Sinteza avizelor adoptate aprilie (înainte de sesiune)

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. [phone] — Fax [phone] — Internet: http://www.eesc.europa.eu


Comitetul Economic şi Social European

Bruxelles, 7 mai 2010

ADUNAREA PLENARĂ DIN 28 ŞI 29 APRILIE 2010 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE

Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE pe site-ul internet al Comitetului, la următoarea adresă: http://eesc.europa.eu/activities/press/summaries_plenaries/index_fr.asp Avizele menţionate pot fi consultate online prin intermediul motorului de căutare al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/documents/opinions/avis_en.asp?type=en

RO

Cuprins:

1. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 3

2. POLITICA COMUNĂ ÎN DOMENIUL PESCUITULUI 5

3. DEZVOLTAREA DURABILĂ 6

4. POLITICA SOCIALĂ 7

5. AZILUL ŞI IMIGRAŢIA 10

6. TRANSPORTURILE 12

7. POLITICA REGIONALĂ 14

8. RELAŢIILE EXTERNE 14

9. CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA 15

10. FINANŢELE ŞI REGLEMENTAREA 16

11. INTEGRAREA EUROPEANĂ 17

12. LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE 18

13. SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR 19

Adunarea plenară din 28 şi 29 aprilie 2010 a fost marcată, miercuri, 28 aprilie, de participarea dlui Maroš ŠEFČOVIČ, vicepreşedinte al Comisiei Europene, însărcinat cu relaţiile interinstituţionale şi administraţia, care a prezentat programul de lucru al Comisiei, şi de prezenţa dlui Dacian CIOLOŞ, membru al Comisiei Europene, însărcinat cu agricultura şi dezvoltarea rurală, a cărui intervenţie s-a axat asupra viitorului politicii agricole comune după 2013.
Următoarele avize au fost adoptate în sesiune:

1.POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

• 
  Modelul agricol comunitar: calitatea producţiei şi comunicarea cu consumatorii ca factori ai competitivităţii
  

Rapporteur: dl Carlos TRÍAS PINTO („Activităţi diverse”– ES)
Referinţă: aviz exploratoriu – CESE 649/2010
Punctele principale:
CESE şi-a exprimat în ocazii anterioare angajamentul faţă de dezvoltarea durabilă, ca o cale de urmat în vederea dezvoltării ecologice, economice şi sociale în Uniunea Europeană. Acest angajament poate să întărească modelul agricol european, modificând ideea actuală privind calitatea, potrivit căreia primează, practic, aspectele clasice de calitate intrinsecă a produsului (gust, aspect, mărime etc.), pentru a include şi alte criterii referitoare la mediul de producţie, cum ar fi aspectele sociale, de mediu şi cele legate de bunăstarea animală.
În acest nou cadru al calităţii integrale, produsele europene se vor putea diferenţia de cele fabricate în restul ţărilor producătoare, dat fiind că, în prezent, produsele din UE îndeplinesc deja multe din criteriile menţionate, datorită existenţei reglementărilor europene şi ale statelor membre mult mai stricte decât cele ale celorlalte ţări producătoare. Problema rezidă în faptul că majoritatea aspectelor reglementate nu sunt cunoscute de consumator, ceea ce explică faptul că acestea nu sunt luate în calcul în momentul alegerii produsului.
Până în prezent, principala sursă de informare a consumatorului privind produsul a fost eticheta. Deşi rolul fundamental al etichetei pentru transparenţa informaţiei este recunoscut, sunt tot mai numeroase indicaţiile voluntare sau obligatorii care apar în acest spaţiu restrâns, ceea ce poate reduce vizibilitatea şi înţelegerea mesajelor.
În plus, există o caracteristică importantă a produselor agricole, şi anume ritmul lor crescut de rotaţie în raioane, cauzat atât de caracterul sezonier al produselor, cât şi de variabilitatea furnizorilor de-a lungul anului sau chiar al campaniei agricole.

