Scrisoare deschisa adresata Presedintelui Romaniei

Scrisoare deschisa adresata Presedintelui Romaniei,

Domnul KLAUS WERNER IOHANNIS

Domnule Presedinte,

Prezența noastră, astăzi, aici, în stradă, în fața Palatului Cotroceni, reprezintă forma prin care încercăm să vă comunicăm dezamăgirea noastră față de modul în care unele din instituțiile statului au înțeles să-și exercite prerogativele constituționale dar și obligațiile legale pe care le au.

Principalele nemulțumiri pe care le strigăm astăzi sunt adresate în egală măsură Guvernului României, Parlamentului României – în special Camerei Deputaților – și nu în ultimul rând dumneavoastră, Domnule Președinte.

Tema principală o reprezintă lipsa implicării tuturor celor pe care i-am menționat mai sus în rezolvarea uneia dintre cele mai complexe și acute probleme cu care se confruntă piața muncii din România: legislația muncii și legislația dialogului social.

Blocul Național Sindical sustine adoptarea initiativei legislative cetatenesti de modificare a Codului muncii (PL-x 577/2015), aflata pe masa Parlamentului Romaniei la Camera Deputatilor inca din data de 09.09.2015 (adoptată tacit de Senat in data de 02.09.2015). Initiativa legislativa cetateneasca este prima de acest fel din istoria democratica a Romaniei de după 1989, insa nu starneste, din pacate, interesul de a fi dezbatuta și aprobată in Parlament. Pe acest subiect vă sesizăm cu indignare modul șmecheresc prin care Guvernul Ponta cât și actualul Guvern Cioloș au refuzat și continua să refuze respectarea obligațiilor legale de a transmite punctul de vedere oficial al Guvernului asupra acestei initiative legislative (chiar dacă au fost înștiințați în scris de către președintele Comisiei de Muncă al Camerei Deputaților).

Blocul Național Sindical sustine de asemenea adoptarea proiectelor de acte normative de modificare a legii negocierilor colective (PL-x 559/2015) si a legii conflictelor colective (PL-x 633/2015) aflate in dezbaterea Camerei Deputatilor. De asemenea, se impune modificarea Legii dialogului social, nr. 62/2011, lege care a afectat in mod vizibil funcționarea dialogului social din Romania.

Argumentele principale ale sustinerilor noastre sunt rezumate mai jos:

Piața muncii și relațiile sociale din România au fost grav afectate de modificările legislative radicale operate în 2011, atât în ceea ce privește Codul muncii cât și Legea dialogului social.

Resursele de muncă sunt în scădere, forţa de muncă ocupată are componente de natură să compromită ocuparea (ponderi mari de populaţiei ocupată în agricultură de subzistenţă sau valori foarte mari de lucrători familiali neremuneraţi). Rata de populaţie aptă de muncă, trecută în inactivitate, este de asemenea foarte mare şi în creştere accentuată - 29% din resursa de muncă disponibilă se afla practic în inactivitate (faţă de doar 16% în anul 2000).

Conform World Economic Forum în acest moment, România înregistrează cele mai tensionate relaţii de muncă din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar această tensiune este văzută ca un factor cu efecte nocive asupra competitivităţii României. Această tensiune pare să se amplifice, dacă avem în vedere că în anul 2012 România ocupa poziţia 26 în același clasament.

Modificarea legislaţiei în domeniul dialogului social a adus schimbări în ceea ce priveşte reprezentativitatea partenerilor sociali. În timp ce la nivel naţional schimbările au produs efecte doar în cazul confederaţiilor patronale, la nivel de sector, impactul creat a fost unul extrem de puternic.

Ca și consecință a modificărilor legislative din 2011, astăzi în România numărul contractelor colective de muncă încheiate cu organizații sindicale este în continuă scădere. La nivel de sector de activitate nu s-a mai încheiat nici un contract colectiv de muncă în ultimii cinci ani. De asemenea, numărul lucrătorilor acoperiți de contracte colective de muncă este în scădere, iar dreptul constitutional la libera asociere este afectat în mod semnificativ.

La cinci ani de la modificarea agresivă a relațiilor de muncă și a relațiilor industrial din România situația în piața muncii națională se prezintă după cum urmează:

• 
  “Reforma” instituţiilor dialogului social a determinat o criză a instituţiilor şi a actorilor dialogului social.
  
• 
  Criteriile de reprezentativitate sunt mult prea excesive și necorelate cu gradul de organizare a lucrătorilor în piața muncii (sindicalizare) ceea ce a condus la reducerea semnificativă a ponderii salariaților acoperiți de contracte colective de muncă.
  
• 
  Introducerea unui substitut de reprezentare a lucrătorilor în negocierea colectivă (reprezentanţilor salariaţilor), cât și menținerea unor restricții în organizarea și reprezentarea sindicală aduc astăzi grave atingeri asupra unuia din drepturile constituționale și anume, dreptul la libera asociere.
  

Efectele mdificării legislației în domeniul dialogului social sunt din ce în ce mai vizibile.

Dacă în 2012 Romania avea mai puțin de 45% din salariați neacoperiți de contracte colective de muncă, în 2014 acest procent a crescut la 64%.

România se confruntă cu o problemă majoră la nivelul reglementărilor dialogului social, protecția oferită de sistemul de negociere colectivă bazat pe coordonare și centralizare fiind parctic destructurată. Efectele negative se manifestă direct în relaţiile de muncă, în calitatea locurilor de muncă, dar şi în ceea ce priveşte drepturile salariale (circa 44% din contractele individuale de muncă active la 30.06.2015 erau încheiate la nivelul sau sub nivelul salariului minim, 18% dintre persoanele care dețin un loc de muncă în România sunt expuse riscului de sărăcie, dublu față de media europeană).

Efectele reducerii ponderii salariaților acoperiți prin contracte colective de muncă sunt deja vizibile pe termen scurt în mecanismul de distribuire a valorii adăugate. România înregistrează cel mai scăzut procent din Europa în ceea ce privește ponderea cheltuielilor de personal (remunerarea salarială) ca % din PIB, în 2014 valoarea acestui indicator fiind de 31,3%, în plus tendinta este în continuare una de reducere. O astfel de distribuire a valorii adăugate create în economia românească are ca efect expunerea la risc de saracie a unui numar insemnat de salariati. Pe termen lung o astfel de evoluție va determina o precarizare a condițiilor de muncă și va amplifica tensionarea relațiilor industriale.
Ca urmare solicităm în conformitate cu art. 80 din Constituția României să vă îndepliniți rolul de mediator între puterile statului și societate și să cereți organizarea unei întâlniri de lucru, sub autoritatea dumneavoastră, cu reprezentanții guvernului pentru stabilirea unor priorități de modificări legislative în domeniul muncii și a relațiilor de muncă ce vor trebui adoptate în regim de urgență.

Să solicitați Guvernului României să elaboreze și să transmită la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, în cel mai scurt timp posibil un punct de vedere tehnic asupra inițiativei legislative cetățenești de modificare a Codului Muncii Pl-x 577/2015.

Și nu în ultimul rând vă solicităm să vă adresați Parlamentului României pentru a-i cere acestuia să dezbată și să aprobe cu celeritate inițiativa civică de modificare a Codului Muncii, cât și alte modificări ale legislației muncii și legislației relațiilor industriale.
Cu încrederea că demersul nostru va fi bine primit, vă asigurăm Domnule Președinte, de înalta noastră considerație.

Presedinte BNS

DUMITRU COSTIN