Saac V. Urlaţi

Sinamaica. Localitate în extremitatea NV a Venezuelei, la golful Venezuela, la NV de oraşul Maracaibo.

Sinantzian. (sinanţian). Localitate în ESE Chinei, pe un afluent al fluviului Chang Jiang, la SV de oraşul Shanghai. Are o hidrocentrală.

Sincan. Localitate situată în centrul Turciei asiatice, pe râul Firat, la SE de oraşul Sivas.

Sincé. (sinse). Localitate în NV Columbiei, la E de oraşul Sincelejo.

Sincelejo. (sinseleho). Oraş găsit în NV Columbiei, la NE de oraşul Monteria.

Sinclairs. (sinclers). Golf al Mării Nordului situat în extremitatea NE a Scoţiei (Marea Britanie).

Sinco. Localitate în SV Venezuelei, la SE de oraşul Mérida. Este centru de extracţie a petrolului.

Sincoli. (sincolii). Localitate în India, la SV de oraşul Jaipur şi la NV de lacul de acumulare Gandhi de pe râul Chambal.

Sind. 1. Regiune istorică pe cursul superior al fluviului Indus. 2. Provincie actuală în SE Pakistanului. Are suprafaţa de 140 900 kmp, cu peste 30 milioane loc. iar centrul administrativ la Karachi.

Sindand. Localitate în V Afganistanului, la S de oraşul Herat.

Sindangbarang. Localitate în SV insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Bandung.

Sindelfingen. (zindelfinghen). Localitate în SV Germaniei, la S de oraşul Karlsruhe.

Sindewahi. (sindeuahii). Localitate aşezată în centrul Indiei, la SE de oraşul Nagpur.

Sindh. (sind). Râu în partea central-nordică a Indiei, afluent al râului Chambal.

Sindi. (sindii). Localitate aşezată în VNV Sudanului, la NE de oraşul El-Fasher.

Sindirgi. (sindirghii). Localitate găsită în V Turciei asiatice, pe râul Simav, la SE de oraşul Balikesir.

Sindiyun. (sindii iun). Localitate în delta Nilului (Egipt).

Sindjai. (sindgiai). Localitate în SE insulei Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul golfului Bone (Marea Banda).

Sindri. (sindrii). Localitate în NE Indiei, la NV de oraşul Calcutta.

Sinekli. (sineclii). Localitate în SE părţii europene a Turciei, la NV de oraşul Istanbul.

Sines. (zinez). 1. Oraş în SV Portugaliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic. 2. Cap situat în SV Portugaliei, la V de oraşul omonim.

Sineşti. 1. Comună în jud. Ialomiţa, în Câmpia Vlăsiei, pe râul Mostiştea, cu peste 2 300 loc. Satele comunei deţin biserici vechi: Sineşti din 1855, Hagieşti din 1704, 1819 şi 1873, la Boteni din 1820 etc. Deţine o pădure de 304 ha. Între anii 1968 şi 1981 a făcut parte din judeţul Ilfov. Satele sale componente: Sineşti (atestat 1709), Boteni, Cătruneşti, Hagieşti (atestat 1624), Lilieci, Livedea, Vărbilău. 2. Comună în jud. Iaşi, în zona de contact a Câmpiei Jijiei Inferioare cu Podişul Central Moldovenesc, cu circa 4 400 loc. Se practică viticultura. Satele deţin biserici vechi: Sineşti din 1717, respectiv din 1820. Satele componente: Sineşti (atestat în 1458), Bocniţa, Osoi, Storneşti. 3. Comună în jud. Vâlcea, în piemontul Olteţului, pe râul Olteţ, cu peste 2 600 loc. Satul reşedinţă are o biserică de lemn (1746), la Popeşti o biserică din 1693 iar la Ciucheţi o altă biserică de lemn (1806). Satele componente: Sineşti, Ciucheţi, Dealu Bisericii, Mijlocu, Popeşti, Urzica.

Singa. Localitate în Sudan, aşezată pe Nilul Albastru, la SE de oraşul Wad Medani.

