să moară de ciudă!”, spunea, copleşită de moment, una dintre copile. „Dragi copii, părinţi, bunici şi profesori, e o emoţie şi pentru mine să mă aflu aici şi îmi provoacă amintiri plăcute”, şi-a început discursul citit premierul.

El le-a promis celor prezenţi un buget de 6% din PIB pentru Educaţie, în 2008, deşi le-a spus profesorilor că parlamentul trebuie să fie reţinut şi responsabil în privinţa creşterilor salariale din învăţământ, deoarece aceasta poate declanşa o creştere a inflaţiei. În faţa scenei, o elevă de clasa a II-a, după ce a căscat plictisită, s-a aşezat pe jos, aşteptând finalul. Colegul ei admira posterul cu autograful Loredanei Groza. La sfârşitul discursului, premierul a sunat clopoţelul de deschidere a anului şcolar, apoi a aşteptat ca elevii să intre în clase, pentru a-i vizita şi a le povestit că nu era „un copil problemă şi că, în general, avea note bune la purtare”. Cu diplomaţie, premierul a răspuns la întrebarea „aţi copiat la şcoală”, că „toţi copii se purtau la fel, la şcoală”.

Şi-a amintit şi de învăţători, şi de şcoala elementară, „Cuibul cu barză”. Într-o clasă, la rugămintea doamnei învăţătoare, premierul a scris pe tabla verde: ”Să învăţaţi bine şi cu spor, pentru al vostru viitor!”, iar dedesubt şi-a lăsat autograful. Tăriceanu i-a învăţat pe copii şi cum să înşele vigilenţa profesorilor. „A venit mama acasă într-o zi şi m-a prins că ţineam caietul invers şi scriam, dar nu înţelegea de ce. Eu făcusem înainte bastonaşe, iar acum trebuia să le fac din nou, dar invers. Aşa că am întors caietul şi le-am scris pe cele pe care le ştiam”, a fost prima lecţie predată elevilor.

La ieşirea din şcoală, ca şi la intrare, premierul s-a fotografiat, vrând-nevrând, cu unii elevi şi a ascultat păsurile pensionarilor, apoi a urcat în maşină şi dus a fost. „Eşti un boier, ai dat mâna cu Tăriceanu! O să apari la tv”, se bucurau doi oameni.

„Am venit la şcoală să scriu şi să pictez copaci. Îmi place de domnişoara învăţătoare că e frumoasă. Tăriceanu e un primar care lucrează.“

Andreea Spilberg, 7 ani

„Domnul ăsta, Tăriceanu, e la partid şi munceşte, face afaceri, candidează. Aş vrea să-i spun să ne pună calculatoare în şcoală şi să aibă internet.“

Andreea Eftimie, 10 ani

„Tăriceanu este la Parlament şi lucrează politică. Îmi place mai mult de Băsescu, pentru că Tăriceanu a vrut să-l denunţe şi să-l dea afară.“

Lucian Boşircă, 8 ani

„Domnul Tăriceanu este un primar, care nu ştiu ce face. El este un om mai bun şi are păr pe cap, nu ca Băsescu.“

Andreea Roauă, 9 ani

(ELENA LARION)
Ministrul Educaţiei a promis elevilor... toalete

Periplul ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, prin şcolile ieşene dichisite cu bani de la Guvern, a început la Luncaşi, comuna Hălăuceşti, unde cu 700 milioane de lei vechi s-a consolidat imobilul, s-au montat termopane şi s-a instalat sistem de încălzire pentru 102 elevi. Anastasia, o copilă de clasă primară, a înduioşat suita ministerială recitând poezia special compusă pentru renovarea şcolii: “Vă-ntrebaţi cine e doamna îmbrăcată-n roşu pal, cu privirea către soare şi cu straie de opal? / Vă-ntrebaţi cine-i frumoasa cea cu pălărie nouă? Aţi ghicit! E şcoala noastră, gătită-n strop de rouă / Ca o fată de la ţară, ce-a ieşit întâi la horă, Şcoala noastră îmbujorată ne aşteaptă ca o soră / Era tristă şi orfană, astăzi ne-am întors la ea. O găsim aproape nouă, bucurie ne va da / E început de an şcolar, prilej de bucurii şi muncă.

