Saac V. Urlaţi

Soar. Râu în Anglia (Marea Britanie), afluent al fluviului Trent.

Soasiu. Localitate situată în insula Tidore (Indonezia).

Soatá. Oraş în Columbia, la SE de oraşul Bucaramanga.

Sobala. Localitate în N Indiei, apr de hotarul cu statele China şi Nepal, la ESE de oraşul Dehra Dun.

Sobat. Râu (740 km, 245 000 kmp) în E Africii. Împreună cu râul Bahr el Jebel dau naştere la Nilul Alb.

Sobek, Munţii. Munţi în partea centrală a Coreii de Sud.

Sobernheim. (zobernhaim). Localitate în VSV Germaniei, pe râul Nahe (afluent al fluviului Rin), la SV de oraşul Mainz.

Soběslav. (sobeşlav). Localitate în partea central-sudică a Cehiei, pe râul Lužnice, la SE de oraşul Tabor.

Sobinka. Localitate în Rusia europeană, la E de oraşul Moscova.

Sobieszewo. (sobiesevo). Localitate în N Poloniei, la E de oraşul Gdansk, pe ţărmul S al golfului Gdansk.

Sobor. (şobor). Localitate în Ungaria (Győr-Moson-Sopron), pe râul Rába, la SE de localitatea Csorna.

Søborg. (soborg). Cartier al oraşului Copenhaga (Danemarca).

Sobotin. Localitate în N Cehiei, la NE de oraşul Šumperk.

Sobótka. Localitate în SV Poloniei, la SV de oraşul Wrocław.

Sobów. (sobof). Localitate în SE Poloniei, aşezată pe fluviul Vistula, la S de oraşul Sandomierz.

Sobradinho. (sobradinu). Lac de acumulare situat în ENE Braziliei, pe fluviul São Francisco, la NE de localitatea Barra.

Sobrado. (sobradu). Oraş în N Braziliei, pe râul Xingu, la SE de oraşul Entre Rios.

Sobral. Oraş în ENE Braziliei, la VNV de oraşul Fortaleza.

Sobrance. (sobranţe). Localitate aflată în E Slovaciei, aproape de graniţa cu Ucraina, la E de oraşul Michalovce.

Sobrarbe. Regiune naturală situată în NE Spaniei, în regiunea Pirineilor. Este traversată de râul Cinca.

Soča. (socia). Râu în NV Sloveniei, afluent al râului Sava.

Sočanica. (socianiţa). Localitate în S Serbiei, pe râul Sitnica, la NV de oraşul Kosovska Mitrovica.

Soccavo. (sociavo). Localitate în Italia, în apropierea oraşului Napoli şi a vulcanului Vezuviu.

Sočerga. (socierga). Localitate în SV Sloveniei, în N peninsulei Istria, aproape de graniţa cu Croaţia.

Sochaczew. (sociaţef). Localitate în partea central-estică a Poloniei, pe râul Bzura, la V de capitala Varşovia.

Sochaux. (soşo). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Belfort.

Soci (Szocsi). Oraş în SV Rusiei europene, pe ţărmul Mării Negre, la poalele V ale munţilor Caucaz, cu circa 330 000 loc. Este port turistic şi staţiune balneoclimaterică. A fost fundat în anul 1896.

Societăţii, Insulele. v. Insulele Societăţii.

Socna. Localitate în partea central-vestică a Libiei, în deşert, la SV de oraşul Uaddan.

Socodor. Comună în jud. Arad, în S Câmpiei Crişurilor, pe Crişul Alb, cu peste 2 300 loc. Aici este ocrotită colonia de stârci. Pe teritoriul comunei au fost găsite vestigiile unei aşezări din Epoca bronzului dar şi alte urme antice. Satul, atestat în 1299, deţine o biserică veche din 1763. Satele componente: Socodor.

Socol. Comună în jud. Caraş-Severin, la baza V a munţilor Locvei, pe Dunăre şi pe Nera, la graniţa cu Serbia. Are circa 2 100 loc. Satul Baziaş este port fluvial şi aici se află şi un post hidrologic. La Baziaş intră Dunărea la noi în ţară. La Pârneaura se află mănăstirea Zlatiţa. Pe teritoriul comunei se găseşte rezervaţia Gura Nerei (numită şi „Balta Nera-Dunăre”) unde se adăposteşte şi egreta mică (Egretta garzetta). Satele componente: Socol (atestat 1472), Baziaş (atestat 1581), Câmpia, Pârneaura, Zlatiţa.

Socola. Cartier al municipiului Iaşi, renumit prin seminar preoţesc (1803) şi şcoala de băieţi (1865).

Socompa. 1. Localitate în NE statului Chile, la graniţa cu Argentina, la SE de oraşul Antofagasta. 2. Vârf (6 031 m) situat în NV Argentinei, în Anzi, la ESE de oraşul chilian Socompa şi la NE de vârful Llullaillaco.

Socond. Comună în jud. Satu Mare, în zona de contact a Câmpiei Aradului cu dealurile Codrului, pe râul Maria (afluent al Crasnei), cu peste 2 500 loc. Satul principal are o biserică de lemn (1777) dar şi la Stâna se află alta din secolul al XVIII-lea. Satele componente: Socond (atestat 1424), Cuţa, Hodişa, Soconzel, Stâna.

Socorro. 1. Localitate în Columbia, la S de oraşul Bucaramanga. 2. Oraş în SSV S.U.A. (New Mexico), pe Rio Grande, la SV de oraşul Albuquerque. 3. Insulă mexicană din Oceanul Pacific, aflată la SV de peninsula California. Face parte din grupul de insule Revilla Gigedo.

Socotra (Suqutra). (sucutra). Insulă de tip vulcanic situată în NV Oceanului Indian. Aparţine Yemenului. Are 3 600 kmp (3 579 kmp), 37 km lungime, 40 km lăţime maximă. Oraşele principale sunt: Hadiboh (Tamridah), Qalansiyah, Steroh. Relieful este muntos (1 503 m în vf. Hajhir sau Haggier). Clima este tropicală, caldă şi uscată şi vegetaţie semideşertică. A fost descoperită în 1506.

Soc-Trang. Oraş în SE Vietnamului, în delta fluviului Mekong, la NE de oraşul Bac-Lieu.

Sodakor. Localitate în V Indiei, în regiunea deşertului Thar, la NV de oraşul Jodhpur.

Sodankylä. (sodanchile). Localitate în N Finlandei, pe râul Kitinen.

Soda Springs. (sode springs). Localitate în S.U.A. (Idaho), la NE de Marele Lac Sărat.

Soddu. Localitate în SV Etiopiei, pe râul Omo, la NV de lacul Abaya.

Soddy. (sodii). Localitate aşezată în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la NNE de oraşul Chattanooga.

Söderåsen. (seoderosen). Munte situat în SV Suediei, la NE de oraşul Hälsingborg.

Söderfors. (seoderfors). Localitate în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la SE de oraşul Gävle. Este centru siderurgic.

Söderhamn. (seoderhamn). Localitate în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la N de oraşul Gävle.

Söderköping. (seodercheoping). Localitate în SE Suediei, situată pe ţărmul V al golfului Slätbaken, la SSE de oraşul Norrköping.

Södermalm. (seodermalm). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).

Södermanland. (seoder manland). 1. Regiune naturală aflată în ESE Suediei, la S de lacul Mälaren. 2. Regiune administrativă în ESE Suediei, cu centrul la Nyköping.