Singapore. 1. Insulă în SE Asiei, parte a statului cu acelaşi nume, în extremitatea S a peninsulei Malacca (541 kmp). Este separată de peninsula Indochina prin strâmtoarea Johor (640-914 m lăţime). 2. Singapore, Republica (Xinjiapo Gongheguo; Republik Singapura; Singapore Kudiyarasu; Republic of Singapore). Stat insular în Asia de SE, cu suprafaţa de 683 kmp, cu aproape 4 500 000 loc. şi capitala la Singapore. 3. Strâmtoare marină aflată între statul Singapore şi Indonezia.

Singaradja. (singaradgia). Oraş în N insulei Bali (Indonezia), pe ţărmul Mării Bali.

Singarazu. Vârf (1 517 m) în E Indiei, în Munţii Gaţii de Est, la SV de oraşul Berhampur.

Singareni. Localitate în E Indiei, pe râul Krishna, la V de oraşul Vishakhapatnam. Este centru de exploatare a huilei.

Singatoka. Localitate aşezată în SV insulei Viticultura Levu (Fiji) în Oceanul Pacific.

Sing Buri. (sing burii). Localitate în Thailanda, pe râul Chao Praya, la N de capitala Bangkok (Krung Thep).

Singen. (zinghen). Localitate situată în SV Germaniei, la V de lacul Boden.

Singhbhum. (singbum). Localitate în ENE Indiei, la SE de oraşul Jamshedpur. Este centru de minerit (fier, crom).

Singida. Oraş în centrul Tanzaniei, la ENE de oraşul Tabora.

Singidava. Localitate în Dacia, undeva în V României, neidentificată.

Singidunum. v. Belgrad (Beograd).

Singkawang. (singcauang). Localitate aflată în VNV insulei Borneo (Kalimantan- Indonezia), la NV de oraşul Pontianak.

Singkep. Insulă (828 kmp) indoneziană aflată la E de insula Sumatra. Deţine zăcăminte de cositor.

Singkilbaru. Localitate în VNV insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la VNV de oraşul Sibolga.

Singö. (singheo). Insulă suedeză situată în golful Botnic, la V de insulele finldandeze Åland.

Singurătăţii, Insula. Insulă (Rusia) în aflată în Marea Kara (Oceanul Arctic), între arhipelagurile Novaia Zemlea (la VSV) şi Severnaia Zemlea (la NE).

Singureni. Comună în jud. Giurgiu, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Neajlov, cu peste 3 200 loc. Este centru viticol şi de vinificaţie. Între 1968 şi 1981 a făcut parte din jud. Ilfov. Satul principal are o biserică din 1854, iar satele Stejaru şi Crânguri din anii sec. XVIII, respectiv din 1856. Satele componente: Singureni, Crânguri, Stejaru.

Sinhwa. (sinua). Oraş în SE Chinei, găsit la NV de oraşul Hengyang. Este centru al metalurgiei colorate.

Sining. v. Xining.

Siniscola. Localitate în ENE insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene, la S de râul Posada.

Sinj. (sini). Oraş în SE Croaţiei, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina, la NE de oraşul Split.

Sinjajevina. (sinia ievina). Munte în partea central-nordică a Muntenegrului, având altitudinea maximă de 2 522 m (vârf Durmitor).

Sinjar. (singiar). Munte (1 463 m) în NV Irakului, la graniţa cu Siria. De aici izvorăşte uedul Wadi Tharthar.

Sinkat. Localitate în ENE Sudanului, la SV de oraşul Port Sudan.

Sinkiang Uigur. v. Xinjiang Uigur.

Sin-le-Noble. (sen leo noblî). Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul Douai.

Sinn. (zin). Râu în centrul Germaniei, subafluent al râului Main.

Sinnahwa. (sinah ua). Localitate în Egipt, în delta fluviului Nil.

Sinnai. Localitate în S insulei Sardinia (Italia), la N de oraşul Cagliari.

Sinnamary. (sinamarii). Localitate în N Guyanei Franceze, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Cayenne.

Sinni. (sinii). Râu în S peninsulei Italia, cu vărsare în golful Taranto.