Având în vedere aceste considerente, CESE propune examinarea potenţialului TIC pentru îmbunătăţirea informării consumatorilor, în special al celor care ar putea fi utile în acţiunea de cumpărare, întrucât, de cele mai multe, consumatorul decide ce cumpără în faţa raionului.

Persoană de contact: dl Arturo Iñiguez

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Consolidarea modelului agroalimentar european
  

Raportor: dl José María ESPUNY MOYANO („Angajatori” – ES)

Coraportor: dl Carlos TRÍAS PINTO („Activităţi diverse”– ES)
Referinţă: Avis exploratoire – CESE 648/2010
Punctele principale:
Modelul agroalimentar european se înscrie în mod clar într-un cadru de durabilitate care ia în considerare cele trei aspecte ale sale: economic, social şi de protecţie a mediului. Astfel, în ultimii ani, în special în ultima reformă a politicii agricole comune, s-a procedat la includerea unor dispoziţii legislative de mare amploare în domenii importante, cum sunt:

• 
  consolidarea securităţii alimentare şi a trasabilităţii;
  
• 
  organizarea producţiei ecologice şi a producţiei integrate, practicile mai ecologice şi protecţia mediului în general;
  
• 
  punerea în aplicare a diferitelor dispoziţii existente în materie de bunăstare a animalelor, pentru toate produsele;
  
• 
  întărirea măsurilor sociale şi de protecţie a lucrătorilor.
  

Dar realizarea acestui model a necesitat şi necesită eforturi importante din partea operatorilor comunitari, atât la nivelul producţiei agricole, cât şi în prelucrare. Prin urmare, nu pare logic ca în aplicarea sa să se constate deficienţe care ar putea să-i submineze însăşi existenţa.

Prima dintre aceste deficienţe se constată în materie de securitate alimentară şi de respectare a standardelor comunitare în ce priveşte importurile de alimente, furaje, animale şi plante. Europa a învăţat din propria experienţă despre necesitatea menţinerii unor niveluri înalte de protecţie a sănătăţii, atât a consumatorilor, cât şi a animalelor şi a plantelor, iar acest lucru a condus la instituirea de noi standarde, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002, care stabileşte principiile legislaţiei comunitare privind produsele alimentare. Cu toate acestea, legiuitorul s-a concentrat pe stabilirea obligaţiilor pentru operatorii comunitari, lăsând pe plan secund obligaţiile aferente produselor importate. În prezent, potrivit datelor Agenţiei Europene pentru Siguranţă Alimentară, peste o treime din avertismentele alimentare înregistrate pe piaţa internă îşi au originea în afara Uniunii Europene.
A doua problemă cu care se confruntă producătorii şi procesatorii comunitari este că această lipsă de echilibru de pe piaţa comunitară le subminează în cele din urmă competitivitatea în raport cu produsele importate. Exigenţele propriului nostru model ridică semnificativ costurile de producţie.
Persoană de contact: dl Arturo Iñiguez

(Tel.: [phone] – e-mai: [e-mail])

2.POLITICA COMUNĂ ÎN DOMENIUL PESCUITULUI

• 
  Reforma politicii comune în domeniul pescuitului (Carte verde)
  

Raportor: dna María Candelas SÁNCHEZ MIGUEL („Salariaţi” – ES)
Referinţă: COM(2009) 163 final – CESE 645/2010
Punctele principale:
Concluzia principală care se desprinde din Cartea verde a Comisiei privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) este că, în forma sa actuală, această politică nu a rezolvat problemele sesizate cu ocazia precedentei reforme, din 2002. Modificările care i-au fost aduse nu au avut efecte vizibile în privinţa subiectelor problematice, cum ar fi supracapacitatea flotelor de pescuit sau exploatarea excesivă a stocurilor de peşte şi reducerea volumului capturilor. Se prevede ca noua propunere de reformă să corecteze, după cum subliniază Comisia, caracterul „fragmentar şi intermitent” al reformelor anterioare.
CESE recomandă ca măsurile care vor fi adoptate să vizeze menţinerea locurilor de muncă şi a coeziunii teritoriale şi ca obiectivele strategice să conserve echilibrul dintre pilonii economic, social şi de mediu, asigurând şi promovând un comportament responsabil şi durabil din partea tuturor participanţilor la lanţul de activităţi din sectorul pescăresc.
După cum se semnalează în observaţiile specifice, printre temele care trebuie aprofundate mai mult în cadrul viitoarei reforme a PCP se află:

• 
  crearea unui regim diferenţiat pentru flotele artizanale;
  
• 
  introducerea unui capitol social, care să armonizeze condiţiile de lucru ale pescarilor;
  
• 
  îmbunătăţirea condiţiilor pieţei şi ale practicilor comerciale;
  
• 
  complementaritatea cu politica de protecţie a mediului marin, care, de asemenea, să ducă la o cercetare mai extinsă şi mai bună aplicabilă politicii în domeniul pescuitului;
  
• 
  deplina integrare a PCP în cadrul organismelor internaţionale (ONU, FAO).
  

Persoană de contact: dl Arturo Iñiguez

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Construirea unui viitor durabil pentru acvacultură
  

Raportor: dl José María ESPUNY MOYANO („Angajatori” – ES)
Referinţă: COM(2009)162 final – CESE 646/2010
Punctele principale:
CESE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea competitivităţii acvaculturii în UE, din cauza unui cadru de reglementare inadecvat. Acvacultura europeană trebuie să revină pe calea creşterii durabile, care să îi permită să răspundă cererii de produse acvatice nutritive, sănătoase şi sigure.
Având în vedere ocuparea crescândă a spaţiilor de coastă, trebuie stimulată căutarea de sinergii între activităţi compatibile, inclusiv protecţia mediului. Numărul insuficient de spaţii destinate acvaculturii reprezintă una dintre principalele cauze ale stagnării actuale a acestui sector în UE. CESE recomandă îmbunătăţirea şi facilitarea proceselor prin care se acordă autorizaţii şi licenţe crescătoriilor de acvacultură, precum şi simplificarea şi accelerarea procedurilor, în vederea scurtării termenelor de acordare.
CESE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că etichetarea actuală a produselor acvatice în punctele de vânzare este insuficientă, împiedicând consumatorii să cumpere în mod responsabil şi în cunoştinţă de cauză. Această situaţie se traduce, de exemplu, prin dificultăţile pe care le întâmpină consumatorii când doresc să distingă produsele acvatice provenite din UE de cele importate sau să diferenţieze între produsele acvatice proaspete şi cele decongelate.
CESE este preocupat de posibilitatea ca produsele acvatice importate să nu îndeplinească normele sanitare impuse de UE. Deosebit de îngrijorătoare sunt diferenţele în ce priveşte cerinţa trasabilităţii, element-cheie al siguranţei alimentare.
Persoană de contact: dl Arturo Iñiguez Yuste