Clopoţelul sună iar, dând timpului sosit poruncă / Să învăţăm cu sârguinţă, să fim mai buni şi mai cuminţi. În suflete să avem credinţă şi ascultare de părinţi”. Atât de impresionat a fost un slujbaş al ISJ, că şi-a rupt din salariu 500.000 lei vechi şi i-a înghesuit în palmele micuţei. Ministrul a tăiat panglica tricoloră, a ascultat elevii acompaniaţi la chitare, a iscălit în cartea de onoare şi a chestionat copiii: “Vreţi să ajungeţi miniştri?”. În cor, copiii au răspuns: “Da”. “Atunci trebuie să învăţaţi bine”, a spus Adomniţei. “Să învăţaţi bine, să ajungeţi şi miniştri, şi inspectori generali, şi directori de şcoală sau chiar parlamentari.

Dacă nu, prefecţi. Dar nu primari, că vedeţi că îşi rup mâinile…(n.r. – aluzie la primarul Cecilia Hodea, cu mâna stângă gipsată)”. Astfel a amuzat uriaşul careu, cu copii, de la grădiniţă până la clasa a XII-a, deputatul Anghel Stanciu. Parlamentarul a trecut apoi la chestiuni serioase: “Datorită unei strădanii de aproape 10 ani a Comisiei de Învăţământ din Cameră şi Senat, şi prin presiuni… delicate, s-a ajuns treptat la 5%. Anul acesta am garanţii, prin dl. ministru – altfel îl las eu repetent! – că obţinem 6% din PIB pentru Educaţie. Ca atare, şi investiţiile în şcoală vor fi altele. Dacă nu vom investi în şcoală, vom pierde. Este singura noastră şansă de a intra practic în UE. Şcoala de tip european de la Strunga (refăcută cu 4,5 miliarde lei vechi), cele din Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Costuleni şi Răducăneni (parţial refăcute) au fost inspectate până după-amiază.

Ministrul Adomniţei nu a călcat în nici una din cele 230 de şcoli din judeţ degradate sau părăginite (cum este cea de la Cilibiu-Golăeşti, al cărei tavan riscă se se surpe peste copii), dar a promis, “prin hotărâre de guvern, 400 de milioane de lei pentru lucrările de modernizare începute şi 100 de milioane de lei pentru lucrări noi”. Adomniţei a spus că ştie situaţia reală a şcolilor şi a promis că, în maximum doi ani, “toate grupurile sanitare vor fi în incinta şcolilor”. (GABRIELA DOBOŞ)
Elevii din Şoimuş – Hunedoara:

„Vrem şcoala înapoi!”

Elevii din localitatea hunedoreană Şoimuş au început şcoala, ieri, cu proteste pentru că nu vor să înveţe în cort. Elevii şi părinţii au lăsat buchetele de flori deoparte şi s-au înarmat cu pancarte pe care au scris că îşi vor şcoala înapoi. Clădirea în care funcţiona unitatea de învăţământ a fost retrocedată proprietarilor, iar cei 100 de elevi şi preşcolari vor fi nevoiţi să înveţe în clădirea în care se oficiază căsătoriile, într-un cort militar amplasat în faţa primăriei şi la căminul cultural, după cum a spus Vinelu Băneasă, directorul şcolii. Laurenţiu Nistor, primarul localităţii, ne-a declarat că respectivul imobil funcţionează ca şcoală din 1972 şi a fost extins de 4 ori. Din 1990, primăria a investit aproximativ 6 miliarde de lei.

