Secolele XI-XIV

Etud'es tlâves et roumaines, II, 1949, 2, p. 82—92. Cf. şi PVL, II, p. 211, 213.

w PVL, I, p. 21.

■ii p. Magistri qui Anonymus dieitur, Gesta Hungarorum, ed. A. Jakubovich-D Pais, în SRH-Szentpetery, I, p. 65—66.

42 PVX, I, P- 11, 210.

⁴3 M Vasmer, Russisches elymologisches Worterbuch, I. Heidelberg, 1953, p
222 Cf. şi K. Miillenhoff, Deutsche Altertumskunde, II, Berlin, 1887, p. 279—232.

44 panaitescu, Introducere, p. 89—90; A. Armbruster, Romanitatea românilor.

Istoria unei idei, Bucureşti, 1972, p. 13 şi urm.; S. Brezeanu, De la pop^ulcţia ro­
manizată la vlahii balcanici, în RIs, 29, 1976, 2, p. 219—221. Este interesant de con­
semnat că în perioada feudală polonezii şi ungurii foloseau pentru desemnarea ro­
mânilor şi italienilor etnonime aproape identice. Cf. Miron Costin, De neamul mol­
dovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor, în Opere, ed. P. P. Panaitesou, Bucu­
reşti, 1958, p. 246—247, 261; Nicolae Costin, p. 40; D. Cantemir, op. cit., p. 131, 304

⁴⁵ DAI, p. 122—125 şi urm.

⁴⁶ G. Paris, Romani, România, lingua romana, romanicum, în România, I,
1872, p. 1—11; C. Tagliavini, Le origini delle lingue neolatine. Introduzione alia
filologia romanza, Bologna, 1959, p. 119 şi urm.

⁴⁷ S. Puşcariu, Limba română, I, Privire generală, ed. I. Dan, Bucureşti, 1976,
p. 214 şi urm.; C. Tagliavini, op. cit., p. 300—315.

⁴⁸ I. G. Hîncu, flaMxmHUKU EajiKano — JlyHaucKou Ky.ibmypu X—XIV ea. jiecocrr\cnHOU
nojwcbi Mojtdaeuu, în ApxeoACZUH, smucepcicf-usi u ucKyccmeoeedeMie "Ao.idaeuu, Chişinău.
1968, p. 106—124.

⁴³ Pentru prezentarea şi discutarea propunerilor privind nomenclatura cul­turii de la Dunărea inferioară din secolele VIII—XI, cf. O. Toropu, Romanitatea tîrzie şi străromânii în Dacia Traiană sud-carpatică, Craiova, 1976, p. 191—193.

³⁰ Pentru descoperirile Dridu din Moldova, cf. îndeosebi: 1. Nestor, Les don-nees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH. III, 1964, 3, p. 406 şi urm.; D. Gh. Teodor, Contribuţii la cunoaşterea culturii Dridu pe teritoriul Moldovei, în SCIV, 19, 1968, 2, p. 227—278; idem, Teritoriul esi-car-patic în veacurile V—IX e.n., Iaşi, 1978, p. 100—127; I. G. Hîncu, op. cit., p_% 106— 124; idem, în O'iepKU ucmopuW KyAbmypu Mo.idaeuu, Chişinău, 1971, p. 119—177; idem, în DKM, p. 127—150; G. F. Cebotarenko, Mamepuajiu k apxeo.ioaimecKou Kapme t.cM.n: HUKoeVIII — Xee.!OJKHou'iacmuIJpynio—JlHecmpoecKoaoMexdypeHbH,m DPM, p. 211—229; G. Coman, Cercetări arheologice cu privire la secolele V—XI în sudul Moldovei (stepa colinară Horincea-Elan-Prut), în ArhMold, VI, 1969. p. 277—315; Aşezări, p. 123—130; I. Mitrea, Coritribuţii la cunoaşterea culturii Dridu din regiunea dintre Carpaţi şi Şiret a Moldovei, în Carpica, V, 1972, p. 115—132; Fedorov, Cebotarenko, Pamjat-niki, p. 5—11, 40—52; M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Gh, Teodor şi V. Spinei, Some problems concerning the history of Moldavia from the Wth uniil the lHh century, în Relations, p. 299—302. Referirile la cultura Dridu făcute pe parcursul lucrării se bazează pe aceste studii, pe rapoartele de săpături indicate mai jos, ca şi pe propriile cercetări de teren şi în muzee.

⁵¹ N. Gostar, Săpăturile şi sondajele de la Şendreni-Barboşi (r. Galaţi), în
Materiale, VIII, 1962, p. 506—507; D. Gh. Teodor, Descoperirile arheologice de la
Şendreni—Galaţi, în Danubius, I, 1967, p. 129- 135.

⁵² I. Mitrea, Noi descoperiri arheologice din Moldova aparţinînd culturii Dridu,
în Crisia, IV, 1974, p. 77—79; fig. 2—6; idem, Cercetări arheologice privind seco­
lele IV—XI in judeţul Vranceti, in Studii şi cercetări. Focşani, I, 1978, p. 53—59