Saac V. Urlaţi

Schwieloch. (şviloc). Lac (12 kmp) în ENE Germaniei, pe râul Spree, la SE de oraşul Berlin.

Schwinkendorf. (şvinchendorf). Localitate în NNE Germaniei, la N de lacul Müritz, la NV de oraşul Neubrandenburg.

Schwitten. (şviten). Localitate în Germania, la SE de oraşul Dortmund.

Schwuz. (şvuţ). Oraş în V Austriei, pe râul Inn, la NE de oraşul Innsbruck.

Schwyz. (şviţ). 1. Oraş în centrul Elveţiei, centrul administrativ al cantonului omonim, situat la poalele munţilor Grosser Myrthen, la E de oraşul Luzern. Are circa 15 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică. 2. Canton în centrul Elveţiei, cu ieşire la lacurile Lucerna şi Zürich. Are suprafaţa de 908 kmp, circa 125 000 loc., şi centrul administrativ în oraşul cu acelaşi nume.

Sciacca. (sciaca). Oraş în SV insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, la NV de oraşul Agrigento.

Scicli. (sciclii). Localitate în SE insulei Sicilia (Italia), la S de oraşul Ragusa.

Scigrî. Localitate în SV Rusiei europene, la NVNV de oraşul Voronej. Este centru de exploatare a fosforitelor.

Scilla. (scila). Localitate în SV peninsulei Calabria (Italia), la strâmtoarea Messina, la N de oraşul Reggio di Calabria şi la NE de oraşul Messina.

Scillave. (scilave). Localitate aşezată în ESE Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia, la S de oraşul Gerlogubi.

Scilly. (şilii). 1. Insule britanice situate în Oceanul Atlantic, la SV de peninsula Cornwall. 2. Insule situate în arhipelagul Tuamotu din Oceanul Pacific.

Ścinawa. (şţinava). Localitate aşezată în SV Poloniei, pe fluviul Odra, la NE de oraşul Legnica.

Scionzier. (sionzie). Localitate aflată în ESE Franţei, pe râul Arve, la S de lacul Geneva.

Scioto. Râu (381,4 km) în S.U.A., afluent al râului Ohio la Portsmouth.

Šćitarjevo. (şcitar ievo). Localitate în Croaţia, pe râul Sava, la E de oraşul Zagreb.

Sciţia. Denumirea generală a ţinuturilor locuite de sciţi.

Scitia Mică (Scythia Minor). (scitia minor). Denumirea antică a Dobrogei, începând din epoca elenistică.

Sclavilor. v. Marele Lac al Sclavului (Great Slave Lake).

Scoarţa. Comună aflată în jud. Gorj, în depresiunea Târgu Jiu-Cărbuneşti, la baza NE a dealului Bran (333 m), cu circa 5 000 loc. Aici se exploatează petrol. La Budieni, se află o biserică din 1832 iar satele Piteştii din Deal (1700), Copăcioasa (1719), Lazuri (1740), Colibaşi (1781), Lintea (1798) şi Bobu (ante 1860) au biserici de lemn. Satele componente: Scoarţa, Bobu, Budieni, Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare, Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani, Piteştii din Deal.

Scobey. (scobii). Localitate în NNV S.U.A. (Montana), la NE de oraşul Glasgow.

Scobinţi. Comună în jud. Iaşi, în Câmpia Jijiei, la poalele SE ale Dealului Mare, pe râul Bahlui, cu aproape 7 500 loc. Se exploatează gresii, argile şi lemnul. Satele Scobinţi (1849-1856) şi Zagavia (ante 1624, refăcută în 1830) se găsesc biserici vechi. Satele componente: Scobinţi (atestat 1665), Bădeni, Feteşti, Sticlăria, Zagavia.

Scodra. (şcodra). v. Shkodër.

Scopello. Localitate în NV Italiei, pe râul Sesia, la NE de oraşul Biella.

Scoppito. Localitate în centrul Italiei, partea peninsulară, la V de oraşul Pescara şi la SE de oraşul Terni. Se exploatează marmura.

Scopus. Munte situat la NE de oraşul Ierusalim.