Sinnuris. Localitate în Egipt, şi NV de oraşul El-Faiyum.

Sinoie (Sinoe). 1. Lac din complexul lacustru Razim (Razelm). Prin poziţia sa în cadrul complexului şi prin depărtarea de gura canalelor Dunavăţ şi Dranov (care aduc apă dulce), lacul are o concentraţie mare în săruri (cca. 16-18 g/l). Are suprafaţa de 171,5 kmp şi adâncimea maximă de 1,6 m iar volumul de apă 210 700 000 mc. Pe malul lacului se găsesc ruinele cetăţii antice Histria. Este inclus împreună cu grindurile sale în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 2. Sat în comuna Mihai Viteazu (jud. Constanţa), lângă care s-au descoperit vestigii antice (geto-dace, greceşti şi romane).

Sinop (Sinope). 1. Oraş aflat în N Turciei asiatice, port la Marea Negară, situat pe ţărmul peninsulei Boztepe. Are peste 30 000 loc. Este centrul administrativ al provinciei cu acelaşi nume. Deţine şantiere navale. A fost întemeiat în jurul anului 630 î.e.n. Pe vremea ocupaţiei romane se numea Julia Felix. 2. Golf al Mării Negre, între capurile Ince (la NV) şi Bafra (la SE).

Sinopoli. (sinopolii). Localitate în SV peninsulei Calabria (Italia), la NE de oraşul Reggio.

Sino-Tibetani. Munţi în partea central-sudică a Chinei, cu vîrful Gonggaşhan sau Minya-Konka de 7 590 m.

Sins. (zinz). Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich şi la NV de lacul Zug.

Sinsheim. (zinşaim). Localitate situată în SV Germaniei, la SE de oraşul Heidelberg.

Sint Andries. Localitate în NV Belgiei, la SV de oraşul Brugge.

Sintang. Oraş în V insulei Kalimantan (Indonezia), pe râul Kapuas, la E de oraşul Pontianak.

Sint Annaland. Localitate în Olanda, în N insulei Tholen.

Sint Annaparochie. (sint anaparoşii). Localitate în N Olandei, la NV de oraşul Leeuwarden.

Sint Anna Pede. Cartier al oraşului Bruxelles (Belgia).

Šintava. (şintava). Localitate aşezată în SV Slovaciei, pe râul Vág, la SE de oraşul Trnava.

Sintea Mare. Comună în jud. Arad, situată în S Câmpiei Crişurilor, pe Crişul Alb şi pe râul Teuz. Are circa 3 700 loc. Satele sale componente: Sintea Mare (atestat 1337), Adea (atestat în 1202), Ţipar.

Sint Eustatius. (sint eustaţius). v. Saint Eustatius.

Sint Jans. (sint ian). Cartier al oraşului Bruxelles (Belgia).

Sint Job. (sint iob). Cartier al oraşului Bruxelles (Belgia).

Sint Marten. Insulă. v. Saint-Martin.

Sint-Niklaas (în fr. Saint-Nicolas). (sen nicola). Oraş în N Belgiei, la SV de oraşul Antwerpen, cu circa 70 000 loc. Este centru agricol, comercial şi turistic. Este oraş din anul 1513.

Sint Nicolaas. Localitate în SE insulei Aruba (Antilele Olandeze) din Marea Antilelor.

Sint Oedenrode. (sint oeden rode). Localitate în S Olandei, pe râul Domme, la E de oraşul Tilburg.

Sinton. (sintăn). Localitate în S S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Corpus Christi, pe râul Nueces.

Sintra. Oraş în VSV Portugaliei, la V de oraşul Lisabona. La V de acest oraş se găseşte capul Roca.

Sint Stevens-Woluwe. (sint stivens voluve). Cartier al oraşului Bruxelles (Belgia).

Sint Truiden. Localitate în E Belgiei, la SV de oraşul Hasselt.

Sinuiju. (sinuigiu). Oraş situat în NV RPD Coreene, port pe fluviul Amnokkang, la graniţa cu China. Are circa 330 000 loc. Este centru industrial.