„Şcolile nu pot fi retrocedate, e lege! În 2003 am propus să le dăm proprietarilor peste 450 milioane lei, pe partea din imobil construită de familia lor, nu pe ce s-a construit ulterior şi nu au fost de acord”, a spus primarul localităţii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a împroprietărit cu mai mult decât li se cuvenea, după cum susţine primarul. Cei doi proprietari au cerut primăriei o chirie de 4.000 lei lunar, pe care primarul localităţii a spus că nu are de unde să-i scoată. Nemulţumit că instanţa le-a dat câştig de cauză proprietarilor, Laurenţiu Nistor a deschis un proces la CEDO, împotriva statului român. (E.L.)

Şi ei au fost elevi...

Geoană îl lasă corigent pe Adomniţei

Liderul PSD, Mircea Geoană, a participat la deschiderea noului an şcolar în satele prahovene Ostrov şi Aluniş. Însoţit de parlamentari şi aleşi locali, Geoană s-a fotografiat cu elevii, părinţii şi cadrele didactice. PSD-istul şef a stat la taclale cu profesorii, declarând că, din punctul său de vedere, ministrul Educaţiei merită un „4 cu indulgenţă”, pentru modul în care arată şcolile româneşti.

Stolojan şi-a amintit de bătăile din şcoală

După modelul lui Traian Băsescu, liderul PLD le-a povestit elevilor de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Terezianum”, din Sibiu, cum s-a bătut cu un băiat încă din prima zi de şcoală. Stolojan a declarat că a fost un elev destul de bun, dar că a luat premiu numai în ultima clasă de liceu.

Marko Bela – bucuros de şcoala nouă

Preşedintele UDMR s-a dus în secuime, pentru a inaugura şcoala generală „Petofi Sandor”. Acesta s-a declarat mulţumit că, după 17 ani, şcoala a fost, în sfârşit, terminată. (REDACŢIA)

Cu şcoala în pribegie

Gheorghe Lazăr, în vârstă de 70 de ani, aflat în detenţie în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă din Botoşani, s-a înscris în clasa întâi.

* 220 de elevi din oraşul arădean Lipova vor învăţa, din acest an, în noua şcoală, amenajată în clădirea administrativă a unei foste baze militare, retrocedate de Ministerul Apărării acum 2 ani.

* 120 de elevi de la Şcoala Generală Brezniţa de Ocol, din Mehedinţi, vor merge la cursuri într-o clădire a fostului CAP, în săli care nu măsoară mai mult de 3 metri pe 4, fără apă, căldură sau grupuri sanitare. Preşcolarii vor învăţa la parter, iar elevii mai mari, la etaj. Şcoala din localitate este în curs de renovare, urmând a fi finalizată în august 2008.

* Elevii şcolii din localitatea mureşeană Ormeniş vor învăţa în căminul cultural, iar preşcolarii – într-o casă particulară închiriată, pentru că şcoala veche se poate prăbuşi în orice moment.

* Mai mulţi elevi din judeţele Mureş, Sibiu şi Buzău vor învăţa, în acest an, în săli improvizate sau în alte şcoli, clasele lor obişnuite fiind încă în renovare. Este vorba de aproape 700 de elevi din Sibiu, elevii de la 14 şcoli din Buzău care, în plus, se confruntă şi cu problema transportului şi de elevii de la 3 unităţi de învăţământ din Mureş.

„Să fiţi fermi cu copilul, dar nu agresivi, violenţa nu rezolvă problemele, ci mai degrabă le amplifică, să vă interesaţi permanent de situaţia şcolară a copilului dumneavoastră, să încercaţi să-i cunoaşteţi pe prietenii copiilor, să asiguraţi în familie un climat afectiv, de bună înţelegere, să distribuiţi copiilor sarcini clare în desfăşurarea vieţii de familie, care să le dezvolte simţul responsabilităţii şi al utilităţii, fără a exagera însă. (REDACŢIA)


REALITATEA ROMÂNEASCĂ
Tariceanu recomanda retinere la majorarea salariilor din invatamant

