Saac V. Urlaţi

Savaştepe. Localitate în V Turciei asiatice, la SV de oraşul Balikesir.

Save. 1. (sav). Râu în SSV Franţei, afluent al lui Garonne. 2. (save). Râu (640 km) în SE Mozambicului, cu vărsare în golful Sofala (Strâmtoarea Mozambic-Oceanul Indian).

Savé. Localitate în ESE Beninului, pe râul Ouémé, la ENE de oraşul Savalou.

Saveh. Localitate în NNV Iranului, la SV de capitala Teheran.

Savelli. (savelii). Localitate în S Italiei peninsulare, în E peninsulei Calabria, pe râul neto, la ENE de oraşul Cosenza.

Săveni. 1. Oraş în jud. Botoşani, în Câmpia Jijiei, la confluenţa râurilor Podriga şi Başeu, cu aproape 8 400 loc. A fost atestat în 1546 şi a devenit oraş în 1920, apoi sat şi a redevenit oraş în anul 1968. Îi aparţin satele: Bodeasa, Bozieni, Ghişcăreni, Petricani, Sat Nou. 2. Comună în jud. Ialomiţa, în Bărăgan, pe râul Ialomiţa, cu peste 5 500 loc. Satele componente: Săveni (atestat în 1870), Frăţileşti, Lăcusteni, Platoneşti. 3. Dealul Săvenilor. Regiune deluroasă în NE Podişului Moldovei, la N de oraşul Săveni, între râurile Başeu (la V) şi Prut (la E).

Saverne. (savernî). Oraş în NE Franţei, pe canalul Marna-Rin, situat la NV de oraşul Strasbourg.

Savesteri. (savesterii). Localitate aflată în Albania, pe râul Vjosa, la SE de oraşul Vlora.

Savigliano. (saviliano). Localitate în NV Italiei, la S de oraşul Torino. Este centru siderurgic.

Savigny. (savini). Localitate în SV Elveţiei, la NE de oraşul Lusanne şi la N de lacul Geneva.

Savigsivik. Localitate în insula cu acelaşi nume (Groenlanda), insulă situată în golful Melville (Golful Baffin).

Săvineşti. Comună în jud. Neamţ, în depresiunea Cracău-Bistriţa, pe Bistriţa, la SE de Piatra-Neamţ. Este comună suburbană a municipiului Piatra-Neamţ (v). Deţine aproape 6 600 loc. Are o centrală electrică şi de termoficare, se construies maşini şi utilaje şi are un combinat de fire şi fibre sintetice şi respectiv de îngrăşăminte şi produse azotoase. Îi aparţin satele Săvineşti şi Dumbrava-Deal.

Savinja. (savinia). Râu în Slovenia, afluent al râului Sava.

Savio. Râu în NE Italiei peninsulare, cu vărsare în Marea Adriatică la Se de oraşul Ravenna.

Savittaipale. Localitate în SE Finlandei, la V de lacul Saimaa.

Šavnik. (şavnic). Localitate în Muntenegru, pe râul Piva, la SV de oraşul Žabljak.

Savognin. (savonin). Localitate aflată în SE Elveţiei, pe un afluent al râului Rinul Anterior, la NV de oraşul St. Moritz.

Savoia (Savoie). 1. Regiune istorică în SE Franţei, în Alpii Savoiei, la graniţa cu Italia şi Elveţia. Oraşul principal este Chambéry. 2. Departament în ESE Franţei, cu centrul la Chambéry. 3. (Haute). Departament în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, având reşedinţa la Annecy.

Savoie. v. Savoia.

Šavol’. (şavol). Localitate în SSE Slovaciei, la SE de oraşul Lučenec.

Sávoly. (şavoi). Localitate în VSV Ungariei (Somogy), la VNV de localitatea Marcali.

Savona. Oraş în Italia, port la Marea Mediterană, la SV de oraşul Genova, cu peste 60 000 loc. Este oraş-port şi centru industrial. A fost menţionat documentar în anul 205 î.e.n.

Savonlinna (Nizslott). (nijlot). Localitate în SE Finlandei, la NE de lacul Saimaa.