Scoresbysund. Localitate în E Groenlandei, pe ţărmul Oceanului Arctic.

Scoresby Sund. Golf al Oceanului Arctic situat în E Groenlandei, la S şi SV de oraşul cu acelaşi nume.

Scorniceşti. Oraş situat în jud. Olt, în S piemontului Cotmeana, pe râul Plapcea Mică. Are aproape 12 700 loc. Se găsesc vestigii din Neoliticul mijlociu şi Epocii bronzului. A fost atestat în 1577 şi a devenit oraş în 1989. Aici s-a născut fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu. Îi aparţin următoartele sate: Bălţaţi, Bircii, Chiţeasca, Constantineşti, Jitaru, Mărgineni-Slobozia, Mihăileşti-Popeşti, Mogoşeşti, Negreni, Piscani, Rusciori, Şuica, Teiuş.

Scorno. Cap în N insulei Asinara (Italia).

Scorpiei, Munţii (Drakensberg Range). (drechenzberg rengi). Lanţ muntos în SE Africii, extins pe direcţia NE-SV, pe teritoriul statelor Lesotho şi Republica Africa de Sud. Are 1 125 km lungime, fiind partea S a podişului sud-african. Altitudinea maximă este de 3 482 m (vf. Thabana Ntlenyana, aflat în Lesotho). Este alcătuit din şisturi cristaline şi gresii şi lave bazaltice consolidate. În E sunt păduri iar în V savană. Din aceşti munţi îşi are izvorul fluviul Orange.

Scorţaru Nou. Comună în jud. Brăila, la contactul Câmpiei Brăilei cu Câmpia Siretului Inferior, pe râul Buzău. Are circa 1 400 loc. În satul principal a fost descoperită o urmă scitică din bronz de la sfârşitul secolului V sau începutul secolului IV î.e.n. Acelaşi sat deţine o biserică din 1856. Satele componente sunt: Scorţaru Nou, Deşiraţi, Gurguieşti, Nicolae Bălcescu, Pitulaţi, Sihleanu.

Scorţeni. 1. Comună în jud. Bacău, în depresiunea Tazlău, la poalele NV ale culmii Pietricica, pe râul Tazlău, cu 3 150 loc. La Scorţeni şi la Grigoreni se găsesc biserici de lemn (1799 şi 1810). Satele componente: Scorţeni, Bogdăneşti, Floreşti, Grigoreni, Stejaru, Şerpeni. 2. Comună în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe cursul râului mbu. Are peste 6 200 loc. La Mislea se exploatează ţiţei şi tot aici se găseşte o biserică din 1730 iar la Bordenii Mici o biserică de lemn (sec. XIX). Satele componente sunt: Scorţeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca.

Scorţoasa. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, în depresiunea Policiori-Grabicina, la poalele dealurilor Bocu şi Pâclele, la confluenţa râurilor Sărăţel şi Băligoasa, cu peste 3 300 loc. La Scorţoasa şi Plopeasa se exploatează petrol. Se practică pomicultura. La Grabicina au avut alunecări de teren în 1998 ce au afectat numeroase case. Pe teritoriul comunei se găseşte rezervaţia naturală "Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari". Satele sale componente: Scorţoasa, Balta Tocila, Beciu, Deleni, Dâlma, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori.

Scoţia (Scotland). (scotlend). Partea de N a Marii Britanii, separată de Anglia prin munţii Cheviot. Are suprafaţa de 78 700 kmp, peste 5,1 mil. loc. Capitala este la Edinburgh. Din 1707 formează cu Anglia Marea Britanie.

Scoţia, Bazinul. Bazin suboceanic aflat în S Oceanului Atlantic, la S de insulele Georgia de Sud.

Scoţiei de Sud, Munţii. Munţi situaţi în S Scoţiei (Marea Britanie), cu vârful Broad Law (839 m).

Scoţiei de Nord, Munţii. Munţi aflaţi în N Scoţiei (Marea Britanie), având altitudinea maximă de 1 182 m.

Scotland. (scotlend). 1. v. Scoţia. 2. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Sud), pe râul James, la SV de oraşul Sioux Falls.