In prima zi de scoala, prezent la deschiderea noului an de invatamant la Scoala 1, cu clasele I-VIII, din localitatea Mogosoaia, premierul Tariceanu a vorbit despre majorarile salariale in invatamant. Potrivit sefului Executivului, Parlamentul trebuie sa fie retinut si responsabil, la nivelul comisiilor de specialitate, in ceea ce priveste majorarile salariale in educatie, deoarece lipsa unei corelari intre astfel de cresteri si performantele economice poate conduce la cresterea inflatiei. "Din pacate, Parlamentul a vrut sa se dea popular, ceea ce poate avea efecte negative pentru ca introduce o distorsiune in sistem, iar ceilalti se simt dezavantajati pe buna dreptate. Cred ca Parlamentul trebuie sa dea dovada de o mai mare retinere si responsabilitate la nivelul comisiilor, deoarece nu in felul acesta castigam adeziunea si inimile cadrelor didactice", a afirmat, luni, seful Guvernului. Tariceanu a asigurat asistenta ca intelege problema salariala a cadrelor didactice deoarece si el avea anumite "frustari" in perioada in care era profesor universitar, generate de diferentele salariale intre educatie si alte sectoare. (REDACŢIA)

JURNALUL NAŢIONAL
Din nou la şcoală

A sunat clopoţelul!

Peste 3 milioane şi jumătate de elevi s-au întors ieri la şcoală, după trei luni de vacanţă. Pentru 23.000 de copii emoţiile au fost şi mai mari dacă ţinem cont de faptul că a fost pentru prima oară când au intrat în clase. O parte din ei – nu mulţi – au avut norocul să găsească săli de clasă moderne, încălzite, dotate cu toate facilităţile, în timp ce alţii vor învăţa din nou în unităţi sărăcăcioase, neavizate sanitar, printre schele şi zugravi , sau chiar în corturi, montate în faţa primăriilor. Anul şcolar începe şi în 2007 cu o treime din unităţile de învăţământ neavizate sanitar, deşi au existat bani de la Guvern.

Deşi s-a născut şi a învăţat la Suceava, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Cristian Adomniţei, a mers la mai multe şcoli din judeţul Iaşi. Ieri, la primele ore ale dimineţii, ministrul s-a aflat în comuna Hălăuceşti (foto), unde a tăiat panglica de inaugurare pentru locaşul de învăţământ din localitate. Adomniţei a declarat că, în curând, şcolile vor beneficia de o finanţare suplimentară de 500 de milioane de lei, de la bugetul Ministerului Educaţiei. “Am cunoştinţă de situaţia reală a şcolilor şi ştiu ce avem de făcut în continuare. Vom aloca, prin Hotărâre de Guvern, spre sfârşitul acestei luni şi începutul lui octombrie, 400 de milioane de lei pentru lucrările de modernizare deja începute şi alte 100 de milioane de lei pentru lucrări noi”, a declarat ministrul Cristian Adomniţei.

Sectorul 1, cel mai bine pregătit

Din cele 266 de şcoli din Bucureşti, unităţile de învăţământ din Sectorul 1 au fost cel mai bine pregătite pentru noul an şcolar. Până la 14 septembrie au fost finalizate în proporţie de 100% lucrările de reparaţii curente, amenajări curte şi reabilitare branşamente. “Vreau să-i asigur pe toţi cetăţenii Sectorului 1 că la toate unităţile de învăţământ aflate în administrarea Consiliului Local Sector 1 noul an şcolar începe în cele mai bune condiţii”, a declarat primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman. Edilul-şef a fost prezent ieri la Şcoala Generală nr. 177, la Grădiniţa nr. 115 şi la Liceul I.L. Caragiale. Cu această ocazie a fost organizată şi ceremonia de inaugurare a Grădiniţei nr.115, din Strada Coralilor nr.59, una dintre cele două achiziţionate în această vară de Primăria Sectorului 1. De asemenea, a mai fost amenajată o grădiniţă în imobilul de pe Str. Nicolae Caramfil nr. 24, fiind create 300 de noi locuri în grădiniţele din sector. Pentru achiziţionarea imobilelor s-au cheltuit 8.500.000 lei de la bugetul local. (Alina Gavrilă)

(CRISTINEL C. POPA)
Manualele vremurilor noi

Cartea şcolară sub semnul politicului

La începutul anului şcolar 1948, în viaţa elevilor au apărut o sumedenie de noutăţi. După vacanţă, buchea cărţii le spunea că Alexandru Toma este un mare poet sau că România fusese “stat imperialist”. Însă cei mai mulţi n-au aflat aceste lucruri din manuale. Depăşit de situaţie, statul n-a putut tipări milioanele de exemplare necesare.

