Saac V. Urlaţi

Sarektjåkka. (sarect ioca). Vârf (2 090 m) în NV Suediei, la S de lacul de acumulare Lulevatten.

Sarema. Insulă estoniană aflată în Marea Baltică, la S de insula Hiuma.

Šarengrad. (şarengrad). Localitate în E Croaţiei, pe Dunăre, la V de oraşul Novi Sad.

Sárfimizdó. (şarfimizdo). Localitate în V Ungariei (Vas), aşezată la NV de oraşul Zalaegerszeg şi la SE de localitatea Körmend.

Sargans. Localitate în E Elveţiei, pe Rin, la graniţa cu Luxemburg, la NE de oraşul Glarus. Este centru de exploatare a fierului.

Sargaselor (Sargasselor, Sargasso), Marea. Sector în NV Oceanului Atlantic, între paralelele de 20-35^o lat. N şi între meridianele de 30-70^o long. V, la NE de arhipelagul Antilele, înconjurat de curenţi oceanici (Golfstrom sau Gulfstream şi Curentul Ecuatorial de Nord sau Curentul Canarelor). Suprafaţa circa 5, 2 mil. kmp, adâncimea între 1 500-7 000 m, salinitate 36,5-37‰. Aici se dezvoltă algele din genul Sargassum, datorită temperaturilor adecvate (18-23^o iarna şi 26-28^o iarna). A fost observată de Columb.

Sargetia. (sargeţia). Râu în Dacia, aproape de Sarmizegetusa. Corepunzând probabil cu Apa Oraşului (Valea Orăştiei). În albia râului şi-a ascuns Decebal tezaurul ca să nu fie descoperit de romani.

Sargodha. Oraş în N Pakistanului, pe un afluent al râului Chenab, la SE de oraşul Rawalpindi.

Sarh. (sar). Oraş în S Ciadului, pe fluviul Chari, la graniţa cu Republica Centrafricană.

Sarhad. Localitate în extremitatea NE a Afganistanului, pe râul Oxus.

Sárhát. (şarhat). Localitate de tip pustă în SSV Ungariei (Baranya), la NE de oraşul Mohács, în insula Mohács.

Sár-hegy. (şarhegi). Vârf (500 m) la NE de oraşul Gyöngyös, în jud. Heves.

Sárhida. (şarhido). Localitate în V Ungariei (Zala), pe râul Válicka, la S de oraşul Zalaegerszeg.

Sari. (sarii). Oraş în N Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la ENE de oraşul Shahi.

Sarichioi. Comună în jud. Tulcea, aşezată în ENE podişului Babadag, pe malul NV al lacului Babadag. Are circa 7 500 loc. La Zebil se exploatează calcar. La Enisala s-au descoperit resturile unui mamut dar şi urme de civilizaţii vechi. La Zebil există o biserică din 1874. Satele componente sunt: Sarichioi, Enisala, Sabangia, Visterna, Zebil.

Sári-csatorna. (şarii ciotorno). Canal fluvial în SV Ungariei, ce porneşte din colţul SV al lacului Balaton spre S.

Sarigan. Insulă din cadrul arhipelagului Mariane (S.U.A.) din Oceanului Pacific.

Sarî-Işkotrau. Deşert în E Kazahstanului, la S şi E de lacul Balhaş.

Sarikamiş. Localitate situată în NE Turciei asiatice, la NE de oraşul Erzurum.

Sarîkamîş. Depresiune deşertică aflată în N Turkmenistanului, la graniţa cu Uzbekistan.

Sarikavak. Localitate în S Turciei asiatice, la SV de oraşul Mersin.

Sarikei. Localitate în Malaysia, partea insulară, pe ţărmul Mării Chinei de Sud.

Sarikişla. Cartier al oraşului Ankara (Turcia).

Sariköy. (saricheoi). Localitate în V Turciei asiatice, la E de oraşul Eskişehir.

Sarila. Localitate în N Indiei, pe râul Betwa, la SV de oraşul Kanpur.

Sarilar. Localitate în SSV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de Antalya.

Sarine (Saane). Râu în SV Elveţiei, în lungime de 129 km. Marchează în mod simbolic limita lingvistică între elveţienii de limbă romanică şi cei de limbă germană.

Sariňena. (sariniena). Localitate în NE Spaniei, la NE de oraşul Zaragoza.

Sar-i-Pul. Localitate în N Afganistanului, la SV de oraşul Mazar-i-Sharif.

Sárisáp. (şariişap). Localitate în N Ungariei (Komárom-Esztergom), situată între oraşele Tatabánya (la SV) şi Esztergom (la NE).

Sarîsu. Râu în Kazahstan, cu lungimea variabilă în funcţie de anotimp ploios sau secetos (959-760 km). Izvorăşte din Podişul Kazahstan şi se pierde în nisipurile deşertului Mujunkun înainte de a ajunge să se verse în Sîr-Daria.