Södertälje. (seodertelie). Oraş situat în SE Suediei, la SV de capitală. Are circa 80 000 loc. Este centru industrial. A fost întemeiat în sec. X dar a fost distrus în mai multe incendii: 1390, 1650, 1719.

Sodiri. (sodirii). Localitate în centrul Sudanului, la NV de oraşul El-Obeid.

Sodoma. Oraş legendar în Palestina antică lângă Marea Moartă. A fost „distrus prin foc şi pucioasă” ca şi oraşele Gomora, Adamah şi Zebolim, datorită desfrâului locuitorilor.

Sodražica. (sodrajiţa). Localitate găsită în Slovenia, la VNV de oraşul Ribnica.

Sodus. (sodas). Localitate în NE S.U.A. (New York), pe malul S al lacului Ontario, la ENE de oraşul Rochester.

Soe. Oraş în SE insulei Timor (Indonezia).

Soela. Strâmtoare marină situată între insulele estoniene Hiiumaa (sau Dagö) la N şi Saaremaa (sau Ösel) la S.

Soest. (zoezt). 1. Oraş în VNV Germaniei, la ENE de oraşul Dortmund. 2. Oraş în Olanda, pe râul Eem, la VNV de oraşul Amersfoort.

Sofala. 1. Golf în Oceanul Indian, pe coasta Mozambicului. Pe ţărmul său V se află oraşul cu acelaşi nume iar pe cel nordic oraşul Beira. 2. Localitate situată în E Mozambicului, pe ţărmul golfului omonim.

Sofi. (sofii). 1. Localitate în ENE Sudanului, la graniţa cu Etiopia, pe râul Atbara, la ENE de oraşul Gedaref. 2. Oraş în S Tanzaniei, pe râul Kilombero, la SV de oraşul Ifakara.

Sofia. Capitala Bulgariei situată în V ţării, în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele masivului Vitoşa, la altitudinea de 520-620 m, pe râul Perlovska, cu peste 1,2 milioane loc. Romanii îi spuneau Serdica. Bulgarii îi spuneau în trecut Sredeţ dar s-a mai numit şi Triadiţa. Din 1879 este cu rol de capitală.

Sofienalpe. (zofien alpe). Cartier al oraşului Viena (Austria).

Śogamoso. (sogamozo). Localitate în centrul Columbiei, la NE de oraşul Tunja.

Sogata. Localitate în SV Etiopiei, la graniţa cu Sudan, la SV de oraşul Maji.

Sogdiana. Provincie istorică aflată în Asia Centrală, pe teritoriul actual al statelor Uzbekistan şi Tadjikistan, în valea Zeravşab, cu capitala la Maracanda (azi Samarkand). Fusese cucerită şi de Alexandru cel Mare. Romanii îi spuneau Transoxiana.

Sogndal. 1. Localitate în SV Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Stavanger. 2. Localitate în Norvegia, pe ţărmul N al fiordului Sogne.

Sognefjord. (sogne fiord). Cel mai lung fiord de pe ţărmul SV al Norvegiei, la N de oraşul Bergen. Are 204 km lungime, între 1,5-4,8 km lăţime şi adâncimea maximă de 1 308 m. Are numeroase cascade. Este navigabilă şi are importanţă turistică.

Sognesjøen. (sognes ioen). Strâmtoare marină situată în continuarea fiordului Sogne.

Sogn og Fjordane. (sogn og fiordane). Regiune administrativă în Norvegia, în regiunea fiordului Sogne. Centrul este la Leikanger.

Sogns. Lac situat la N de capitala Oslo (Norvegia).

Sogukkuyu. (soguc cuiu). Cartier al oraşului Ankara (Turcia).

Sögut. (seogut). Localitate în NV Turciei asiatice, la NV de oraşul Eskişehir.

Sohag. Localitate în Egipt, pe fluviul Nil, la SE de oraşul Assyut.

Sohagpur. 1. Localitate în centrul Indiei, pe râul Narmada, la SV de oraşul Jabalpur. 2. Localitate în India, pe râul Son, la ENE de oraşul Jabalpur.

Sohar. Localitate situată în NE Omanului, pe ţărmul golfului Oman, la NNV de oraşul Saham.

Sohatu. Comună în jud. Călăraşi, în V Bărăganului, pe râul Rasa, cu peste 3 350 loc. Între anii 1968-1981 făcea parte din jud. Ilfov. Satul principal are o biserică din anul 1848. Satele componente: Sohatu, Progresu.

Sohna. Localitate în India, la SV de oraşul Delhi.

Soho. Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie).

Sohodol. Comună în jud. Alba, în SV depresiunii Câmpeni, în Ţara Moţilor, pe cursul superior al Arieşului, la confluenţa cu râul Sohodol, la poalele E ale munţilor Bihor, cu peste 2 000 loc. În satul principal se exploatează marmura. Pe teritoriul comunei se găsesc peşterile ocrotite Lucia Mică şi Lucia Mare. Satele componente: Sohodol, Băzeşti, Bilăneşti, Bobăreşti, Brădeana, Burzoneşti, Deonceşti, Dilimani, Furduieşti, Gura Sohodol, Hoancă, Joldişeşti, Nelegeşti, Nicoreşti, Peleş, Poiana, Robeşti, Sicoieşti, Surdeşti, Sebişeşti, Simoceşti, Ţoci, Valea Verde, Vlădoşeşti.

Sohondo. Vârf (2 508 m) în SE Siberiei (Rusia), în munţii Iablonovîi, aproape de graniţa cu Mongolia.

Söhszien. (seohsien). Localitate aflată în ESE Chinei, la NE de oraşul Tuncsi.

Sohuksan. Insulă în Marea Galbenă, la NV de insula Cheju. Aparţine de Coreea de Sud.

Soignies. (soanie). Oraş în SSV Belgiei, la SV de capitala Bruxelles.

Soignolles-en-Brie. (soanol ăn brii). Localitate în Franţa, la SE de Paris.

Soing. (soang). Localitate în E Franţei, la N de oraşul Besançon.

Soisson. (soaso). Localitate în NNE Franţei, la NE de oraşul Paris şi la VNV de oraşul Reims.

Soj. (soi). Râu în ESE Belarusiei, afluent al râului Berezina. Trece prin oraşul Gomel.

Söjang. (seogiang). Localitate în E Chinei, pe ţărmul Mării Galbene, la ENE de oraşul Huajan.

Söjangho. (seogiang ho). Râu în E Chinei, cu vărsare în Marea Galbenă la S de peninsula Santung.

Söjanghu. (seogiang hu). Lac în E Chinei, la SE de oraşul Huajan.

Söjtör. (şeoiteor). Localitate în V Ungariei (Zala), la S de oraşul Zalaegerszeg.

Sokalszkij. (socalschii). Insulă a Rusiei situată în Oceanul Arctic, în Marea Kara, la N de peninsula Iamal (Siberia).

Söke. (seoche). Localitate în VSV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de oraşul Izmir. Este centru al mineritului (minereuri de fier).

Sokndal. Localitate în SV Norvegiei, la SE de oraşul Stavanger.

Soko. Insule chineze situate în Marea Chinei de Sud, la SV de Hong Kong.

Soko Banja. (soco bania). Oraş în E Serbiei, la N de oraşul Niš.

Sokodé. Oraş în centrul statului Togo, cu peste 50 000 loc. Este al doilea ca mărime în ţară. Este centru agricol.

