Sibiu. 1. Depresiune de eroziune (parte componentă a Mărginimii Sibiului), situată în zona de contact a podişului Transilvaniei cu Carpaţii Meridionali, între munţii Cindrelului şi munţii Lotrului (la S), podişul Secaşelor (la NV), podişul Hârtibaciului (la N şi NE), valea Oltului (la SE). Are suprafaţa de 350 kmp. Relieful este sculptat în depozite mio-pliocene, şi este reprezentat printr-o câmpie piemontană cu două trepte: una mai înaltă de 500-600 m, respectiv piemontul colinar, şi alta mai joasă (350-500 m), formată din conuri aluvionare întinse, terase şi lunci. Depresiunea este drenată de râul Cibin cu afluenţii Ruscior, Sibiel, Orlat, Sebeş, Sadu, Hârtibaci. Clima este moderată (temperaturi medii de 7-8oC şi precipitaţii de 600-700 mm). Vegetaţia naturală este dată de pâlcuri de stejar, gorun şi fag, în alternanţă cu păşuni şi fâneţe naturale. 2. Municipiu în jud. Sibiu, reşedinţa jud. omonim. Se află pe râul Cibin. Are circa 160 000 loc. A fost menţionat documentar în anul 1191 cu denumirea de Cibinium. A mai apărut cu numele de: Prepositus Cibiniensis, Prepositus Scibiniensis, Villa Hermani, Hermannstadt. În 2007 a fost declarat capitală culturală a Europei. Localităţile componente: Păltiniş. Îi aparţin comunele suburbane: Cristian (v.), Poplaca (v.), Răşinari (v.), Şelimbăr (v.). 3. Judeţ în centrul României, cu suprafaţa de 5 432 kmp, cu aproximativ 422 000 loc, cu centrul la Sibiu.
Sibnica. (sibniţa). Pârâu în Serbia, afluent al Dunării la ENE de Belgrad.
Sibolga. Oraş situat în NV insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, în dreptul insulei Nias.
Sibpur. Cartier al oraşului Calcutta (India).
Sibsagar. Localitate aşezată în NE Indiei, pe Brahmaputra, la SE de oraşul Lakhimpur.
Sibu. Oraş în NV părţii insulare a Malaysiei, pe râul Rejang.
Sibuko. Localitate în VSV insulei Mindanao (Filipine), la Marea Sulu.
Sibut. Localitate aşezată în SSV Republcii Centrafricane, la NE de oraşul Bangui.
Sibuyan. (sibuian). Insulă filipineză situată în centrul arhipelagului Filipine.
Sic. Comună în jud. Cluj, în zona delaurilor Sicului, cu circa 2 700 loc. se practică piscicultura. Pe teritoriul comunei se află o rezervaţie ornitologică (biocompexul acvatic „Stufărişurile de la Sic” pentru păsările migratoare). În sat (atestat în 1291) se află o biserică reformată din sec. al XIII-lea, o biserică de lemn (1707) şi una romano-catolică (1758-1795). Satele componente: Sic.
Sicapoo. Vârf (2 360 m) în NV insulei Luzon (Filipine).
Sicaş. Pas în Carpaţii Orientali (1 000 m altitudine), pe cursul superior al râului Şicăşău (afluent al Târnavei Mari), între munţii Gurghiu (la V) şi Harghita (la E), care face legătura dintre depresiunile Giurgeu şi Odorhei.
Sicasica. Localitate în Bolivia, la SE de capitala La Paz.
Sicheviţa. Comună în jud. Caraş-Severin, pe Dunăre, pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I, la poalele munţilor Almăj ş Locvei, la graniţa cu Serbia. Are circa 2 700 loc. Aici se exploatează granitul. Se practică pescuitul şi pomicultura. La Gornea au fost descoperite urme neolitice (mileniul IV-V î.e.n.), din Epoca bronzului şi a fierului. Satele componente: Sicheviţa atestat 1690-1700), Brestelnic, Cameniţa, Cârşie, Cracul Almăj, Cruşoviţa, Curmătura, Frăsiniş, Gornea, Liborajdea, Lucacevăţ, Martinovăţ, Ogaşu Podului, Streneac, Valea Oreviţa, Valea Ravensca, Valea Sicheviţei, Zănou, Zăsloane.