Sinzenich. (zinţenic). Localitate aşezată în V Germaniei, la V de oraşul Bonn.

Sió. (şio). Canal în Ungaria, ce leagă lacul Balaton de Dunăre. Are 123 km lungime.

Sióagárd. (şio ogard). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Sió, la NV de oraşul Szekszárd.

Siocon. Localitate în V insulei Mindanao (Filipine), pe ţărmul Mării Sulu.

Siófok. (şiofoc). Oraş situat în Ungaria (Somogy), pe malul NE al lacului Balaton.

Siójut. (şio iut). Localitate aflată în Ungaria (Somogy), aproape de Balaton, la SE de oraşul Siófok.

Sion. 1. Colină fortificată situată în vechiul Ierusalim. A fost cucerită de regele David care şi-a creat aici reşedinţa. 2. (Sitten). (sio, zităn). Oraş situat în SV Elveţiei, centrul administrativ al cantonului Valais, pe fluviul Ron, la S de oraşul Berna, cu aproape 30 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică. Pe vremea romanilor se numea Sedunum.

Sión. Localitate în Peru, pe râul Huallaga (afluent al râului Marañon), la SSV de oraşul Juanjui.

Sion Mills. (saion mils). Centru industrial textil în partea central-vestică a Irlandei de Nord (Marea Britanie).

Siorapaluk. Localitate în NV Groenlandei, pe ţărmul strâmtorii Nares.

Siórét. (şioriet). Localitate în ESE Ungariei (Békés), între oraşele Békéscsaba (la V) şi Gyula (la ESE).

Sioule. (siul). Râu în partea central-estică a Franţei, afluent al râului Allier.

Sioux City. (sioucs sitii). Oraş în N S.U.A. (Iowa), pe râul Missouri, la N de oraşul Omaha.

Sioux Falls. (sioucs fols). Oraş în N S.U.A. (Dakota de Sud), la SE de oraşul Pierre.

Sioux Lockout. (sioucs locut). Localitate în SSE Canadei (Ontario), aflată la E de oraşul Winnipeg.

Sip. Localitate în E Serbiei, în defileul Dunării (la VNV de oraşul Drobeta-Turnu Severin).

Sipalay. (sipalai). Localitate în V insulei Negros (Filipine), centru de minerit (cupru).

Siparia. Localitate în SV insulei Trinidad, la SV de oraşul San Fernando.

Sipcseniov. (sipceniv). Centru minier (plumb) situat în S Bulgariei, lângă oraşul Kirdzsali.

Sîpîn. Localitate în NE Chinei, la NE de oraşul Shenyang. Este centru de prelucrare a petrolului.

Siping. Oraş în NE Chinei, la NE de oraşul Shenyang.

Sipka. (şipca). 1. Pas (1 326 m) situat în munţii Balcanici. Leagă văile Iantra (la N) şi Tundja (la S). 2. Localitate în centrul Bulgariei, în Munţii Balcanici, la N de oraşul Kazanlîk.

Siple, Muntele. Munte (3 109 m) în V Antarcticii, la V de Munţii Comitetului Executiv, pe coasta Oceanului Pacific.

Sipolilo. Localitate în N statului Zimbabwe, la N de oraşul Harare.

Sipora. Insulă indoneziană situată la V de insula Sumatra, la SSE de insula Siberut.

Sippola. Localitate în SE Finlandei, la SE de oraşul Lahti şi la SV de lacul Saimaa.

Šiprage. (şipraghe). Localitate situată în partea central-nordică a statului Bosnia-Herţegovina, la SE de oraşul Banja Luka, pe râul Vrbanja.

Sipu. Localitate în SE Chinei, pe ţărmul Mării Chinei de Est, la SE de oraşul Ningpo.

Siquisique. (sichisiche). Localitate în NV Venezuelei, pe râul Tocuyo, la NV de oraşul Barquisimeto.

Sira. Localitate în S Indiei, la NV de oraşul Bangalore.

Sirabad. Localitate în SV Uzbekistanului, la SV de oraşul Duşanbe.