Sävsjö. (sevsieo). Localitate în S Suediei, la SE de oraşul Jönköping.

Savu. 1. Mănăstirea. v. Poduri. 2. v. Sawu.

Savudrija. (savudrii ia). 1. Localitate în NV peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice. 2. Cap situat în NV peninsulei Istria (Croaţia), la NV de localitatea cu acelaşi nume.

Savukoski. (savucoschii). Oraş aşezat în NE Finlandei, pe râul Kemijoki.

Savur. Localitate în SE Turciei, la NE de oraşul Mardin.

Savusavu. 1. Localitate în S insulei Vanua Levu (Fiji), pe ţărmul golfului cu acelaşi nume. 2. Golf al Mării Koro (Oceanul Pacific) situat la S de insula Vanua Levu (Fiji). Pe ţărmul său se află oraşul omonim.

Sawa. (saua). Cap situat în SV insulei Sado (Japonia) în Marea Japoniei.

Sawah Besar. (sauah besar). Cartier al oraşul Jakarta (Indonezia).

Sawahlunto. (sauahlunto). Localitate în V insulei Sumatra (Indonezia), la ENE de oraşul Padang.

Sawai Madhopur. (sauai madopur). Localitate în NNV Indiei, la SE de oraşul Jaipur şi la SV de oraşul Agra.

Sawankhalok. (sauancaloc). Localitate în NNV Thailandei, aşezată la NV de oraşul Phitsanulok.

Sawara. (sauara). Oraş în E insulei Honshu (Japonia), la E de oraşul Tokyo.

Sawatch Range. (seueci rengi). Lanţ muntos în SSE munţilor Stâncoşi, în centrul statului Colorado (S.U.A.), de 160 km lungime. Are altitudinea maximă de 4 399 m (vf. Elbert, care este totdată şi cel mai înalt din Stâncoşi). Alte vârfuri: La Plata (4 370 km), Holy Cross (4 263 m). Zăcăminte importante: aur, argint, plumb.

Sawhaj (Sohag, Suhag). (sauhagi). Oraş în partea central-estică a Egiptului, port pe stânga Nilului, fiind centrul administrativ al guvernatorului omonim. Are peste 170 000 loc. Este centru agricol.

Sawla. (saula). Localitate în VNV Ghanei, la SE de oraşul Ga.

Sawu (Savu). (sauu). 1. Mare a Oceanului Pacific aflată între insulele indoneziene Flores (la N), Sumba (la V), Timor (la E) şi Sawu (la S). Are suprafaţa de 105 000 kmp. 2. Insulă indoneziană situată în S Mării Sawu, la SE de insula Sumba şi la SV de insula Timor.

Sax. (sacs). Localitate în NE Elveţiei, pe Rin, aproape de graniţa cu Luxemburg.

Saxnäs. (sacsnes). Localitate situată în VNV Suediei, pe malul NE al lacului Kultsjön de pe râul Ångermanälven.

Saxon. (sacson). Localitate în SV Elveţiei, pe Ron, la SV de oraşul Sion.

Saxonia. Nume purtat de unele formaţiuni statale şi unităţi administrative ale Germaniei. 2. Stat, apoi land cu centrul administrativ la Dresda. 3. Mici state saxone din Thuringia. 4. Prusia saxonă. Provincie din Prusia cu centrul la Magdeburg. v. Saxonia Superioară (Sachsen-Anhalt). 5. Saxonia Inferioară. Land în Germania cu centrul administrativ la Hanovra.

Saxonia (Sachsen). Land în E Germaniei, pe fluviul Elba, cu suprafaţa de 18 400 kmp, 4,3 mil. loc., cu centrul administrativ la Desda (Dresden). v. Saxonia (2).

Saxonia Inferioară. (Nieder-Sachsen). (nider zacsen). Land în NV Germaniei, pe fluviul Weser, cu suprafaţa de 47 600 kmp, aproape cu 8 mil. loc, şi centrul la Hannover (Hanovra).

Saxonia Superioară (Sachsen-Anhalt). (zacsen anhalt). Land în partea central-estică a Germaniei, pe fluviul Elba. Are 20 400 kmp suprafaţa, 2,5 mil. loc., centrul administrativ la Magdeburg.

