Secolele XI-XIV

îobb, p. 18. Cf. şi A. Armbruster, Nochmals „herzoge Râmunc îizer Vlăchen lanţ",
in RRH, XII, 1973, 1, p. 91.

?chni ^{Der Nihelun}9en Noth und die Klage, p. 247. Cf. V. Tempeanu, Sippenfeind-* ^naH und Wiedervergeltung im Nibelungenlied, Fălticeni, 1938, p. 136; A. Arm-brusiter, op. cit., p. 90—93.

Rudolfs von Ems Weltchronik, ed. G. Ehrismaim, Berlin, 1915, p. 36. Aso-^ ^p'?^pulaiî^uloT menţionate de teritoriul ungar nu înseamnă, aşa cum s-a pre- ^^{a ele locuiau} în regatul arpadian (cf. K. Schunemann, Ungarische Hilfs- m der Literatur des deutschen Mittelalters, în Ungarische Jahrbucher, IV,

1924, 1, p. 107), ci, cel mult, că depindeau din punct de vedere politic de acesta. Intrucît în Weltchronik se prezintă situaţia etnică anterioară invaziei mongole, nici cumanii, amintiţi alături de vlahi, nu puteau fi cei din Ungaria, unde aşezarea lor în. masă datează din vremea invaziei, iar înainte de acest eveniment în' arma­ta regelui nu se înrolaseră ca mercenari decît grupuri neînsemnate.

¹⁹ Hurmuzaki, Doc, I, p. 82, 86, 88, 90, 91, 95, 96, 118, 122, 123.

²⁰ A. S. Petruşevici, K'no 6u.iu EoAoxoecKie KHO3bx? (extras din Câobo, 94—95),
Lwow, 1877; E. Kaluzniacki, Historische Notizen, în F. Miklosich, Vber die Wan-
derungen der Rumunen in den dalmatischen Alpen und den Karpaten, Viena, 1879,
p. 40—41; B. P. Hasdeu, Negru-Vodă (Etymologicum Magnum Romaniae, IV), Bu­
cureştii, 1898, p. LIX.

²¹ Ipat. let., p. 172, 174, 179—180, 194—195; BoAbiHCKO-ra.iuiţKan .lemonucb, ed.
A. S. Petruşevici, I, Lwow, 1871, p. 50, 54, 63—64, 90.

²- Ipat. let., p. 50. Cf. şi E. Kaluzniackl, op. cit., p. 52, nota 23.

²³ Ipat. let., p. 101. Cf. şi P. A. Rappoport, fopoda Bo.ioxoecuou xmau, în KS,
57, 1955, p. 52.

²⁴ Akta grodskie i ziemskie z czasow rzeczypospolitej Polskiej, VII, Lwow,
1878, p. 127—128; Hurmuzaki, Doc, II, 2, p. 219. Onciul (Originile, p. 690, nota 21)
ne-a transmis informaţia că, încă în timpul vieţii sale, românii de la nord de
Prut pe cale de a fi rutenizaţi erau denumiţi în mod ironic „români de la Bo-
lechova".

²⁵ L. Wyrostek, Rod Dragow-Sasow na Wegrzech i Ruşi Halickiej, Cracovia,
1932, p. 11 şi urm.; N. Drăgamu, Românii în veacurile IX—XIV pe baza toponimiei
şi a onomasticei, Bucureşti, 1933, p. 404—411; St. Lukasik, Pologne et Roumanie,
Cracovia, 1938, p. 241—251; Th. Holban, Contribuţii la problema originii şi loca­
lizării bolohovenilor, în Studii, 21, 1968, 1, p. 21—27; M. Jurkowski, Z hydronimii
Karpat polskich, în Acta Archaeologica Carpathica, XI, 1970, 2, p. 317.

^2e Ipat. let., p. 226.

²⁷ P. A. Rappoport, op. cit., p. 52—59; K. I. Tereşciuk. Ro numaHHH npo ao-
KaAi3au,im EoAoxiecbKO'i 3CM.H, în JHoc.udxeHHR 3 CAae'smo-pycbKOî apxeoAoeiî, Kiev, 1976,
p. 164—175.

²⁸ V. Spânei. Informaţiile istorice despre populaţia românească de la est de
Carpaţi in secolele XI—XIV, în AIIAX, XIV, 1977, p. 4.

²⁹ Costăchesou, DMIŞM, II, p. 661—662.

³⁰ Theiner, VMHH, I, p. 131; DRH, D, I, nr. 9. S-a considerat că tentativele
de a înfiinţa un vicariat ortodox special pentru români, subordonat diecezei cu­
manilor erau în spiritul hotărîrii conciliului de la Lateran din 1215. Cf. C. I.
AndreesciU, Reacţiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene
în prima jumătate a sec. XllI-lea, în Revista ortodoxă română, LVI, 1938, 11—12,
p. 773.

³¹ Geographie du Vartabied Vartan, în Memoires historiques et geographiqv.es
sur VArmenie, ed. J. Saint-Martin, II, Paris, 1819, p. 451. Cf. şi A. Decei, Românii
din veacul al IX-lea pînă în al XllI-lea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti.,
în AIIN, VII, 1936—1938, p. 536—539. într-o aită lucrare a lui Vardan — o istorie
universală — românii din Peninsula Balcanică aflaţi în solda francilor lui Fried-
rich Barbarossa apar sub denumirea de Blachaţ' (A. Decei, op. cit., p. 539 şi urm.).

³² Magistri Vineentii Chronicon Polonorum, în MPH, II, p. 285—286. într-o
formă asemănătoaa-e evenimentele sînt redate într-o adăugire ulterioară făcută
Cronicii lui Mierzwa (Miersuae Chronicon) (ibidem) şi mai tîrziu în Boguphali II
episcopi Posnaniensis Chronicon Poloniae (MPH, II, p.' 485—486).

³³ Giurescu, Tîrguri, p. 32; N. Grigoraş, Românii la est de Carpaţi şi organi­zarea lor pînă la întemeierea statului românesc al Moldovei, în CIs, SN, VIII, 1977, p. 271—272.

³⁴ Ioannis Dlugossi seu Longini Historiae Polonicae libri XII, I, ed. H.L.B.
ab Huyssen, Lipsise, 1711, col. 265.

³⁵ D. Oanbemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, ed. Gr. G. Toci-
lescu, Bucureşti, 1901, p. 384—386; I. Minea, Informaţiile româneşti ale cronicii lui
Ian Dlugosz, Iaşi, 1926, p. 67; Th. Holban, Românii la hotarele Galiţiei, în Arhiva,
XXXVII, 1930, 2, p. 134; Giurescu, Tîrguri, p. 32—33; Ist. Rom., II, p. 63.

^3B Dlugosz, Hist. Pol., I, p. 338.

³⁷ PVL, I, p. 10.

³⁸ V. D. Koroliuk, Boaoxu u CAaenne pycciwu Aemonucu, Chişinău, 1971, p. 5 şi
urm., combate părerea că ar fi franci, oare dealtfel apar în cronică cu numele lor

8 — Moldova în secolele XI—XIV

obişnuit. In unele cronici ruseşti denumirea de KaoX este acordată Italiei. Ci. Xdohuko. JIumoecKa.i' u MMoUmcKan, în PSRL, 32, Moscova, 1975, p. 15.

sa R. Roesler, Romănische Studieri, Ijeipzig, 1871, p. 80—82; L. Tamâs, Ro-mains Romans et Roumains dans l'histoire de la Dacie Trajane, I, în AECO, I,

jogg \ 4 p. 47—49; M. Gyoni, Les Volochs des Annales primitives de Kiev, în