Scotland Neck. (scotlend nec). localitate în E S.U.A. (Carolina de Nord), la NE de oraşul Rocky Mount.

Scotstown. (scotstaun). Localitate în SE Canadei (Québec), aşezată la NE de oraşul Sherbrooke.

Scott. 1. Bază ştiinţifică de cercetări antarctice aflată în insula Ross. A fost creată de Noua Zeelandă în anul 1957. 2. Insulă în Oceanul Pacific, pe Cercul Polar de Sud, pe Dorsala Pacificului de Sud, spre Marea Ross. 3. Cap în NV insulei Vancouver (Canada) din Oceanul Pacific. 4. Gheţar în E Antarcticii, la Oceanul Indian, pe Coasta Knox. 5. Munte în NE Antarcticii, spre Oceanul Indian, pe Coasta Enderby. 6. Banc situat în NE Oceanului Indian, în cadrul insulelor Ashmore şi Cartier, la NV de Australia.

Scottsbluff. (scotsblaf). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Platte de Nord, la NE de oraşul Cheyenne.

Scottsburg. (scotsbarg). Localitate aflată în S.U.A. (Indiana), pe White River, la SV de oraşul Cincinnati.

Scottsdale. (scotsdel). Localitate în SV S.U.A. (Arizona), la E de oraşul Phoenix.

Scott City. (scot sitii). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe un afluent intermitent al râului Arkansas, la NE de oraşul Garden City.

Scottsville. (scotsvil). Localitate în S.U.A. (Kentucky), la SE de oraşul Bowling Green.

Scottville. (scotvil). Localitate în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan şi la N de oraşul Muskegon.

Scranton. (screntăn). Oraş în NE S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Lackawanna, la poalele munţilor Pocono, cu aproape 80 000 loc. Împreună cu oraşele Wilkes, Barre şi Hazelton formează o aglomeraţie de circa 630 000 loc. Este centru industrial şi minier (antracit). A mai purtat şi denumirile de Unionville, Slocum Hollow şi Harrison iar din 1851 poartă denumirea actuală. A fost fundat în anul 1788.

Scrioaştea. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Vedea, cu peste 4 300 loc. Satele componente sunt: Scrioaştea, Brebina, Cucueţi, Viile.

Scrivia. Râu în NV Italiei continentale, afluent al Padului. Trce prin oraşele Novi Ligure şi Tortona.

Scropoasa. Lac de acumulare din 1930 situat pe cursul superior al râului Ialomiţa (munţii Bucegi), amonte de Cheile Orzei. Are 21 ha suprafaţa, 37,5 mii mc, cu adâncimi de 10-15 m. Apele lacului alimentează hidrocentralele de la Dobreşti şi Moroeni.

Scsara. (sciara). Râu în V statului Belarus, afluent al râului Nyeman.

Scselkovo. (scelcovo). Oraş situat în Rusia europeană, la NE de Moscova.

Scigri. (scigrii). Localitate în SSV Rusiei europene, la E de oraşul Kursk.

Scsirec. (scireţ). Localitate în Ucraina, la SV de oraşul Lvov.

Scsokino. (sciochino). Localitate în Rusia, partea europeană, în apropierea oraşului Moscova.

Scsorsz. (sciors). Localitate în Ucraina, în apropierea capitalei Kiev.

Scsucsinszk. (sciucinsc). Oraş situat în N Kazahstanului, la NV de oraşul Ţelinograd.

Scugog. (scagog). Lac în S Canadei, la N de lacul Ontario şi la NE de oraşul Toronto.

Sculeni. Comună aflată în jud. Ungheni (Republica Moldova), centru vamal de frontieră cu România. Are un pod rutier peste Prut. A fost atestată documentar în anul 1437 cu numele de Şendreni.

Scundu. Comună în jud. Vâlcea, în SE piemontului Olteţului, cu circa 2 250 loc. Se practică viticultura. La Avrămeşti se află o biserică din 1870. Satele componente sunt: Scundu, Avrămeşti, Blejani, Crângu.

Scunthorpe. (scansorp). Localitate aflată în E Angliei (Marea Britanie), lângă oraşul Sheffield. Are o termocentrală.