Sir Abu Nu’air. Insulă în Golful Persic. Aparţine Emiratelor Arabe Unite.

Siracha. (siracia). Centru industrial al lemnului în S Thailandei, lângă capitala ţării, Krung Thep.

Siracuas. (siracuaz). Localitate aflată în NV Paraguay-ului, la SV de oraşul Fortín Aroma.

Siracusa. (siracuza). Oraş în SE Siciliei (Italia), pe ţărmul Mării Ionice, cu aproximativ 125 000 loc. Este centru agricol şi staţiune balneară.

Sirajganj. (siragi gangi). Oraş în partea centrală a Bangladesh-ului, pe Jamuna (Brahmaputra).

Sirakovo. Localitate în E Serbiei, la SE de oraşul Smederevo.

Sir Creek. (seor cric). Golf al Mării Arabiei situat la graniţa statelor Pakistan şi India.

Sîrdaria. Fluviu situat în statele Tadjikistan, Uzbekistan şi Kazahstan, format prin unirea râurilor Narîn şi Karadaria în cadrul depresiunii Fergana. Are lungimea de 2 206 km (după alte surse 2 660 km) şi 462 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. Străbate deşertul Kîzîlkum şi se varsă în lacul Aral. Străbate oraşele Hodjen şi Kzîl-Orda. Este navigabil în cursul inferior. În antichitate se numea Iaxartes. Apele îi sunt folosite la irigaţii.

Sir Edward Pellew. (seor eduard peleu). Insule australiene situate în Golful Carpentaria, la S de insula Groote Eylandt.

Sireelv. Râu în SV Norvegiei, cu vărsare în Marea Nordului la SE de oraşul Stavanger.

Siret. 1. Oraş în jud. Suceava, pe râul Siret, în N podişului Dragomirnei, aproape de graniţa cu Ucraina. Are peste 9 000 loc. A fost atestat în 1430. Îi aparţine satul Poieni-Solca. 2. Afluent pe stânga al Dunării. Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina), intră în România prin dreptul oraşului Siret şi colectează toate apele ce coboară din versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi din Podişul Bârladului. Siretul drenează partea estică a Podişului Sucevei, separă Podişul Bârladului de Subcarpaţii Moldovei printr-o luncă largă, străbate apoi nord-estul Câmpiei Române (Câmpia Siretului Inferior) şi se varsă în Dunăre în sudul oraşului Galaţi. Principalii afluenţi sunt: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuşul, Râmnicul, Buzăul (pe partea dreaptă) şi Bârladul cu afluenţii săi (pe stânga). În lunca Siretului se găsesc oraşele Roman şi Bacău. Are o lungime totală de 706 km (559 km pe teritoriul României) şi un bazin hidrografic de 44 835 kmp ( 42 890 kmp în România). Denumirea antică era Seretos. 3. Culmea Siretului. Zonă deluroasă în E podişului Sucevei, între Culoarul Siretului (la V) şi Câmpia Moldovei (la E). Este alcătuită din depozite sarmaţiene (marne argiloase, gresii, argile, nisipuri etc.). Structura este monoclinală. Dealurile împădurite sunt separate de şei largi locuite: dealul Bour, şaua Lozna, dealul Hăpăi, şaua Bucecea, dealurile Vorona, şaua Vorona, Dealu Mare, şaua Ruginoasa, colinele Ruginoasa-Strunga, şaua Strunga. Altitudinea maximă este de 587 m (dealul Tudora). 4. Culoarul Siretului. Denumirea sub care este cunoscută valea Siretului între graniţa României cu Ucraina şi confluenţa Siretului cu cu Dunărea. Are lăţimi variabile (2-3 km în sectorul superior, 4-18 km în zona mijlocie şi circa 40 km în zona de vărsare). Se remarcă îngustarea de la Răcăciuni (2,5 km lăţime datorită unui strat dur de cinerite andezitice). În aval de confluenţa cu Zăbrăuţul râul are numeroase despletiri de braţe, unele părăsite de apă (denumite Sireţele).