Sichuan. (siciuan). Provincie în SV Chinei, în bazinul superior al fluviului Yangzi (Chang Jiang). Are suprafaţa de 487 000 kmp, circa 83 milioane loc, cu centrul administrativ la Chengdu.
Sicié. (sisie). Cap în SE Franţei, la SSV de oraşul Toulon.
Sicignano. (siciniano). Localitate în SV Italiei peninsulare, la SV de oraşul Potenza.
Sicilia. 1. Insulă italiană situată în Marea Mediterană, fiind una dintre regiunile Italiei. Este despărţită de Peninsula Italică prin strâmtoarea Messina. Are suprafaţa de 25 700 kmp. Relieful este predominant înalt. În N Apeninii Sicilieni (cu altitudinea maximă în vârful vulcanic Etna-3 323 m). Se găsesc vulcani noroioşi şi izvoare termale. Pe ţărmuri sunt câmpii litorale. Insula are o seismicitate foarte mare. Clima este mediteraneană. Culturi mediterane: citrice, măslini, viticultura. Oraşul principal este Palermo, dar se găsesc şi alte oraşe Catania, Messina etc. 2. Mare a Mării Mediterane, aflată la SSV de insula Sicilia (Italia) şi la NNE de insula Pantelleria (Italia). 3. Canalul Siciliei. Strâmtoare în centrul Mării Mediterane, între Africa (Tunisia) şi insula Sicilia. Are lăţimea de 148 km, adâncimea maximă de 1 305. Se mai numeşte Canalul Tunis.
Sicsengtao. (sicengtao). Insulă chineză situată în NE Chinei, în Marea Galbenă, la E de peninsula Liaotung.
Sicsiacsuang. (siciaciuang). Localitate în ENE Chinei, la SV de capitala Beijing.
Sicsü. (siciu). Localitate în centrul Chinei, la E de fluviul Csangcsiang, la NNV de oraşul Tengke.
Sicuani. Oraş în SSE statului Peru, la NV de lacul Titicaca.
Sicujsan. (sicugi san). Localitate în N Chinei, pe fluviul Huanghe, la V de oraşul Paotou.
Siculeni. Comună în jud. Harghita, în depresiunea Ciuc, pe râul Olt, la poalele munţilor Harghita şi respectiv Ciuc. Are circa 2 800 loc. La Ciceu se exploatează andezit. Comuna deţine izvoare minerale, carbogazoase. Satele deţin biserici vechi. Până în 1968 comuna se numea Harghita. Satele componente: Siculeni (atestat 1567), Ciaracio, Ciceu (atestat 1566), Racu, Satu Nou.
Šid. (şid). Localitate în VNV Serbiei, la graniţa cu Croaţia, la SV de oraşul Novi Sad.
Sidcup. (sidcap). Cartier al Londrei-Anglia (Marea Britanie).
Siddington. (saidingtăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la S de oraşul Manchester.
Siderno Marina. Localitate în SE peninsula Calabria (Italia), pe ţărmul Mării Ionice, la SV de oraşul Catanzaro şi la NE de oraşul Reggio di Calabria.
Siderokastron. Oraş în N Greciei, la graniţa cu Bulgaria, la NV de oraşul Sérrai.
Sideron. Cap în NE insulei Creta (Grecia).
Siderópolis. Centru minier (cărbuni) în SE Braziliei, la NV de oraşul Pôrto Alegre.
Sidhpur. (sidpur). Oraş în V Indiei, la NNV de oraşul Ahmedabad.
Sidi Aïsa. (sidii aiisa). Localitate în NV Algeriei, la graniţa cu Marocul, la SV de oraşul Sebdou.
Sidi-bel-Abbès. (sidii bel abes). Oraş în NNV Algeriei, la poalele munţilor Atlasul Saharian, pe râul Mekkera, la S de oraşul Oran. Are circa 180 000 loc. Este centru agricol şi industrial. A fost fiinţat în anul 1843 şi a devenit oraş în 1849.