Scuol. Localitate în extremitatea ESE a Elveţiei, pe râul Inn, la ENE de oraşul Lavin.

Scupi. (scupii). v. Skopje.

Scurtu Mare. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Claniţa, cu circa 2 000 loc. Satele Albeni (1805) şi Drăceşti (1859) deţin biserici de lemn. Satele componente: Scurtu Mare, Albeni, Drăceşti, Negrileşti, Scurtu-Slăveşti, Valea Poştei.

Scutari. (scutarii). v. Skopje.

Scutelnici. Comună în jud. Buzău, în V Câmpiei Bărăganului. Are aproape 2 550 loc. Se exploatează petrol şi gaze naturale. Satele componente sunt: Scutelnici, Arcanu, Brăgăreasa, Lipănescu.

Scylla şi Charybda. v. Messina (1).

Sdobba. Cap în NE Italiei, la E de delta râului Isonzo, în golful Panzano (Golful Triest).

Sé. (şie). Localitate în V Ungariei (Vas), la V de oraşul Szombathely.

Sea. (sii). Cap în SV Republicii Africa de Sud, la V de oraşul Cape Town, în Oceanul Atlantic.

Seaca. 1. Comună în jud. Olt, în V Câmpiei Boian. Are circa 2 200 loc. Satul are o biserică din 1856. Satele componente: Seaca. 2. Comună în jud. Teleorman, în SE Câmpiei Boian, pe Dunăre, cu circa 2 800 loc. Satul principal are o biserică din 1821. Satele componente: Seaca, Năvodari.

Seaca de Câmp. Comună în jud. Dolj, în S Câmpiei Desnăţuiului, cu circa 2 150 loc. Satul principal are o biserică din 1856. Satele componente: Seaca de Câmp, Piscu Nou.

Seaca de Pădure. Comună în jud. Dolj, în SE piemontului Bălăciţei, pe râul Brabova. Are peste 1 300 loc. Satul principal a fost atestat în 1535 cu numele de Siliştea Seacă; aici se află o biserică din 1889-1891 şi una de lemn (1854, reparată în 1890). Satele componente sunt: Seaca de Pădure, Răchita de Sus, Veleni.

Seaca-Optăşani. v. Poboru.

Seaford. (sii ford). 1. Localitate aflată în SE Australiei, pe ţărmul E al goflului Port Phillip, la SSE de oraşul Melbourne. 2. Localitate în E S.U.A. (Delaware), în peninsula Delaware, la NV de oraşul Salisbury.

Seaforth. (sii fors). Localitate în S Canadei (Ontario), la N de oraşul London.

Seagraves. (siigrevis). Localitate aşezată în S S.U.A. (Texas), la SV de oraşul Lubbock.

Seaham Harbour. (siihem harbur). Oraş în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la SE de oraşul Newcastle.

Sea Lion. (sii laion). Insule situate în cadrul arhipelagului Falkland-Marea Britanie (Oceanul Atlantic).

Sea Point. (sii pont). Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud).

Searcy. (sirsii). Localitate aşezată în S.U.A. (Arkansas), la NE de oraşul Little Rock.

Searles. (sirles). Localitate în SV S.U.A. (California), la NE de oraşul Bakersfield.

Seascale. (siischel). Localitate aflată în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la SE de oraşul Whitehaven.

Seaside. (siisaid). Localitate în NV S.U.A. (Oregon), pe ţărmul Oceanului Pacific, la S de estuarul fluviului Columbia, la NV de oraşul Portland.

Seatoun. (siitun). Cartier al oraşului Wellington (Noua Zeelandă).

Seattle. (sietlî). 1. Oraş aşezat în NV S.U.A. (Washington), situat între golful Puget (Elliot) şi lacul Washington. Are aproape 570 000 loc. Este port comercial. Aici se construiesc avioanele Boeing. A fost fundat în anul 1851 şi a devenit oraş în anul 1869. 2. Vârf vulcanic situat în NV S.U.A., la SSV de oraşul cu acelaşi nume.

Seba. Localitate aşezată în N insulei Sawu (Indonezia).