Saxton. (secstăn). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Altoona.

Saxtorp. (sacstorp). Localitate în SV Suediei, la N de oraşul Malmö.

Say. Localitate în VSV Nigerului, pe fluviul Niger, la SSE de capitala Niamey.

Sayabouri. (saiaburii). Localitate în VNV Laosului, la SV de oraşul Prabang.

Sayán. (saian). Localitate în V statului Peru, la NNE de oraşul Lima.

Sayda. 1. v. Saïda. 2. Localitate în E Germaniei, la ESE de oraşul Chemnitz, aproape de graniţa cu Cehia.

Sayre. (seiri). 1. Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la SV de oraşul Oklahoma City. 2. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Susquehanna, la SE de oraşul Elmira.

Sayula. (saiula). Localitate în V Mexicului, pe malul SV al lacului Chapala, la SV de oraşul Guadalajara.

Sazai. Localitate în N Afganistanului, la SV de oraşul Mazar-i-Sharif.

Sazan. Insulă albaneză situată în Marea Adriatică, la V de oraşul Vlora.

Sázava. Râu (219,9 km, 4 350 kmp) în partea central-vestică a Cehiei, afluent al râului Vltava.

Sazdice. (sazdiţe). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Levice.

Sazlüka. (sazliuca). Râu în SSE Bulgariei, afluent al râului Mariţa lângă oraşul Mariţa.

Sba. Localitate în Algeria, la NE de oraşul Adrar.

Scăeni. v. Boldeşti-Scăeni.

Scăeşti. Comună în jud. Dolj, în NE piemontului Bălăciţei, pe Jiu, cu circa 2 200 loc. Aici se practică pomi-viticultura. Satul principal deţine un muzeu memorial "Henri Catargi" şi o biserică (1818-1824) iar Valea lui Pătru o biserică de lemn (1815). Satele componente: Scăeşti, Valea lui Pătru.

Scafell. (schefel). Vârf (978 m) în munţii Cambrieni (Anglia-Marea Britanie).

Scalea. Localitate în SV Italiei peninsulare, pe coasta NV a peninsulei Calabria, la NNV de oraşul Belvedere.

Scalloway. (schelouei). Localitate situată în partea central-sudică a insulei Mainland (arhipelagul Shetland-Marea Britanie).

Scandinavia (Peninsula Scandinavă, Peninsula Scandinavică). Peninsulă în NNV Europei, între mările Baltică, Nordului şi Oceanul Atlantic. Este delimitată de uscat printr-o linie care uneşte golful Botnic de Marea Barents. Are suprafaţa de 749 800 kmp, fiind cea mai mare peninsulă a Europei. Partea de V este ocupată de Alpii Scandinavici (2 481 m în vf. Glittertind). În S are o câmpie şi un podiş (Småland). Se găsesc urme al glaciaţiunii cuaternare (de ex., lacuri glaciare). Clima subpolară în N şi temperată în restul teritoriului. Se găsesc păduri de conifere iar în N tundră. În Scandinavia se află statele Suedia, Norvegia şi o parte a Finlandei.

Scania (Skåne). (scone). Peninsulă aflată în S Scandinaviei, cu suprafaţa de 11 300 kmp. Are relief de câmpie cu păduri mixte de molid şi stejar. Deţine zăcăminte de turbă. Se cultivă cereale.

Scanno. Localitate în centrul peninsulei Italia, la SV de oraşul Chieti.

Scansano. Localitate aşezată în VNV Italiei peninsulare, la SE de oraşul Grosetto.

Scânteia. 1. Comună în jud. Ialomiţa, în Bărăgan, pe râul Strachina, cu aproape 4 400 loc. Satul Scânteia a rezultat în 1895prin venirea locuitorilor din judeţele Brăila şi Buzău. Are o biserică din anul 1901. Între 1895 şi 1948 se numea Brătianu. Satele componente sunt: Scânteia, Iazu. 2. Comună în jud. Iaşi, în E Podişului Central Moldovenesc, pe râul Rebricea. Are circa 4 500 loc. Pe teritoriul comunei au fost descoperite vestigiile unei aşezări neolitice. Satul are o biserică din 1697 iar la Boroşeşti se află o biserică de lemn (1812). La Ciocârleşti se găseşte un conac (sec. XIX). Satele componente sunt: Scânteia (atestat 1697), Bodeşti, Boroşeşti (atestat 1462), Ciocârleşti, Lunca Rateş, Rediu, Tufeştii de Sus.