Sireţel. Comună în jud. Iaşi, la poalele dealului Mare, pe râul Sireţel. Are peste 4 100 loc. Aici se exploatează gresii. Satele componente: Sireţel (atestat în 1436), Berezlogi, Humosu, Satu Nou, Slobozia.

Siri. (sirii). Localitate în partea centrală a Etiopiei, la SE de capitala Addis Abeba.

Siria. 1. Republica Arabă Siriană (Al-Jumhuriyah al-’Arabîyah as-Suriyah). (al giumurii iah al arabî iah as surii iah). Stat în Asia de SV (Orientul Apropiat), cu ieşire la Marea Mediterană. Are suprafaţa de 185 180 kmp, cu aproape 19 milioane loc., capitala la Damasc/Dimashq, Esh Sham. 2. Localitate în SV statului Papua-Noua Guinee, la graniţa cu Irianul de Vest (Indonezia), pe ţărmul Mării Arafura sau Alifuru.

Sirian, Deşertul. Deşert în N peninsulei Arabia, pe teritoriul statelor Siria, Iordania şi Irak.

Sirik. Cap în N insulei Borneo, în Malaysia, la Marea Chinei de Sud.

Siriu. 1. Comună în jud. Buzău, la poalele E ale munţilor Siriu şi cele V ale munţilor Podu Calului. Are circa 3 200 loc. satul Gura Siriului este staţiune balneoclimaterică sezonieră, cu ape minerale şi termale (31^oC). Aici se află şi o hidrocentrală (42 MW) cu un lac de acumulare lung de 10 km, cu o suprafaţă de 500 ha şi un volum de 155 milioane mc. Satele componente: Lunca Jariştei (reşedinţa), Colţu Pietrii, Caşoca, Gura Siriului, Muşceluşa. 2. Munţi în Carpaţii de Curbură, între văile Teleajenului şi Buzăului. Sunt alcătuiţi din gresiile zonei flişului intern („gresii de Siriu”). Altitudinea maximă urcă la 1 663 m (vf. Mălâia). Deţine câteva lacuri nivale. Aici se află o rezervaţie naturală complexă. Lacu Sec este o depresiune fără apă situată la 1 450-1 460 m şi cu o suprafaţa de 2,5 ha. 3. Vârf în N munţilor Siriu, cu altitudinea de 1 657 m şi care mai este cunoscut şi cu numele de Bocârnea. 4. Lacul. v. Vulturilor, Lacul.

Sirino. Vârf (2 007 m) în SV peninsulei Italia, în munţii Appeninii Lucani.

Sirk. Localitate în SSE Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.

Širkovce. (şircovţe). Localitate în SSE Slovaciei, la SE de oraşul Rimavska Sobota.

Sirmione. Localitate în N Italiei, pe malul S al lacului Garda.

Sirnach. (zirnac). Localitate în N Elveţiei, la SE de oraşul Winterthur.

Siroco (Sirocco). Vânt cald şi uscat care bate asupra Mării Mediterane, S Europei şi în Orientul Apropiat. Aduce praf dinspre deşerturile Africii de Nord şi Arabiei şi ofileşte vegetaţia.

Sirod. (siro). Localitate în E Franţei, aproape de graniţa cu Elveţia, la S de oraşul Besançon.

Sirohi. (sirohii). Localitate în V Indiei, la S de oraşul Jodhpur.

Sirok. (şiroc). Localitate aflată în Ungaria (Heves), la VNV de oraşul Eger.

Siroka lika. Localitate în SSV Bulgariei, pe râul Vicsa, la NV de oraşul Szmoljan.

Široká veža. (şiroca veja). Vârf (2 466 m) în Munţii Tatra (Slovacia), la NE de vârful Gherlakovka.

Sironcha. (sirorcia). Localitate în partea central-estică a Indiei, pe fluviul Godavari, la NE de oraşul Warangal.

Sironj. (sirongi). Localitate situată aproximativ în centrul Indiei, la NNE de oraşul Bhopal.

Sirova Katalena. Localitate în Croaţia, la ENE de oraşul Bjelovar.

Sirpur. Localitate în India, în partea central-estică, la SE de oraşul Chanda.