Sidi bou Haous. (sidii bu haus). Localitate în Algeria, la SV de localitatea Hassi R’mel.
Sidi bou Houria. (sidii bu huria). Localitate în NE Marocului, la SV de oraşul Oujda.
Sidi Ifni (Sidi-Ifni). (sidii ifnii). Oraş situat în VSV Marocului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SSV de oraşul Agadîr.
Sidi Kacem. (sidii cacem). Localitate în NV Marocului, la NE de oraşul Rabat.
Sidi-’Omar. (sidii omar). Localitate în NV Egiptului, la graniţa cu Libia, la SV de oraşul Es-Salum.
Sidi Yahya. (sidii iah ia). Localitate în VNV Marocului, la ENE de oraşul Knitra.
Sidley. (sidlii). Vârf (4 181 m) în munţii vulcanici din Ţara Marie Byrd (Antarctica). A fost descoperit în anul 1934.
Sidmar. Localitate în NV Belgiei, la graniţa cu Olanda, la NE de oraşul Gand. Este centru siderurgic.
Sidmouth. (sid maus). Localitate în SSV Angliei (Marea Britanie), la golful Lyme (Marea Mânecii), la ESE de oraşul Exeter.
Sidnaw. (said neu). Localitate în S.U.A. (Michigan), la SE de oraşul Mass şi la S de lacul Superior.
Sidney. (saidnii). 1. Localitate în NV S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la SV de lacul de acumulare Garrison. 2. Localitate în S.U.A. (Nebraska), la E de oraşul Cheyenne. 3. Localitate în NE S.U.A. (New York), pe râul Susquehanna, la NE de oraşul Binghampton. 4. Localitate situată în S.U.A. (Ohio), la S de oraşul Lima.
Sidoardjo. (sidoardgio). Localitate în NE insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Mării Bali, la SE de oraşul Surabaja.
Sidodadi. (sidodadii). Localitate aflată în SE insulei Sumtra (Indonezia), la NV de oraşul Ketapang.
Sidoktaya. (sidoctaia). Localitate situată în Myanmar, pe fluviul Irrawaddy, la SV de oraşul Salin.
Sidon. Oraş-stat în Fenicia antică (mileniul II î.e.n.). Azi este oraşul Şaida din Liban.
Sidra. v. Sirta.
Sieben. (siben). Deal (461 m) la SE de oraşul Bonn (Germania).
Siebenbürgen. (ziben biurghen). Numele săsesc al Transilvaniei.
Siebenhirten. (ziben hirten). Cartier al Vienei (Austria).
Siebenlehn. (ziben lehn). Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Dresden.
Siebnen. (zibnen). Localitate în N Elveţiei, la SSE de lacul Zürich.
Siedlce. (sidliţe). Oraş în E Poloniei, la ESE de oraşul Varşovia.
Siedliszcze. (sidlisţe). Localitate în ESE Poloniei, la E de oraşul Lublin.
Siedlung Goldstein. (zidlung goldştain). Cartier al oraşului Frankfurt pe Main (Germania).
Sieg. (zig). Râu (130 km, 2 875 kmp) în V Germaniei, afluent al fluviului Rin la Bonn. Trece prin oraşele Siegen şi Siegburg.
Siegburg. (zigburg). Oraş în V Germaniei, pe râul Sieg, la E de oraşul Bonn.
Siegen. (zighen). Oraş în V Germaniei, pe râul Sieg, la ENE de oraşul Bonn.
Siegenburg. (zighenburg). Localitate în S Germaniei, la SV de oraşul Regensburg.
Siegendorf. (zighendorf). Localitate în E Austriei, lângă oraşul Eisenstadt.
Sieggraben. (zig graben). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SSV de oraşul Marz.
Sieglar. (ziglar). Localitate în V Germaniei, la NNV de oraşul Bonn.
Siegmar-Schönau. (zigmar şeonau). Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Chemnitz.
Siekierki. (sicherchii). 1. Localitate în VNV Poloniei, pe fluviul Odra, la SSV de oraşul Szczecin, la graniţa cu Germania. 2. Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).