Sebago. (sibego). Lac în NE S.U.A., pe teritoriul statului Maine, la NV de oraşul Portland.

Sebastea. v. Sivas.

Sebastián Vizcaíno. Golf al Oceanului Pacific situat în V peninsulei California (Mexic).

Sebdou. (sebdu). Localitate în NV Algeriei, la SSV de oraşul Tlemcen.

Sebechleby. (sebeci lebii). Localitate în SSV Slovaciei, situată în apropierea oraşului Levice.

Sebekino. Localitate aşezată în SSV Rusiei europene, la graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Harkov şi la SE de oraşul Belgorod.

Seben. Localitate în NV Turciei asiatice, la SE de oraşul Adazapari.

Sebeş. 1. Municipiu (din anul 2000) în jud. Alba, pe valea Şureanu. A fost atestat în 1245 cu numele de Malembach iar în 1300 apare sub forma Sebus. În apropiere se găseşte celebra "Râpa Roşie", cu numeroase fenomene de şiroiri (10 ha), rezervaţie geologică, geomorfologică şi botanică. Îi aparţin localităţile: Lancrăm, Petreşti. Îi aparţine şi satul Răhău. 2. Afluent al Mureşului, cu lungimea de 93 km. Izvorăşte din Munţii Şureanu. În bazinul superior se numeşte Valea Frumoasei. Avale de Gâlceag s-au construit lacuri de acumulare: Oaşa (baraj de 92 m înălţime şi lac de 6 km lungime, 400 ha suprafaţa, 136 milioane mc volum); Tău (baraj de 70 m înălţime, 81 ha, 20 milioane mc). Hidrocentralele sunt: Gâlceag (150 MW), Şugag (150 MW), Săsciori (42 MW), Petreşti (4 MW). Valea este însoţită de drumul alpin Novaci-Oaşa-Sebeş. 3. Munţii Sebeş. v. Şureanu. 4. v. Caransebeş.

Sebes-Körös. (şebeş cheoreoş). Râu, Crişul Repede (209 km lungime), în E Ungariei.

Sebeš. (sebeş). Pârâu în Serbia, la NE de oraşul Belgrad, afluent al Dunării.

Sebewaing. (siibii ueing). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul E al golfului Saginaw (Lacul Huron).

Sebha. Localitate în partea central-vestică a Libiei, la SE de localitatea Brach.

Sebino. v. Iseo.

Sebiş. 1. Depresiune tectono-erozivă situată în E depresiunii Zarand, la poalele SE ale dealurilor Codru-Moma. 2. Oraş situat în jud. Arad, pe valea Dezna. Are aproape 6 500 loc. Aici se exploatează andezit. A fost menţionat documentar în anul 1552 şi a devenit oraş în 1968. Îi aparţin satele: Donceni, Prunişor, Sălăjeni.

Sebitanan. Localitate aflată în insula Luzon (Filipine), pe ţărmul N al golfului Manila, la VSV de oraşul Malolos.

Sebkha d’Oran. (şebca doran). Lac sărat (300 kmp) situat în NV Algeriei, la SV de oraşul Oran.

Sebnitz. (zebniţ). Localitate în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la E de oraşul Dresden.

Sebou (Sebu). (sebu). Râu (450 km) în NV Marocului. Izvorăşte din munţii Atlas şi se varsă în Oceanul Atlantic aval de oraşul Kenitra. Până la Kenitra este navigabil. Trece şi prin oraşul Fés. Are ca afluenţi râurile: Rdom, Beth, Ouerrha, Inaouene.

Sebring. Localitate situată în peninsula Florida, la NV de lacul Okechobee şi la SE de oraşul Tampa.

Sebuku. Insulă indoneziană aflată la SE de insula Borneo, în strâmtoarea Makassar.

Sebus. v. Sebeş (1).

Sebutu. Localitate în NE Botswanei, la graniţa cu Zimbabwe, la SE de oraşul Maseme.

Sečanj. (seciani). Localitate în NE Serbiei, la graniţa cu România, pe râul Timiş.

