Războiul de 105 ani al Moscovei cu lumea şi de ce a venit timpul „aterizării” la realitate

războiul la nivel tactic, în așteptarea alegerilor prezidențiale americane din
noiembrie 2024, sau în speranța fracturării UE sub presiunea crizei
costului vieții. Este o opțiune care va antrena aproape sigur continuarea
expedientelor pseudo-militare care presupun crime de război comise de Rusia
împotriva civililor şi necombatanților din Ucraina, de genul atacării infrastructurii
civile de electricitate, apă şi încălzire în plină iarnă, vizând un colaps societal şi
un exod în masă, care să permită cel puțin Rusiei să cucerească în 2023 un
teritoriu semi-părăsit, dacă ucrainenii s-au „încăpățânat” să refuze integrarea în
„lumea rusă”;
(2) Poate escalada „controlat” războiul prin recurgerea la proceduri de
„război clandestin” (hibrid) în Ucraina (a se vedea toată tevatura făcută de
Moscova în legătură cu pretinsele „arme nucleare murdare” ale Ucrainei, dar şi
valorificarea ocupației militare obținute în zona centralei nucleare de la
Zaporojie pentru un șantaj nuclear cvasi-permanent la adresa Europei şi
Ucrainei) sau pe teritoriile statelor UE/NATO (s-au consemnat deja un atac
„misterios” asupra gazoductelor North Stream 1 & 2, un atac informatic asupra
căilor ferate din Germania şi, mai recent, atacuri cu scrisori capcană şi bombe
asupra ambasadelor ucrainene şi europene), sperând că prin astfel de
atacuri greu atribuibile va contribui la apariția/creșterea ostilității opiniilor
publice occidentale față de continuarea sprijinului statelor lor pentru
Ucraina. O componentă distinctă de escaladare „controlată” o reprezintă şi
forțarea angajării depline a Belarusului în război (în sensul angajării armatei de

---

1/2/23, 9(47 PM
Războiul de 105 ani al Moscovei cu lumea şi de ce a venit timpul „aterizării” la realitate | Contributors
Page 16 of 47
https://www.contributors.ro/razboiul-de-105-ani-al-moscovei-cu-lumea-si-de-ce-a-venit-timpul-aterizarii-la-realitate/
uscat în confruntări directe cu Ucraina, pentru că altfel acest stat este deja
beligerant de partea Rusiei), singura problemă rămasă aici pentru Moscova
fiind că deși Belarus este de facto stat vasal Rusiei, A. Lukașenko nu are deloc
sentimentul că şi el, personal, ar trebui să fie vasalul lui V. Putin, de unde
rezultă probabil şi intensitatea diplomatică fără precedent care a avut loc recent
pe axa Moscova – Minsk; ;
(3) Poate risca „aruncarea” războiului la scară globală prin recurgerea la
armamentul nuclear sau altor arme/metode (mai) uşor atribuibile de distrugere
(sau crime) în masă, în speranța, dată de disperare, că prin extinderea
numărului de state beligerante s-ar putea extrage din capcana strategică în
care singur a intrat. Este opțiunea cea mai catastrofală, dar probabilitatea ei