Prin decretul nr. 175 din 3 au­gust 1948 a fost impus sistemul manualului unic. Sarcina întocmirii cărţilor de şcoală nu a revenit însă Ministerului, ci Comisiei de Învăţământ a Direcţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central al P.M.R., condusă de Mihail Roller. La partid au fost elaborate manualele pentru ciclul elementar, care dura şapte ani. În prima fază, acestea au fost traduceri ale manualelor sovietice. Ulterior, s-a trecut la întocmirea lor în ţară, dar, în spirit, nu difereau cu mult de cele traduse.

LUAŢI PE NEPREGĂTITE. În raportul din februarie 1949 despre reforma învăţământului, prezentat de ministrul Gheorghe Vasilichi în faţa membrilor Biroului Politic, acesta s-a plâns că întâmpină serioase dificultăţi în realizarea manualelor pentru toate ciclurile de învăţământ. “A trebuit să refacem totul dintr-o dată şi să tipărim milioane de exemplare, a spus Vasilichi, ceea ce a făcut ca, la un moment dat, tipografiile noastre să nu mai fie în stare să execute comenzile. (...). În ceea ce pri­veşte manualele şcolare ale învăţământului elementar, acestea au fost făcute din nou. Nefiind o evidenţă exactă şi neştiind numărul copiilor care vor veni la şcoală, şi deci neştiind precis de ce număr de exemplare avem nevoie, am fost puşi în situaţia ca, în ciuda numărului mare de manuale ale învăţământului elementar comandate şi tipărite, în momentul de faţă să ne găsim într-o mare criză. De exemplu, am tipărit peste 300.000 de abecedare de clasa I şi azi nu mai avem nici unul, iar cererile sunt foarte mari. Ne lip­sesc şi alte feluri de manuale şi rechizite şcolare, ceea ce îngreunează foarte mult bunul mers al şcoalei.” Nici si­tuaţia cărţilor pentru în­vă­ţământul me­diu nu era mai bună. “În special ne lipsesc manualele de limba ro­mână, pedagogie, biologie. Nu avem aproape deloc manuale tehnice, a căror nevoie se simte foarte mult, dat fiind că învăţă­mântul tehnic se compune jumătate din învăţământ de cultură şi educaţie, şi jumătate din învăţământ de specialitate profesională.”

MANUAL CELEBRU. Studiul istoriei începea din clasa a III-a elementară. Un manual destinat în­vă­ţă­rii acestei discipline avea să devină la rândul lui... istorie, şi să semni­fice, peste ani, prototipul sta­linismului în materie. Manualul de istorie pentru cursul secundar (liceu), redactat de un colectiv coordonat de Mi­hail Roller, a avut o primă ediţie în 1947, înainte de reforma în­v­ă­ţă­mân­tului. A fost apoi ree­ditat în 1948 şi 1952. Periodizarea istoriei României se făcea în funcţie de evenimentele din Rusia, mai precis după “Marea Re­vo­luţie Socialistă din Octombrie” (M.R.S.O). Titlurile capitolelor şi lec­ţi­i­lor sunt sugestive: “Influenţa pri­mei revoluţii burghezo-democratice din Rusia (1905) în România”, “Parti­ci­parea României la războiul imperialist”, “România în epoca imperi­a­lis­tă (Până la Marea Revoluţie So­ci­a­listă din Octombrie)”, “România în pe­rioada avântului revoluţionar creat sub influenţa M.R.S.O.”, “În­sem­nă­tatea istorico-mondială a M.R.S.O.”, “Participarea României burghezo-moşiereşti la războiul criminal antisovietic”, “Eliberarea naţională a României de către glorioasa Armată Sovietică”. Largi spaţii în manual ocupa istoria patridului comunist. Astfel, elevii de liceu învăţau despre “Crearea P.C.R.”, “Congresul II P.C.R.”, “Lupta P.C.R. în anii 1929-1933”, “Eroicele lupte din ianuarie-februa­rie 1933” şi altele.