Sokojärvi. (soco iervii). Localitate în E Finlandei, la E de lacul Pielinen, aproape de graniţa cu Rusia.

Sokolac. (socolaţ). Localitate în E Bosnia-Heţegovinei, la ENE de oraşul Sarajevo.

Sokolany. (socolani). 1. Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la VSV de oraşul Trebišov. 2. Localitate aşezată în NE Poloniei, la graniţa cu Belarus, la NE de oraşul Białistok.

Sokolce. (socolţe). Localitate situată în SV Slovaciei, la VSV de oraşul Kolarovo.

Sokolec. (socoleţ). Localitate aşezată în SV Slovaciei, la SE de oraşul Dunajska Streda.

Sokołka. (socovca). Localitate aşezată în NE Poloniei, la NE de oraşul Białistok.

Sokolo. Localitate în V statului Mali, la NE de oraşul Bamako.

Sokolov. Localitate în V Cehiei, pe râul Ohře, la SV de oraşul Karlovy-Vary.

Sokolovac. (socolovaţ). Localitate aşezată în Croaţia, la SV de oraşul Koprivnica.

Sokolovsko-Sarbaisk. Localitate în VSV Siberiei (Rusia), aşezată la SE de oraşul Magnitogorsk. Este centru de exploatare a minereurilor de fier.

Sokołów. (socovof). Cartier al oraşului varşovia (Polonia).

Sokołow Małopolski. (socovof mavo polschii). Localitate în SE Poloniei, la NE de oraşul Rzeszów.

Sokołów Podlaski. (socovof podlaschii). Localitate în E Poloniei, la ENE de oraşul Varşovia, la S de oraşul Bug.

Sokoły. (socovii). Localitate în ENE Poloniei, la SV de oraşul Białistok.

Sokoró. (şocoro). Regiune deluroasă (316 m) în NV Ungariei, situată în NV Munţilor Bakony.

Sokorói-Bakony-ér. (şocoroii boconi i er). Pârâu în NV Ungariei, afluent al râului Rába. Izvorăşte din Munţii Bakony.

Sokorópátka. (şocoropatco). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SSE de oraşul Győr.

Sokosti. (socostii). Vârf (718 m) în NE Finlandei, la graniţa cu Rusia.

Sokoto. 1. Stat în NV Nigeriei, la E de fluviul Niger. Are suprafaţa de 65 700 kmp, aproape 5 milioane loc., cu centrul administrativ în oraşul omonim. 2. Oraş în NV Nigeriei, pe râul cu acelaşi nume, centrul administrativ al statului omonim. Are peste 200 000 loc. Este centru industrial. 3. Râu în NV Nigeriei, afluent al fluviului Niger.

Sola. 1. Localitate în NNE Cubei, la NE de oraşul Camagüey. 2. Insulă norvegiană aflată la gura fiordului Sogne. 3. Râu (82 km, 1 388 kmp) în S Poloniei, în Silezia Superioară, afluent al fluviului Vistula.

Solai. Localitate în partea central-vestică a Kenyei, la NV de oraşul Nakuru.

Solano. Vânt fierbinte care suflă în E şi SE Spaniei, aducător de ploi vara.

Solares. (solarez). Localitate în N Spaniei, pe coasta golfului Biscaya, la SE de oraşul Santander.

Solbad Hall. (zolbad hal). Localitate în Austria, pe râul Inn, la ENE de oraşul Inssbruck.

Solca. Oraş în jud. Suceava, în depresiunea cu acelaşi nume, pe pârâul Solca, în zona de contact a prelungirilor Obcinei Mari cu podişul Sucevei. Are peste 4 700 loc. Renumită prin fabrica de bere (1789). Este atestat din 1418. Îi aparţine satul Poieni-Solca.

Solčava. (solciava). Localitate în N Sloveniei, la graniţa cu Austria, la NV de oraşul Gornji Grad.

Solda. Localitate în N Italiei, la S de oraşul Prato.

Solec. (soleţ). Localitate în ESE Poloniei, pe fluviul Vistula, la SE de oraşul Radom.

Solec Kujawski. (soleţ cuiavschii). Localitate în Polonia, pe Vistula, la ESE de oraşul Bydgoszcz.

Soledad. 1. Oraş în S Columbiei, la NV de oraşul Arica. 2. Localitate în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SSE Barranquilla. 3. Oraş situat în VSV peninsulei California (Mexic), pe ţărmul Oceanului Atlantic. 4. Localitate în NE Venezuelei, pe fluviul Orinoco, la N de oraşul Ciudad Bolivar.

Soledade. 1. Localitate în V Braziliei, pe râul Jurua (afluent al fluviului Amazon). 2. Cascadă situată pe râul Iriri (afluent al râului Xingu), în Brazilia.

Solemskogen. (solemscoghen). Cartier al oraşului Oslo (Norvegia).

Solenzara. (solensara). Localitate găsită în E insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mării Mediterane, la N de oraşul Porto Vecchio.

Solesmes. (solesm). Localitate în N Franţei, la NE de oraşul St. Quentin.

Soleşti. 1. Lac antropic situat pe râul Vaslui, în zona comunei cu acelaşi nume. Are 420 ha suprafaţa şi un volum de 15 milioane mc. Are importanţă piscicolă şi pentru irigaţii. 2. Comună în jud. Vaslui, în Podişul Central Moldovenesc, pe râul Vaslui. Are aproape 4 000 loc. La Soleşti este înmormântată soţia lui Alexandru Ioan Cuza. Aici se află o biserică din 1809. Satele Ştiobărani (1726) şi Valea Siliştei (1838) au biserici de lemn. Teritoriul comunei are o pădure de stejari seculari. Satele sale componente: Soleşti, Bouşori, Iazi, Satu Nou, Şerboteşti, Ştioborăni (atestat 1451), Valea Siliştei.

Soleur. (soleor). v. Solothurn.

Solferino. Localitate în N Italiei, la S de lacul Garda. Aici, în iunie 1859 armata franceză a învins-o pe cea austriacă, având ca rezultat tratatul de pace de la Villafranca di Verona.

Solheim. (solhaim). Localitate aflată în SV Novegiei, la S de fiordul Sogne.

Solihull. (solaihol). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşulului Birmingham.

Solikamsk. Localitate în E Rusiei, partea europeană, la NE de oraşul Perm.

Sol Ileţk. Oraş în SE Rusiei europene, la graniţa cu Kazahstan, la baza V a Uralilor, pe râul Ilek (afluent al fluviului Ural).

Soliman. Localitate în NE Tunisiei, pe ţărmul S al golfului Tunis, la SE de oraşul Tunis.

Solimões. (solimoez). Denumirea fluviului Amazon la intrarea pe teritoriul Braziliei. După ce se uneşte cu Rio Negro, reprimeşte numele de Amazon.

Solin. Localitate în Croaţia, la ENE de oraşul Split.

Solina. 1. v. Sulina (2). 2. Lac de acumulare situat în SE Poloniei, pe râul San.

Solingen. (zolinghen). Oraş în V Germaniei, pe râul Wupper, la ESE de Düsseldorf şi la NE de oraşul Köln. Are aproape 170 000 loc. Este centru industrial metalurgic. A fost menţionat documentar în anul 965 cu denumirea de Solagen şi a devenit oraş în anul 1374.

Solita. Localitate în NV Venezuelei, pe ţărmul SV al lagunei Maracaibo.