Secăria. Comună situată în jud. Prahova, în cuprinsul munţilor Baiu, pe interfluviul dintre râurile Prahova şi Doftana. Are peste 1 300 loc. Aici se exploatează gresii. Satele componente: Secăria.

Secaş. 1. Comună în jud. Timiş, în S podişului Lipovei, pe râul Miniş. Are circa 330 loc. Se practică pomicultura. La Crivobara există o biserică de lemn din 1780. Satele componente: Secaş, Cercheş (atestat 1440), Crivobara (atestat 1440), Vizma (atestat 1440). 2. Afluent pe stânga al Târnavei, aval de Blaj. Are 37 km lungime. Izvorăşte din Podişul Secaşelor. Are o vale asimetrică, cu versantul drept abrupt. 3. Râu, afluent al Sebeşului aval de oraşul Sebeş. Are 42 km lungime. Izvorăşte din Podişul Secaşelor. 4. Podişul Secaşelor. Podiş situat în SV Podişului Transilvaniei, cuprins între Secaşul Târnavei (în NE) şi Secaşul Şureanu (în SE). Are altitudini de 400-500 m. Este alcătuit din roci neogene, friabile, fragmentat de văi şi cu altitudini reduse. Rocile predominante: piertişuri, nisipuri, argile nisipoase, conglomerate, marne, tufuri şi sare. Peisajul geografic este umanizat şi se cultivă viţă de vie.

Secătura. v. Vadu Moţilor.

Secca. Insulă braziliană situată în golful Guanabara.

Secchia. (sechia). Râu (160 km, 1 250 kmp) în NV Italiei peninsulare, afluent al fluviului Pad. Traversează oraşul Modena.

Secemin. (seţemin). Localitate în S Poloniei, la VSV de oraşul Kielce.

Secheim. (seceaim). Oraş în S Namibiei, la ESE de localitatea Austria.

Sechtem. (zectem). Localitate aşezată în V Germaniei, la NV de oraşul Bonn şi la S de oraşul Köln.

Sechura. (seciura). 1. Deşert în NV Peru-lui, la S de oraşul Piura şi la N de oraşul Chiclayo, pe ţărmul Oceanul Pacific. 2. Localitate în NV statului Peru, pe ţărmul E al golfului cu acelaşi nume, în deşertul omonim, la SV de oraşul Piura. 3. Golf al Oceanului Pacific situat în NV statului Peru. Pe ţărmul său E se află localitatea omonimă.

Sečianky. (secianchii). Localitate aflată în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Levice.

Seckau. (zechau). Localitate aflată în partea central-sudică a Austriei, la NV de oraşul Knittelfeld.

Seckauer, Alpen. (zechauer alpen). Munte (2 416 m) în partea centrală sudică a Austriei, între râurile Liesing (la N), Mura (la S) şi Föls (la V).

Seckbach. (zechbac). Cartier al oraşului german Frankfurt am Main.

Seclin. (seclen). Localitate în NNE Franţei, la SSV de oraşul Lille.

Seco. Localitate în NV Mexicului, pe Rio Verde, la SV de oraşul Hidalgo del Parral.

Sečovce. (seciovţe). Localitate aşezată în SE Slovaciei, la E de oraşul Košice.

Sečovlje. (seciovlie). Localitate în NV peninsulei Istria (SV Sloveniei), la intrarea în delta râului Dragonja.

Secretary. (secreterii). Insulă situată la VSV de Insula de Sud (Noua Zeelandă), în Oceanul Pacific. Aparţine Noii Zeelande.

Sectorul Agricol Ilfov. v. Ilfov.

Secu. 1. Lac antropic din 1963 situat pe râul Bârzava, la E de oraşul Reşiţa. A fost creat pentru alimentarea cu apă a Reşiţei. Are suprafaţa de 105 ha şi 15,13 milioane mc apă. 2. Staţiune climaterică şi de odihnă pe valea Bârzava (în jud. Caraş-Severin), la altitudinea de 280 m, în E lacului Secu. 3. Comună în jud. Dolj, în zona piemontului Bălăciţei, pe râul Mascot. Are peste 1 300 loc. La Comănicea se găseşte o biserică din 1868 iar la Secu două biserici de lemn (din anii 1716 şi 1831). Satele componente sunt: Secu, Comănicea, Smadovicioara de Secu, Şumandra. 4. Mănăstirea. v. Vânători-Neamţ.