Scânteieşti. Comună în jud. Galaţi, în Câmpia Covurlui, cu aproape 2 700 loc. Satul Scânteieşti are o biserică înainte de 1809. Satele componente sunt: Scânteieşti, Fântânile.

Scapa Flow, Golful. (schepe flou). Golf în cadrul arhipelagului Orkney (Marea Britanie).

Scapegoat Mount. (schepgoat maunt). Vârf (2 976 m) în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Helena.

Scaramia. Cap situat în SSE insulei Sicilia (Italia), la SV de oraşul Ragusa.

Scarba. (scherbe). Insulă scoţiană (Marea Britanie) aflată la NE de insula Jura, la SV de gura Canalului Caledonian.

Scarborough. (scarbro). 1. Oraş în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, cu peste 100 000 loc. Este port şi staţiune balneoclimaterică. A fost menţionat documentar în anul 1181. 2. Oraş în SE Canadei (Ontario), parte componentă a ariei metropolitane Toronto, cu circa 600 000 loc. La început se numea Glasgow, din 1793 poartă numele actual. 3. Oraş în Trinidad-Tobago, situat în S insulei Tobago, fiind centrul administrativ a insulei. Are peste 6 000 loc. Vechea denumire era Port Louis.

Scărişoara. 1. Comună în jud. Alba, la poalele E ale munţilor Bihor, pe Arieşul Mare. Are circa 1 800 loc. Satele componente: Scărişoara (atestat 1733), Bârleşti, Boteşti, Faţa-Lăzeşti, Floreşti, Lăzeşti, Lespezea, Maţei, Negreşti, Prelucă, Rumc, Sfortea, Ştiuleţi, Trânceşti. 2. Comună în jud. Olt, în E Câmpiei Romanaţilor, pe Olt, cu peste 3 300 loc. Satele componente: Scărişoara, Plăviceni, Rudari. 3. Peşteră sculptată în calcare jurasice, situată în S Masivului Bihor (Munţii Apuseni), care adăposteşte un gheţar (de peste 3 000 ani vechime şi cu o suprafaţă de 5 550 mp şi respectiv cu un volum de circa 40-55 000 mc; grosimea circa 20 m). Intrarea în peşteră (la circa 1 200 m altitudine) se face printr-un aven adânc (48 m), care comunică cu o sală mare, circulară, şi prin care se asigură accesul în celelalte săli. Este monument al naturii şi constituie un important obiectiv turistic.

Scăriţa-Belioara. v. Poşaga.

Scarpa. (scherpe). Insulă britanică din cadrul arhipelagului Hebride, la V de insula Lewis.

Scarpe. (scarp). Râu (100 km) în N Franţei şi în SV Belgiei, afluent al râului Schelde.

Scaune, Dealul. Deal (340 m) situat la S de râul Mureş şi la N de Podişul (Dealurile) Lipovei, la ESE de oraşul Lipova.

Sceaux. (sco). Cartier al oraşului Paris (Franţa).

Scebeli (Shibeli). Râu (300 km) în SE Etiopiei şi în SSV Somaliei. Se varsă în Oceanul Indian împreună cu Giuba.

Šćedro. (şcedro). Insulă (7,5 kmp) croată din Marea Adriatică, situată la S de insula Hvar.

Scesaplana. (zţezaplana). Vârf (2 965 m) în extremitatea SV a Austriei, la graniţa cu Italia, în Alpii Retici, aproape de statul Liechtenstein.

Scey-sur-Saône. (sei siur saon). Localitate în E Franţei, pe râul Saône, la N de oraşul Besançon.

Schaal. (şal). Lac (23 kmp) în N Germaniei, la SE de oraşul Lübeck şi la NE de oraşul Hamburg.