Solivar. Localitate în E Slovaciei, la N de oraşul Košice. Este centru de exploatare a sării.

Solkei. Localitate în SE Finlandei, pe malul V al lacului Saimaa.

Söll. (zeol). Localitate în Austria, pe un afluent al râului Inn, aşezată la SE de oraşul Kufstein.

Sollefteå. (solefteo). Localitate în E Suediei, pe râul Angerman, aşezată la NV de oraşul Kramfors.

Sollentuna. Localitate în ESE Suediei, la NV de oraşul Stockholm.

Sóller. (zolier). Localitate aflată în V insulei Mallorca, pe ţărmul Mării Mediterane.

Söllheim. (zeolhaim). Localitate în Austria, la NE de oraşul Salzburg.

Sollia. Localitate în ESE Norvegiei, la NV de oraşul Lillehammer.

Solliès-Pont. (soliee pon). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Toulon.

Solling. (zoling). Munte (528 m altitudine) situat aproximativ în partea centrală a Germaniei, la E de râul Wesser şi la V de râul Leine.

Solln. (zoln). Cartier al oraşului München (Germania).

Solna. Cartier al oraşului-capitală Stockholm (Suedia).

Solnhofen. (zoln hofen). Localitate în S Germaniei, pe râul Althmühl (afluent al Dunării), la NV de oraşul Ingolstadt.

Solnic-Dobâca. În trecut era comitat, în partea NE a Transilvaniei, rezultat din contopirea în 1876 a celor două comitate, primul atestat în 1166 iar celălalt în 1164.

Solnice. (solniţe). Localitate în N Cehiei, la E de oraşul Hradec Králové.

Solo. 1. v. Surakarta. 2. Râu situat în partea central-nord-estică a insulei Java (Indonezia), cu vărsare în Marea Java la N de oraşul Surabaja. 3. Insulă coraligenă în Oceanul Pacific, în grupul Fiji, aşezată la SE de insula Viticultura Levu.

Solodurum. v. Solothurn (1).

Sologne. (soloni). Regiune aşezată în centrul Franţei, între fluviul Loara (la N) şi afluentul său Cher (la S). Este ocupată de numeroase lacuri.

Sologonci. Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Martha (afluent al râului Viliui), împreună cu râul Morkoka.

Solok. Localitate aflată în V insulei Sumtra (Indonezia), la E de oraşul Padang.

Solomon. 1. Insulele (Solomon Islands). (solomon aislends). Stat insular situat în SV Oceanului Pacific, cu suprafaţa de 28 370 kmp, circa 540 000 loc şi capitala Honiara. Este parte componentă a Melaneziei. Cuprinde aproape 1 000 de insule vulcanice şi coraligene. Clima tropical umedă şi vegetaţia ecuatorială. 2. Mare a Oceanului Pacific situată între insula Noua Guinee (la V), Noua Britanie (la N) şi arhipelagul Solomon (la E). Aici se găseşte Groapa Bougainville (9 140 m). 3. Râu în centru S.U.A., afluent al râului Kansas.

Solomons. Localitate situată în E S.U.A. (Maryland), aşezată pe ţărmul V al golfului Chesapeake.

Solonţ. Comună în jud. Bacău, în NV depresiunii Tazlău, la poalele SE ale munţilor Goşmanu, pe râul Solonţ, cu aproape 4 000 loc. Aici se exploatează sare şi petrol. Se găsesc ape sărate şi sulfuroase. Satul principal are o biserică romano-catolică din secolul al XVII-lea, una ortodoxă (1767) şi una de lemn (1808). O biserică veche, din anul 1749 există şi la Cucuieţi. Satele componente sunt: Solonţ, Cucuieţi, Sărata.

Soloneţ. Râu în NE Moldovei, afluent al râului Suceava. Îşi are izvorul din Obcina Mare.

Solothurn (în fr. Soleure, în it. Soletta). (zoloturn, soleor, soleta). 1. Oraş în NV Elveţiei, pe râul Aare, centrul administrativ al cantonului omonim, situat la poalele munţilor Jura, la N de oraşul Berna şi la S de oraşul Basel. Are circa 16 000 loc. Este centru industrial. Romanii îi spuneau Solodurum. 2. Canton în NV Elveţiei, cu suprafaţa de 800 kmp, circa 250 000 loc, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.

Solovăstru. Comună în jud. Mureş, în dealurile Mureşului, pe râul Gurghiu, cu circa 3 000 loc. Pe teritoriul comunei se află rezervaţia naturală (Pădurea Mociar). Satele componente: Solovăstru (atestat în anul 1381), Jabeniţa.

Solre. (solrî). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la Maubege.

Solrød. (solrod). Localitate situată în insula Sjælland (Danemarca), la SV de oraşul Copenhaga, pe ţărmul V al golfului Køge.

Solsona. (solzona). Localitate aşezată în NE Spaniei, la NV de oraşul Manresa.

Solstein. (zolştain). Vârf (2 641 m) în V Austriei, la NV de oraşul Innsbruck.

Solt. (şolt). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), pe Dunăre, la SE de oraşul Dunaújváros.

Šolta. (şolta). Insulă (51,9 kmp) croată în Marea Adriatică, în dreptul oraşului Split.

Soltau. (zoltau). Oraş în N Germaniei, la SE de oraşul Bremen.

Solti-lapály. (şoltii lopai). Regiune de luncă situată între Dunăre la V şi Canalul Duna-völgyi-csatorna.

Soltszentimre. (şolt sentimre). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), aşezată la ESE de localitatea Solt.

Soltvadkert. (şolt vodchert). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la NV de oraşul Kiskunhalas.

Soluch. (soluci). Localitate în NNE Libiei, la SV de oraşul El-Beida.

Solund. 1. Localitate aflată în SV insulei Sula (Norvegia). 2. Insulă situată la intrarea în fiordul Sogne (Norvegia).

Solunska Glava. Vârf (2 540 m) situat în macedonia, în muntele Jakupica, la SSV de oraşul Skopje.

Sölvesborg. (seolvesborg). Localitate în S Suediei, pe ţărmul NV al golfului Hanö, la E de oraşul Kristianstad.

Solway Firth. (soluei feors). Golf de tip estuar al Mării Irlandei, situat la gura râului Eden, între Scoţia (la N) şi Anglia (la S).

Solwezi. (soluezii). Oraş în NV Zambiei, aproape de graniţa cu R.D. Congo, la NV de oraşul Chingola.

Sóly. (şoi). Localitate aflată în Ungaria (Veszprém), la NE de oraşul Veszprém şi la SV de oraşul Várpalota.

Solymár. (şoimar). Localitate în Ungaria (Pest), la NV de capitala Budapesta.

Som. 1. (som). Localitate în V Ucrainei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Mukacsevo. 2. (şom). Localitate găsită în Ungaria (Somogy), la SE de oraşul Siófok şi de lacul Balaton.

Soma. Oraş în V Turciei asiatice, la NNE de oraşul Manisa şi la SV de oraşul Balikesir.

Somain. (somen). Localitate în NE Franţei, la E de oraşul Douai şi la NV de oraşul Denain.

Somali, Ţara Somalilor. Regiune istorică în E Africii, între Ecuator şi Golful Aden.