ELEVUL ION ILIESCU ŞI ISTORIA LUI ROLLER. Înainte de reformă, în februarie 1948 a apă­rut “Revista elevilor”. În primul nu­măr, noua publicaţie a iniţiat o an­che­tă referitoare la manualele şcolare. Printre alţii, un elev pe nu­me Ion Iliescu din “clasa a VIII-a Liceu Teoretic”, şi-a expus opiniile le­gate de manualul de istorie: “Mă voi referi la manualul de istorie, căci am o înclinare deosebită către aceas­tă materie. Îmi place să studiez fap­te­le trecutului, spre a scoate dintr-în­se­le învăţămintele pentru prezent. Din păcate, setea mea de cunoştinţe în acest domeniu nu era deloc satis­fă­cută până în acest moment. Manualele şcolare, ca şi majoritatea cărţilor cu subiect istoric ce se găseau în comerţ, transformau istoria într-un basm neverosimil. Noul manual unic pentru clasa a VIII-a îmi oferă pentru întâia dată o imagine ştiinţifică a istoriei moderne şi contemporane. Am citit cartea filă cu filă încă din pri­mele zile ale anului şcolar. Am avut astfel prilejul să întâlnesc o ex­punere amănunţită a cauzelor so­ciale ale Revoluţiei Franceze (care era ridiculizată în vechile manuale); am putut cunoaşte în adevărata lor lu­mină evenimentele de la 1848; de ase­menea, am găsit date interesante despre Comuna din Paris şi mişc­ă­rile muncitoreşti din a doua ju­mă­tate a secolului trecut. Întreaga carte este întemeiată pe o concepţie unitară, întărită prin argumente logi­ce şi ştiinţifice. Datorită noului manual, am reuşit să-mi limpezesc o serie de nelămuriri şi să-mi însuşesc o idee generală bine fundată asupra unei perioade pe care o consideram înainte ca o simplă acumulare de fapte fără legătură şi fără un con­ţinut istoric.”

Neculuţă, poetul-cizmar

Nedreptăţit de “orânduirea burgheză”, în manualele şcolare de limba română şi-a făcut loc după 1948 opera poetului-cizmar Dumitru Theodor Neculuţă. Ion Vitner, critic literar al “vremurilor noi”, a mers mai departe cu repararea nedreptăţii şi i-a dedicat volumul “Viaţa şi opera lui D. Th. Neculuţă”. În capitolul dedicat biografiei aflăm, printre altele, despre copilăria nefericită a viitorului cizmar-poet, precum şi că adevărata chemare artistică a simţit-o pentru muzică, poezia fiind abia a doua opţiune. “Nu a fost uşor pentru Neculuţă să renunţe la visurile sale de violonist şi să exercite o meserie pentru care nu avea nici un fel de înclinaţie specială (cizmăria, n.n.). Din această dramă a existenţei sale s-a născut însă – în contact cu mişcarea muncito­rească – o puternică conştiinţă de clasă a exploatatului, o mândrie a muncitorului care nu se apleacă în faţa oprimării nemiloase, o ură neîmpăcată împotriva lumii bazată pe exploatarea omului de către om, cum nici un alt poet până la dânsul nu manifestase în versuri. Violonistul împiedicat de a-şi desăvârşi arta îşi transpune toată pasiunea pentru muzică, toată suferinţa şi toată ura lui împotriva societăţii care-i sugruma aspiraţiile, în versuri ţâşnite ca o lavă fierbinte.” (CRISTINA DIAC)