Sariyer. (sarii ier). Localitate în NE Turciei europene, pe ţărmul strâmtorii Bosfor.

Sar-i-Yezd. (sar ii iezd). Localitate în centrul Iranului, la SE de oraşul Yezd.

Sarolangun. Localitate în partea centrală sud-estică a insulei Sumatra (Indonezia), la NV de oraşul Palembang.

Sarja. (saria). Localitate aşezată în N Rusiei europene, pe râul Vetluga, la SV de oraşul Kirov.

Sark. (serc). Insulă din cadrul arhipelagului Normande (Marea Britanie) din cadrul Mării Mânecii.

Sarkad. (şorcod). Localitate în SE Ungariei (Békés), pe Crişul Negru (Fekete-Körös), la NE de oraşul Gyula.

Sarkadkeresztúr. (şorcod cherestur). Localitate în ESE Ungariei (Békés), la N de localitatea Sarkad.

Sarkagy. Localitate în Ucraina, la NE de oraşul Beregovo.

Šarkan. (şarcan). Localitate aşezată în SSV Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.

Sarkarpore. Localitate în NE Indiei, la SV de oraşul Calcutta.

Sárkeresztes. (şarcheresteş). Localitate în Ungaria (Fejér), pe râul Gaia, la NV de oraşul Székesfehérvár.

Sárkeresztúr. (şarcherestur). Localitate în Ungaria (Fejér), situată la SE de oraşul Székesfehérvár.

Sárkészi. (şarchiesii). Localitate în Ungaria (Fejér), la VSV de oraşul Székesfehérvár şi la SE de oraşul Várpalota.

Sarkovo. Localitate în SE Bulgariei, la graniţa cu Turcia, la SE de oraşul Elhovo.

Sárköz. (şarcheoz). Regiune în S Ungariei, pe malul drept al Dunării, la S de râul Sió.

Sarlat-la-Canéda. (sarla la caneda). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Pêrigeux.

Sarleinsbach. (zarlainzbac). Localitate în N Austriei, pe râul Mühl, la VNV de oraşul Linz.

Sărmaş. 1. Câmpia colinară a Sărmaşului. Subunitate a Podişului Transilvaniei, situată la N şi V de Mureş, între oraşele Reghin şi Luduş. Altitudini de 400-600 m. Suprapus unei structuri de domuri. Interfluviile sunt prelungi, domoale, cu versanţi asimetrici, afectaţi de ravene şi alunecări de teren. Râurile (Lechinţa, Pârâu de Câmpie, Şesu, Bologa, Şar, Agriş etc.) au văi largi, cu lunci extinse, cu procese de înmlăştinire. Domurile au gaze naturale (metan), exploatate la Zau de Câmpie, Sărmăşel, Şincai, Bogata, Luduş, Ceauşu de Câmpie, Râciu, Ulieş etc. 2. Comună în jud. Harghita, în N depresiunii Giurgeu, la poalele NV ale munţilor Giurgeu, pe Mureş. Are circa 4 100 loc. Se exploatează aglomerate andezitice şi se prelucrează lemnul (la Hodoşa). Satul principal are un muzeu etnografic şi are o biserică din 1936-1939. Satele componente: Sărmaş (atestat 1850), Fundoaia, Hodoşa, Platoneşti, Runc.

Sărmaşu. Oraş în jud. Mureş, în Câmpia colinară a Sărmaşului, pe Pârâul de Câmpie. Are peste 7 600 loc. La Sărmăşel se exploatează gazele naturale. Satul Sărmăşel are un muzeu etnografic. A devenit oraş în 2003. La Sărmăşel-Gară există o biserică de lemn (1692). Satele componente: Balda, Larga, Moruţ, Sărmăşel, Sărmăşel-Gară, Titiana, Vişinelu.

Sármellék. (şarmeliec). Localitate aşezată în Ungaria (Veszprém), la SV de lacul Balaton şi de oraşul Kesthely.

Sarm-es-Sejk. Localitate în NE Egiptului, în SE peninsulei Sinai, pe ţărmul Mării Roşii.

Sarmi. (sarmii). Localitate în NV insulei Noua Guinee, în N Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pacific.

Sarmiento. Oraş în S Argentinei, la V de oraşul Comodoro Rivadavia.

Sarmizegetusa. 1. Capitala statului dac în vremea lui Decebal, situată în apropierea satului actual Grădiştea Muncelului. 2. Comună în jud. Hunedoara, în V depresiunii Haţeg, la poalele NE ale munţilor Ţarcu şi SE ale munţilor Poiana Ruscă, pe râul Breazova. Are circa 1 400 loc. La Zeicani se exploatează marmura. Satul Sarmizegetusa se află pe locul oraşului antic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica ridicat de romani în anul 110 era noastră, centrul Daciei romane, devenit în secolul al III-lea metropolă. Aici a continuat viaţa şi după retragerea romanilor (în 271). Satele componente: Sarmizegetusa, Breazova, Hobiţa-Grădişte, Păucineşti, Zeicani.