Somalia. 1. (Soomaaliya, Somali). (somalii ia, somalii). Stat situat în E Africii, cu ieşire la Oceanul Indian. Are suprafaţa de 637 657 kmp, cam 8,6 milioane loc., capitala Mogadishu (Muqdisho). 2. Peninsulă situată în E Africii, în Oceanul Indian, între golful Aden (la N) şi Oceanul Indian, în dreptul insulei Socotra. Are suprafaţa de 740 000 kmp (după alte surse 1 400 000 kmp). 3. Bazin al Oceanului Indian situat la E de peninsula Somalia. Are adâncimea de 5 129 m. 4. Curent cald al Oceanului Indian ce se deplasează de-a lungul peninsulei pe direcţia N-S.

Somár. Vârf (650 m) în SV Slovaciei, la N de oraşul Bratislava şi la V de oraşul Pezinok.

Somberek. (şomberec). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la N de oraşul Mohács.

Sombor. Oraş în NV Serbiei, în regiunea autonomă Voivodina, cu peste 50 000 loc. Este centru agricol şi industrial.

Sombozero. Localitate în N Rusiei, la S de lacul Topozero.

Sombrerete. Localitate situată aproximativ în centrul Mexicului, la NV de oraşul Fresnillo şi la SE de oraşul Durango.

Sombrero. Insulă în arhipelagul Antilele Mici, în Oceanul Atlantic, la E de insula Puerto Rico. Aparţine Marii Britanii.

Someo. Localitate în SSE Elveţiei, pe râul Maggia, la N de lacul Maggiore.

Someren. Localitate în SE Olandei, pe canalul Willems de Sud, la SE oraşul Elmond.

Somero. Localitate în SV Finlandei, la NE de oraşul Turku şi la NV de capitala Helsinki.

Somerset. (samărsit). 1. Insulă (nelocuită) în Arhipelagul Arctic Canadian, la N de peninsula Boothia. Are suprafaţa de 24 800 kmp. Relieful este înalt (800 m altitudinea maximă). Vegetaţia este de tundră arctică. A fost descoperită în 1819. 2. Localitate în N peninsulei York (Australia), la SV de capul York, la strâmtoarea Torres. 3. Insulă în arhipelagul Bermude, la NNV de insula Bermuda. 4. Regiune administrativă în SV Angliei (Marea Britanie), cu centrul la Taunton. 5. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Louisville. 6. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh.

Somerset West. (somerset uest). Localitate în SV Republicii Africa de Sud, la SE de oraşul Cape Town.

Somersworth. (somers uors). Localitate în NE S.U.A. (New Hampshire), la NV de oraşul Portsmouth.

Somerville. (somervil). 1. Oraş în S.U.A. (Massachusetts), la NV de oraşul Boston. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la ENE de oraşul Memphis.

Somes. Insulă neozeelandeză aflată în golful Port Nicholson, în zona oraşului Wellington.

Someş. 1. Câmpia Someşului. Mare unitate de relief, parte componentă a Câmpiei de Vest (Banato-Crişano-Someşană), situată în extremitatea de NV a României, de o parte şi de alta a cursului inferior al râului Someş, între marginea de V a munţilor Oaş şi Gutâi (în NE), dealurile Crasnei şi Codrului (la E şi SE), valea Barcăului (la S şi SV) şi graniţa cu Ungaria şi Ucraina (la V şi respectiv NV). Relieful, a cărui înălţime variază între 110 m (în V) şi 180 m (în E), este reprezentat printr-o succesiune de glacisuri (în SE) care alcătutuiesc partea cea mai înaltă a acesteia, respectiv Câmpia Ardudului şi Tăşnadului, prin şesuri aluviale întinse şi joase (în V), în cadrul cărora se conturează mici depresiuni mlăştinoase (apărute în zonele părăsite de râurile divagante) şi câmpuri mai înalte (interfluvii), acoperite cu loess sau nisiăpuri fine, depuse de vânt (Câmpia Carei) şi prin lunci largi, însoţite de grinduri sau diguri. Frecvenţa mare a râurilor care o traversează (densitatea reţelei hidrografice este de 1,1 km/kmp) determină un exces de umiditate a solului, fapt ce a impus executarea unor importante lucrări de hidroamelioraţii (desecări, drenări, canale, lacuri piscicole etc). Câmpia Someşului se subdivide în mai multe compartimente: Câmpia joasă a Someşului, Câmpia Ardudului, Câmpia Tăşnadului, Câmpia Ierului, Câmpia Carei şi Câmpia Sălacea-Roşiori. 2. Râu în NV României, afluent pe stânga al Tisei. Are o lungime de 435 km, din care 376 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului este de 15 015 kmp (14 464 kmp pe teritoriul ţării). Se formează prin confluenţa, în dreptul oraşului Dej, a Someşului Mare, care izvorăşte din sudul masivului Rodnei (Inău) şi drenează nordul Podişului Transilvaniei cu Someşul Mic, care drenează nord-vestul Podişului Transilvaniei; acesta se formează din Someşul Cald (care izvorăşte din estul masivului Bihor) şi Someşul Rece (care îşi are izvorul din nordul masivului Gilău). În aval de Dej, Someşul străbate Podişul Someşan (formează un mic defileu la Jibou), separă Munţii Apuseni de Carpaţii Orientali. Drenează apoi Câmpia de Vest, unde are un curs divagat şi confluează cu Tisa în Ungaria. Trece prin oraşul Satu Mare. Afluenţii principali: Sălătruc, Almaş, Agrij, Sălaj, Lăpuş. În antichitate se numea Samus.

Someşan, Podişul. v. Podişul Someşan.

Someş-Odorhei. Comună în jud. Sălaj, la poalele E ale dealurilor Sălajului, pe valea Someşului, cu peste 2 900 loc. Satele au biserici de lemn: Domnin (1753), Inău (1832) şi Bârsa (sec. XVIII). Satele componente sunt: Someş-Odorhei (atestat 1387), Bârsa, Domnin, Inău, Şoimuş.

Someşu Cald. Râu (64 km), unul dintre izvoarele Someşului Mic. Izvorăşte din SE munţilor Vlădeasa, de sub vf. Cârligatele, de la 1 385 m altitudine, dintr-o regiune calcaroasă cu numeroase fenomene carstice. Trece prin peştera Rădesei, Cetăţile Rădesei. Pe râu s-au format lacurile de acumulare Fântânele şi Tarniţa. Cu Someşul Rece formează lacul de acumulare Gilău. Râul unit se numeşte Someşu Mic.

Someşu Mare. Râu (118 km) aflat în N României, ce se formează prin unirea, la S de pasul Rodna, a pârâului Maria (ce izvorăşte din V munţilor Suhard) cu Valea Smeului (din munţii Rodna). Se uneşte cu Someşu Mic, aproape de Dej, de unde denumirea râului unit este de Someş. Are ca afluenţi: Arieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Ilişua, Ilva, Şieu.

Someşu Mic. Râu (178 km) în NV podişului Transilvaniei, format din unirea râurilor Someşu Cald şi Someşu Rece. Trece prin oraşul Cluj-Napoca şi prin oraşul Gherla. Are ca afluenţi; Feneş, Suatu, Fizeş, Nadăş, Borşa, Lonea, Valea Mărului.

Someşu Rece. Râu (45 km) care împreună cu Someşu Cald formează Someşu Mic. Izvorăşte din N Muntele Mare, de la altitudinea de 1 639 m. Drenează partea centrală a masivului Gilău. Se varsă în lacul de acumulare Gilău. După ieşirea din lac râul primeşte numele de Someşu Mic.