Secuieni. 1. Comună în jud. Bacău, în NV colinelor Tutovei, la contactul cu Podişul Central Moldovenesc, pe valea Morilor. Are peste 4 530 loc. Satele deţin biserici vechi inclusiv de lemn (din 1723 la Tisa-Silvestri şi la Secu din 1778). Satele componente: Secuieni, Băluşa, Berbinceni, Chiticeni, Ciutureşti, Fundeni, Glodişoarele, Odobeşti, Tisa-Silvestri, Valea Fânaţului, Văleni. 2. Comună în jud. Harghita, în E podişului Târbavelor, pe Târnava Mare, cu peste 2 725 loc. La Secuieni se află o biserică unitariană (1812) iar la Bodogaia o biserică de lemn (1700). La Eliseni un conac din secolul XVIII. Satele componente: Secuieni (atestat în 1448), Bodogaia (atestat 1333), Eliseni. 3. Comună în jud. Neamţ, în lunca şi terasele Siretului, situată la poalele Subcarpaţilor Neamţului, pe valea Morilor, cu circa 3 550 loc. S-au găsit urme vechi de locuire. Satele deţin biserici vechi, unele de lemn (la Bârjoveni). Satele componente: Secuieni, Başta, Bârjoveni, Bogzeşti, Butnăreşti, Giuleşti, Prăjeşti, Secuienii Noi, Unceşti. 4. v. Saac.

Secunderabad. Oraş în centrul podişului Deccan (India), la NE de oraşul Hyderabad.

Sécure. Râu în partea central-vestică a Boliviei, afluent al râului Mamoré.

Secusigiu. Comună în jud. Arad, în N Câmpiei Vingăi, pe râurile Aranca şi Mureş, cu peste 6 000 loc. La Sânpetru German au fost descoperită o necropolă sarmatică. Tot aici se află o biserică romano-catolciă (1774). Satele componente sunt: Secusigiu, Munar (atestat în 1219), Satu Mare, Sânpetru German (atestat 1335).

Séd. (şied). Râu (55,5 km) în Ungaria, afluent al râului Sárviz iar împreună al râului Sió. Izvorăşte din Munţii Bakony.

Sedalia. (sidelie). Localitate în S.U.A. (Missouri), la VNV de oraşul Jefferson City.

Sedan. (seda). Oraş în NE Franţei, pe râul Mesue, cu peste 20 000 loc. Este centru siderurgic şi al construcţiilor de maşini. Aici Napoleon al III-lea a fost învins în luptele cu Prusia (septembrie 1870).

Seddin. (zedin). Lac situat la SE de Berlin (Germania).

Seddon. (sedăn). Cap în VNV Groenlandei, la golful Baffin (Oceanul Atlantic).

Seddonville. (sedănvil). Localitate în NV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), pe ţărmul Mării Tasmania (Oceanul Pacific).

Seddülbahir. (sediulbahir). Localitate în extremitatea SV a peninsulei Galipolu (Turcia europeană), aşezată la ieşirea din strâmtoarea Dardanele.

Sedgwick. (sedg uici). Localitate în S.U.A. (Arkansas), la NV de oraşul Memphis.

Sedlari. (sedlarii). Localitate în Serbia, pe râul Resava, la ENE de oraşul Lapovo.

Sedlčany. (sedlî cianii). Localitate în centrul Cehiei, la S de oraşul Praga.

Sedlec. (sedleţ). Cartier al oraşului Praha (Cehia).

Sedok. Localitate în S Rusiei europene, la SE de oraşul Maikop.

Sedom. Localitate în Israel, pe malul SV al Mării Moarte.

Sedouram. (seduram). Oază aflată în SE Nigerului, la NV de lacul Ciad, aproape de graniţa cu statul Ciad.

Sedrum. Localitate în ESE Elveţiei, pe Rin, la SV de oraşul Chur. Are o hidrocentrală.