Somló. (şomlo). Vârf (433 m) situat în V Munţilor Bakony (Ungaria).

Somlójenő. (şomlo ieneo). Localitate în Ungaria (Veszprém), la VNV de oraşul Ajka.

Somlószőlős. (şomloseoleoş). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Ajka şi la SV de oraşul Pápa.

Somlóvásárhely. (şomlo vaşar hei). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Ajka şi de localitatea Devecser.

Somlóvecse. (şomlovece). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Ajka şi la SV de oraşul Pápa.

Sommacampagna. (soma campania). Localitate în N Italiei, la SE de lacul Garda şi la VSV de oraşul Verona.

Somma Vesuviana. (soma vezuviana). Localitate în Italia peninsulară, la poalele N ale muntelui Vezuviu şi la ENE de oraşul Napoli.

Somme. (som). 1. Râu (245 km) în N Franţei. Izvorăşte din înălţimile Fonsommes şi se varsă în Marea Mânecii printr-un estuar. Deţine hidrocentrale dar apele sunt folosite la irigaţii. Trece prin oraşele Amiens şi Abbeville. Pe râu au avut loc lupte în I Război Mondial dar şi în al II-lea Război Mondial. 2. Departament în N Franţei, cu centrul la Amiens.

Sommen. Lac (132 kmp) în SSE Suediei, la ESE de lacul Vättern.

Sömmerda. (seomerda). Localitate în E Germaniei, la SV de oraşul Halle.

Sommerein. (zomerain). Localitate în E Austriei, la SE de oraşul Viena şi la NV de lacul Neusiedl.

Sommières. (somiers). Localitate în SSE Franţei, la NE de oraşul Montpellier.

Somnath. Localitate în V Indiei, în SV peninsulei Kathiavar, aşezată pe ţărmul Mării Arabiei.

Somodor. (şomodor). Localitate în SV Ungariei (Somogy), aflată la NE de oraşul Kaposvár.

Somogy. (şomogi). 1. Judeţ aflat în VSV Ungariei, cu centrul la Kaposvár. 2. Colinele. v. Somogy-dombság.

Somogyacsa. (şomogi ocio). Localitate în Ungaria (Somogy), pe râul Koppány, la SE de localitatea Andocs.

Somogyapáti. (şomogi opatii). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Szigetvár.

Somogyaracs. (şomogi oroci). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NV de localitatea Barcs.

Somogyasszaló. (şomogi osolo). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la N de oraşul Kaposvár.

Somogybabod. (şomogi bobod). Localitate în Ungaria (Somogy), la NE de localitatea Marcali.

Somogybükkösd. (şomogi biucheoşd). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de oraşul Nagykanizsa.

Somogycsicsó. (şomogi cicio). Localitate în SV Ungariei (Somogy), aşezată la NNE de localitatea Csurgó şi la SE de oraşul Nagykanizsa.

Somogydöröcske. (şomogi deoreci che). Localitate în Ungaria (Somogy), la SV de localitatea Tamási.

Somogyegres. (şomogi egreş). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de localitatea Tab.

Somogyfajsz. (şomogi fois). Localitate în VSV Ungariei (Somogy), la SE de localitatea Marcali.

Somogygeszti. (şomogi ghestii). Localitate în Ungaria (Somogy), la N de Kaposvár.

Somogyhárságy. (şomogi harşagi). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NNV de oraşul Szigetvár.

Somogyhatvan. (şomogi hotvon). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Szigetvár.

Somogyi-dombság. (şomogi dombşag). Regiune deluroasă situată în Ungaria, la S de lacul Balaton.

Somogyjád. (şomogi iad). Localitate în SSV Ungariei (Somogy), aşezată la NV de oraşul Kaposvár şi la SE de localitatea Marcali.

Somogymegyes. (şomogi megeş). Localitate în Ungaria (Somogy), la SV de localitatea Tab.

Somogysámson. (şomogi şamşon). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton şi la SE de oraşul Keszthely.

Somogysárd. (şomogi şard). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Kaposvár.

Somogysimonyi. (şomogi şimonii). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NE de oraşul Nagykanizsa.

Somogyszentpál. (şomogi sent pal). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton şi la NE de localitatea Marcali.

Somogyszil. (şomogi sil). Localitate în Ungaria (Somogy), situată la NE de oraşul Kaposvár.

Somogyszob. (şomogi sob). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NV de localitatea Nagyatád şi la SE de oraşul Nagykanizsa.

Somogytarnóca. (şomogi tornoţo). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la N de localitatea Barcs.

Somogytúr. (şomogi tur). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton, la S de localitatea Balatonlelle.

Somogyudvarhely. (şomogi udvorhei). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la graniţa cu Croaţia, la SV de localitatea Nagyatád.

Somogyvámos. (şomogi vamoş). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de Balaton şi la E de localitatea Marcali.

Somogyvár. (şomogi var). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton.

Somogyviszló. (şomogi vislo). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Szigetvár.

Somogyzsitfa. (şomogi jitfo). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton şi la SV de localitatea Marcal.

Somosierra. Pas (1 454 m) situat în munţii Castiliei din partea central-nordică a Spaniei. Permite legătura dintre fluviile Duero (la N) şi Tajo (la S).

Somoskő. (şomoşcheo). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la graniţa cu Slovacia, la N de oraşul Salgótarján.

Somoskőújfalu. (şomoşcheo uifolu). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la hotarul cu Slovacia şi la N de oraşul Salgótarján.

Somosomo. Strâmtoare marină situată în arhipelagul Fiji din Oceanul Pacific ce împarte insula Vanua Levu (la VNV) de insula Taveuni (la SSE).

Somotor. Localitate aflată în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Trebišov.

Somova. Comună în jud. Tulcea, la poalele NV ale dealurilor Tulcei, pe Dunăre, pe gârla Somova. Are circa 4 500 loc. Aici se exploatează baritină şi sulfuri complexe. Satul principal are o biserică din 1874. Satele componente sunt: Somova, Mineri, Parcheş.

Somovit. Oraş în N Bulgariei, pe fluviul Dunărea, la V de oraşul Nikopole.

Somplago. Localitate în NE Italiei, pe râul Togliamento. Are o hidrocentrală.

Sompolno. Localitate în centrul Poloniei, pe râul Noteć, la SV de oraşul Włocławek.

Somport. Pas (1 632 m) în munţii Pirinei, între Franţa şi Spania (spre localitatea Jaca).

Šomrda. (şomrda). Vârf (806 m) în zona defileului Porţile de Fier, în partea Serbiei.

Somsálybánya. (şomşai banio). Localitate minieră (cărbuni) situată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), lângă localitatea Hodoscsépány.

Son. Râu (780 km) în N Indiei, afluent al fluviului Gange.

Soná. Localitate în SSV statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Santiago.

Sonamura. Localitate în NE Indiei, la graniţa cu Bangladesh, la S de oraşul Agartala.

Sonar. Râu în India, afluent al râului Ken (iar acesta al râului Jumna).

Sonceboz. (sonsbos). Localitate în VNV Elveţiei, aşezată la NV de oraşul şi de lacul Biel.

Sonchamp. (sonşamp). Localitate aflată la SV de Paris (Franţa).

Soncino. Localitate în N Italiei, pe râul Oglio, la SV de oraşul Brescia şi la SE de Milano.

Sonda. Strâmtoare găsită între insulele Java şi Sumatera şi care uneşte apele Mării Java cu ale Oceanului Indian. Are 170 km lungime şi 22 km lăţime maximă iar adâncimile între 30 şi 1 500 m.

Sondalo. Localitate în NE Italiei, pe râul Adda, la NE de oraşul Grosio.

Sonde (Sunda), Arhipelagul. 1. Arhipelag în V Oceanului Pacific (parte a arhipelagului Malaez), cuprinzând cea mai mare parte a Indoneziei şi o parte mică a Malaysiei (statele Sabah şi Saeawak), ca şi statul Brunei din insula Borneo. Este format din Sondele Mari (insulele Sumatera, Java, Borneo/Kalimantan şi Sulawesi/Celebes) şi Sondele Mici (insulele Bali, Lombok, Sumbawa, Sumba, Flores, Timor, Alor etc.). Sinonim: Arhipelagul indonezian. 2. Depresiunea Sondelor. v. Java (3).

Sønderborg. (sonderborg). Oraş în insula Als (Danemarca).

Sonderhausen. (zonderhauzen). Localitate situată aproximativ în centrul Germaniei, pe râul Wipper, la SSE de oraşul Nordhausen.

Søndervika. (sondervica). Localitate în ESE Norvegiei, la graniţa cu Suedia, pe malul N al lacului Faemund.

Søndre Strømfjord. (sondre stromfiord). Fiord în V Groenlandei, în apropierea Cercului Polar de Nord. Are 190 km lungime şi 8 km lăţime maximă.

Sondrio. Localitate în N Italiei, la graniţa cu Elveţia, pe râul Adda. Are o hidrocentrală.

Sonepur. Localitate în E Indiei, pe râul mahanadi, la SE de oraşul Raigarh.

Songarh. Localitate în V Indiei, la E de oraşul Surat.

Sông Ca. Râu în centrul Vietnamului, cu vărsare în golful Tonkin (Marea Chinei de Sud) la oraşul Vinh.

Song Cau. Localitate în E Vietnamului, pe coasta Mării Chinei de Sud, la S de oraşul Qui Nhon.

Sông Da. Râu în SE Chinei şi în NV Vietnamului, afluent al fluviului Sông Hong Ha.

Songea. Oraş în SV Tanzaniei, la E de lacul Malawi.

Songhay. Imperiu în V Africii, între fluviul Senegal (la V), munţii Air (la E), fluviul Niger (la S) şi centrul Saharei (la N), în secolul VII.

Song Hông Ha. Fluviu în SE Chinei şi în N Chinei, cu vărsare în golful Tonkin. Trece prin oraşul Hanoi.

Songhua Jiang (Sungari). (songhua giang, sungarii). Râu (1 927 km) în NE Chinei, afluent al fluviului Amur la Tongjiang. Are suprafaţa bazinului hidrografic de 550 000 kmp. Este navigabil de la Jilin. Are o hidrocentrală cu un lac de acumulare de 150 km lungime. Trece prin oraşul Harbin. În perioada noiembrie-aprilie îngheaţă.

Song-jin. (song gin). v. Kimchak (Kimchaek, Kimcek).

Songkhla. (songcla). 1. Oraş în Malaysia, în partea peninsulară, la Marea Chinei de Sud, la NV de oraşul Pattani. 2. Oraş în SE Thailandei, pe ţărmul golfului Siam şi pe malul SE al lacului Tale Sap.

Songkhram. Localitate în Thailanda, la SV de oraşul Bangkok.

Sông Ma. Râu în partea central-nordică a Vietnamului, cu vărsare în golful Tonkin, la S de fluviul Song Hông Ha.

Songo. Oraş în V Mozambicului, pe malul E al lacului de acumulare Cabora Bassa.

Songur. Localitate în NV Iranului, la V de oraşul Hamadan.

Sonhat. Localitate în India, la S de lacul de acumulare Rihand, aşezată la NNV de oraşul Raigarh.

Sonkád. (şoncad). Localitate situată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe râul Tur (Túr), la E de localitatea Kölcse.

Sonkajärvi. (sonca iervii). Oraş în centrul Finlandei, la ENE de lacul Haapajärvi, la NNV de oraşul Kuopio.

Son La. Oraş în NV Vietnamului, pe Fluviul Negru, la ENE de oraşul Dien Bien Phu.

Sonmiani. (sonmianii). 1. Localitate în S Pakistanului, pe ţărmul Mării Arabiei, la NV de oraşul Karachi. 2. Golf al Mării Arabiei situat în S Pakistanului. Pe ţărmul său N se află localitatea omonimă.

Sonneberg. (zoneberg). Oraş situat în E Germaniei, la NE de oraşul Cotburg.

Sonnenberg. (zonenberg). Vârf (484 m) în munţii Lajta, la NV de oraşul Eisenstadt.

Sonnenhorn. (zonenhorn). Vârf (3 793 m) în Alpii Lepontini, la graniţa Italia-Elveţia (la SV de oraşul Cevio).

Sonnerberg. (zonerberg). Oraş în partea central-estică a Germaniei, la NE de oraşul Coburg.

Sonnega. Localitate în N Olandei, la NV de oraşul Meppel. Este centru de extracţie a gazelor naturale.

Sonntag. (zontag). Localitate în V Austriei, la NV de oraşul Lech.

Sonntagshorn. (zontagz horn). Vârf (1 965 m) în Alpi, la graniţa Germania-Austria, la V de râul Saalach.

Sonogno. (sononio). Localitate în S Elveţiei, la N de lacul Maggiore.

Sonoita. Localitate în NV Mexicului, la graniţa cu S.U.A., la NV de oraşul Nogales.

Sonora. 1. Stat în NV Mexicului, cu ieşire la Oceanul Pacific. Are suprafaţa de 182 100 kmp, cu peste 2,2 milioane loc., şi cu centrul administrativ la Hermosillo. 2. Deşert în SV S.U.A. (SV Arizonei şi SE Californiei) şi NV Mexicului (V statului Sonora). Include şi deşerturile Colorado şi Yuma. Se întinde pe 310 000 kmp. Aici se află staţiuni balneoclimaterice pentru climatul plăcut iarna (Palm Springs, Tucson, Phoenix). Vegetaţia de cactuşi. Tot aici sunt rezervaţii pentru indieni. 3. Localitate în S.U.A. (California), la ENE de oraşul San Francisco. 4. Localitate în S S.U.A. (Texas), în platoul Edwards, la SSV de oraşul San Angelo.

Sonsbeck. (zonzbec). Localitate aşezată în V Germaniei, la NV de oraşul Duisburg.

Sonsón. Localitate în partea central-vestică a Columbiei, la SE de oraşul Medelin.

Sonsonate. Oraş în V statului Salvador, pe Río Grande de Sonsonate, la V de oraşul San Salvador, cu aproximativ 60 000 loc. Este centrul administrativ al departamentului cu acelaşi nume. A fost fundat în anul 1524 şi a fost capitala ţării între 1833-1834.

Sonsorol. Insule ale Oceanului Pacific, situate la SE de arhipelagul Filipine şi la SV de insulele Pallau. Aparţin S.U.A.

Sonta. Localitate în NV Serbiei, la SE de oraşul Sombor.

Son Tay. (son tai). Oraş în N Vietnamului, la NV de oraşul Hanoi, pe Fluviul Roşu.

Sonthofen. (zont hofen). Localitate în S Germaniei, pe râul Iller, la S de oraşul Kempten.

Sonvico. Localitate în SSE Elveţiei, la N de lacul Lugen.

Soo Junction. (su gianşăn). Localitate în S.U.A. (Michigan), la jumătatea distanţei dintre lacurile Superior (la N) şi Michigan (la S).

Sop. Cap în N insulei Morotai (Indonezia).

Sophia. (sofie). Localitate în S.U.A. (West Virginia), la SE de oraşul Charleston.

Sopje. (sopie). Localitate în Croaţia, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Virovitica.

Soponya. (şoponio). Localitate în Ungaria (Fejér), la E de lacul Balaton şi la S de oraşul Székesfehérvár

Šoporňa. (şopornia). Localitate în SV Slovaciei, pe râul Vág, la SV de oraşul Nitra.

Soporu de Câmpie. Sat în Transilvania, aproape de Turda, în comuna Frata (jud. Cluj), unde s-au efectuat importante descoperiri arheologice: un cimitir daco-roman (sec. II-III), o aşezare băştinaşă daco-romană din secolul al V-lea, un cimitir de incineraţie (sec. VIII-IX) şi un sat din epoca feudală (sec. XV-XVI). Satul a fost meţionat documentar în 1213.

Sopot. 1. Comună în jud. Dolj, în NE piemontului Bălăciţei, pe râul Raznic. Are circa 1 900 loc. Satele Sopot (1889) şi Başcov (1842) au biserici vechi. Satele componente: Sopot, Başcov, Beloţ, Cernat, Pereni, Pietroaia, Sârsca. 2. Oraş situat în N Poloniei, la NV de oraşul Gdansk, port la Marea Baltică, cu aproape 50 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică. Aici are loc un festival internaţional de muzică uşoară. A fost întemeiat în sec. XIII şi a devenit oraş în anul 1901. 3. Localitate în Serbia, la SE de oraşul Belgrad.

Sopotnica. (sopotniţa). Localitate în VSV Macedoniei, la V de oraşul Prilep.

Soppero. Localitate în NNV Suediei, pe râul Lainioälv, situată la NNE de oraşul Vitangi, aproape de hotarul cu Finlanda.

Sopron. (şopron). Oraş aflat în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SV de lacul Fertő, aproape de frontiera cu Austria.

Sopronbánfalva (sau Kertváros). (şopron banfolvo, chertvaroş). Cartier al oraşului Sopron (Ungaria).

Sopronhorpács. (şopron horpaci). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la NE de oraşul Köszeg, aproape de graniţa cu Austria.

Soproni-hegy. (şopronii hegi). Regiune muntoasă (559 m) situată în NV Ungariei, la graniţa cu Austria, la SV de oraşul Sopron.

Sopronkövesd. (şopronii cheoveşd). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Sopron.

Sopronnémeti. (şopron niemetii). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Kapuvár.

Sopronpuszta. (şopron pusto). Localitate de tip pustă în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la N de oraşul Sopron şi la V de lacul Fertő.

Söpte. (şeopte). Localitate în V Ungariei (Vas), la NE de oraşul Szombathely.

Sor, Insulele. Insule situate aproximativ în centrul Oceanului Pacific, la N de Ecuator, la E de insulele Marshall.

Sora. 1. Localitate în centrul Columbiei, la NV de oraşul Tunja. 2. Localitate în centrul Italiei peninsulare, la ENE de oraşul Frosinone.

Soraba. (sorava). Oraş în V Guyanei, la graniţa cu Venezuela, pe râul Mazaruni.

Söråker. (seorocher). Localitate găsită în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la ENE de oraşul Sundsvall.

Soraksan. Vârf (1 708 m) în NE Coreeii de Nord, în munţii Tebek.

Sorata. Oraş în V Boliviei, pe malul E al lacului Titicaca, la NV de oraşul La Paz.

Sorbas. (sorvaz). Localitate în SE Spaniei, la NE de oraşul Almeria.

Sorbona (Sorbonne). (sorbon). Renumită universitate în Paris aflată în Cartierul latin.

Sore. (sor). Localitate în SV Franţei, la S de oraşul Bordeaux.

Söréd. (şeoried). Localitate în Ungaria (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár şi la SE de localitatea Mór.

Sorel. Localitate în SE Canadei (Québec), pe fluviul Sf. Laurenţiu, la NE de oraşul Montreal.

Sorento. Localitate în SV peninsulei italice, la SE de oraşul Napoli şi la V de oraşul Salerno, în dreptul insulei Capri.

Sørfolda. (sorfolda). Fiord situat în VNV Norvegiei, la SE de insulele Lofoten.

Sorgau. (zorgau). Localitate aşezată în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz, pe râul Flöha, apr de graniţa cu Cehia.

Sorgono. Localitate aflată în centrul insulei Sardinia (Italia), la ESE de lacul Omodeo.

Sorgues. (sorg). Localitate în SE Franţei, pe Ron, la NNE de oraşul Avignon.

Sorgun. Localitate în partea central-nordică a Turciei asiatice, la SSE de Çorum.

Soria. Oraş în N Spaniei, pe fluviul Duero, la SE de oraşul Burgos. Are circa 35 000 loc. Centru industrial şi cultural.

Soriano. Departament în Uruguay, în V ţării, cu centrul la Mercedes.

Sorico. Localitate în N Italiei, pe malul NE al lacului Como.

Sorkifalud. (şorchiifolud). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Sorok, la SE de oraşul Szombathely.

Sorkikápolna. (şorchii capolno). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Sorok, la SE de oraşul Szombathely.

Sør Kvaløy. (sor cvaloi). Insulă norvegiană situată în NV ţării, la NE de insula Senja.

Sorkwity. (sorcvitii). Localitate în NE Poloniei, la ENE de oraşul Olsztyn.

Sørli. (sorlii). Localitate în E Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la E de oraşul Snåsa.

Sormás. (şormaş). Localitate în V Ungariei (Zala), la V de oraşul Nagykanizsa.

Sörnyepuszta. (şeorniepusto). Localitate de tip pustă în SV Ungariei (Somogy), la N de localitatea Somogysárd.

Sorø. (soro). Localitate în centrul insulei Sjælland (Danemarca), la SV de Copenhaga.

Soroako. Localitate situată în centrul insulei Sulawesi (Indonezia).

Soroca. Oraş situat în NE Republicii Moldova, pe fluviul Nistru, cu circa 40 000 loc. Este centru agricol. Aici a existat o cetate de hotar pe vremea lui Ştefan cel Mare. A aparţinut când Rusiei, când României, apoi R.S.S. Moldoveneşti, U.R.S.S.-ului şi din anul 1991 Republicii Moldova.

Sorocaba. Oraş în SE Braziliei, la V de oraşul São Paulo, cu peste 520 000 loc. Este centru industrial şi agricol. Este oraş din anul 1661.

Sorok. (şoroc). Râu (53 km) în V Ungariei, afluent al râului Rába.

Sorokao. Localitate în ESE insulei Sulawesi (Indonezia). Este centru al mineritului (nichel).

Sorokpolány. (şoroc polani). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Sorok, la SE de oraşul Szombathely.

Soroksár. (şorocşar). Cartier al oraşului Budapesta (Ungaria).

Soroksári-Duna. (şorocşarii duno). Braţ al Dunării în Ungaria, situat la S de Budapesta. Mărgineşte insula Csepel.