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

3.DEZVOLTAREA DURABILĂ

• 
  Dincolo de PIB – Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare
  

Raportor: dl Josef ZBOŘIL („Angajatori” – CZ)
Referinţă: COM(2009) 433 final – CESE 647/2010
Punctele principale:
CESE salută comunicarea Comisiei şi iniţiativele pe care aceasta le trece în revistă. Comitetul remarcă faptul că, în prezent, ne aflăm doar la începutul acestui drum, iar alegerea instrumentelor şi a măsurilor potrivite şi integrarea acestora în gestionarea marilor politici şi strategii nu vor fi deloc simple.
Elaborarea unui indicator complex al calităţii vieţii şi al coeziunii sociale va fi o sarcină dificilă. Comisia ar trebui să definească acest domeniu drept ”punct critic al întregului proiect”. Comisia ar trebui să lanseze imediat aceste proiecte-pilot.
CESE salută eforturile depuse de Comisie în vederea extinderii conturilor naţionale la tematica de mediu şi la cea socială. La începutul anului 2010 va fi prezentat un cadru juridic privind conturile de mediu. În prezent, indicatorii sociali disponibili în conturile naţionale nu sunt utilizaţi la potenţialul lor maxim.
CESE este pregătit să participe la evaluarea schimbărilor necesare şi să promoveze acceptarea acestora de către societatea civilă.
Comisia ar trebui să aibă în vedere integrarea anumitor măsuri noi în Strategia 2020 şi în Strategia de dezvoltare durabilă. Obiectivul este acela de a dispune, în 2011, de un cadru care să permită elaborarea unor propuneri clare pentru acţiuni comparabile la scară mondială, în vederea Summitului mondial pentru dezvoltare durabilă, organizat de ONU în 2012.
Persoană de contact: dna Annika Korzinek

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

4.POLITICA SOCIALĂ

• 
  Noi tendinţe în domeniul activităţilor independente: cazul specific al activităţii dependente din punct de vedere economic
  

Raportor: dl José María ZUFIAUR NARVAIZA („Salariaţi” – ES)
Referinţă: aviz din proprie iniţiativă – CESE 639/2010
Punctele principale:
Avizul recomandă următoarele:
Dezvoltarea mijloacelor pentru a dispune de o reală evaluare statistică a muncii independente, dar dependente din punct de vedere economic în Uniunea Europeană.
Promovarea realizării de studii care să permită evaluarea precisă a experienţelor naţionale legate de munca independentă, dar dependentă din punct de vedere economic.

Includerea explicită în cadrul liniilor directoare integrate pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă a chestiunii muncii independente, dar dependente din punct de vedere economic, potrivit unor modalităţi ce urmează a fi definite.

Încurajarea partenerilor sociali europeni să includă munca independentă, dar dependentă din punct de vedere economic în programele lor de lucru, atât la nivel interprofesional, cât şi sectorial. Analiza comună a partenerilor sociali europeni, publicată în octombrie 2007, ilustrează de altfel importanţa tematicii statutului profesional pentru actorii dialogului social european. În acest sens, ar putea fi evaluate posibilităţile de dezvoltare a legăturilor dintre partenerii sociali europeni şi organizaţiile, în special naţionale, care îi reprezintă pe lucrătorii independenţi.
Identificarea, pe baza informaţiilor şi analizelor obţinute în cadrul procesului de aplicare a recomandărilor precedente, a elementelor comune diferitelor state membre ale UE utilizate pentru definirea lucrătorului salariat. Această abordare ar fi utilă nu numai pentru a contribui la buna aplicare a directivelor europene existente în materie de dreptul muncii, dar şi pentru o mai bună înţelegere a multiplicării numărului de locuri de muncă transfrontaliere în Europa. De asemenea, ar permite obţinerea informaţiilor necesare pentru o mai bună înţelegere a activităţilor acoperite de munca autonomă dependentă din punct de vedere economic. Într-adevăr, orice încercare de a înţelege mai bine acest tip de muncă implică în prealabil existenţa unor elemente ale definiţiei salariatului cât mai clare şi mai precise posibil..
Persoană de contact: dl Erik Madsen

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Educaţia în spiritul incluziunii: un instrument de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale
  

Raportor: dna María Candelas SÁNCHEZ MIGUEL („Salariaţi” – ES)
Referinţă: aviz exploratoriu – CESE 641/2010
Punctele principale:
CESE salută decizia de a consacra anul 2010 intensificării eforturilor de eliminare a excluziunii şi a sărăciei, şi subliniază importanţa utilizării educaţiei şi a formării ca instrumente eficiente pentru realizarea acestor obiective.
CESE recomandă ca, pornind de la conceptul de educaţie în spiritul incluziunii, UE şi statele membre să adopte măsuri de revizuire a politicilor educative, a conţinuturilor, a abordărilor şi a structurilor educative, precum şi a alocării resurselor. Motivele pentru care se optează pentru educaţia în spiritul incluziunii sunt:

• 
  educative, dat fiind că este nevoie de un sistem educativ de calitate, deschis tuturor, încă de la cea mai fragedă vârstă;
  
• 
  sociale, dat fiind că educaţia trebuie să contribuie la schimbarea mentalităţilor, creând o societate fără excluziuni, prejudecăţi sau discriminări;
  
• 
  economice, dat fiind că educaţia în spiritul incluziunii contribuie la sporirea competitivităţii în contextul noilor provocări economice şi al noilor exigenţe ale pieţei forţei de muncă.
  

De mulţi ani, în cadrul UE se poartă diverse discuţii privind recunoaşterea rezultatelor educaţiei informale. Cu toate că aceste discuţii nu au dus la acorduri la nivelul UE, treptat, educaţia informală este recunoscută ca înlesnind accesul pe piaţa forţei de muncă. CESE consideră că UE ar trebui să analizeze situaţia acestei chestiuni luând în considerare educaţia în spiritul incluziunii, şi, în acest sens, recomandă:

• 
  să se colecteze informaţii cu privire la dispoziţiile instituţionale şi tehnice existente, să se propună definirea unor indicatori care să măsoare beneficiile potenţiale legate de recunoaşterea educaţiei informale;
  
• 
  să se revizuiască modelele de recunoaştere a rezultatelor educaţiei informale, pentru a le identifica pe cele mai egalitare, eficiente şi benefice, în special pentru persoanele excluse social;
  
• 
  să se încurajeze schimbul de experienţe fructuoase între statele membre;
  
• 
  să se implice în acest proces partenerii sociali, organizaţiile interesate ale societăţii civile, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ care practică atât educaţia formală, cât şi cea informală.
  

CESE a semnalat în avizele sale precedente că învăţământul public de calitate pentru toţi este un instrument de promovare a egalităţii şi a incluziunii sociale.

CESE recomandă, în final, ca, fără a se pierde din vedere coerenţa cu priorităţile politice deja definite, activităţile care se pot dezvolta să joace rol de catalizator, generând angajamente mai curajoase şi mai ambiţioase în acest domeniu, şi să privească diverse instituţii şi diverşi actori sociali.
Conferinţa organizată de CESE la Florenţa între 20 şi 22 mai 2010 pe tema „Educaţia în spiritul luptei împotriva excluziunii sociale” se înscrie perfect în această perspectivă. Aceasta se va baza, într adevăr, pe o abordare transversală şi va reuni numeroşi actori din acest domeniu.
Persoană de contact: dl Erik Madsen
(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

5.AZILUL ŞI IMIGRAŢIA

• 
  Standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională (reformare)
  

Raportor: dl Cristian PÎRVULESCU („Activităţi diverse”– RO)
Referinţă: COM(2009) 551 final/2 – 2009/0164 (COD) – CESE 642/2010
Punctele principale:
CESE își exprimă acordul în raport cu obiectivele asumate de Comisie în privința perfecționării Sistemului european comun de azil (SECA). CESE atrage însă atenția asupra disproporției dintre obiectivele asumate la nivel european și practicile naționale în domeniu, care ar putea fi amplificate de criza economică, și efectele sociale și politice ale acesteia.
Comitetul consideră că revizuirea directivei poate contribui la crearea unei baze legislative și instituționale mult mai adaptate, care să permită asigurarea unui nivel înalt și coerent de sprijin pentru persoanele care solicită protecție internațională.
Comitetul avertizează totodată că și în cazul acestei politici europene există riscul ca valorile asumate să își piardă conținutul prin abuzul de retorică și de declarații de bune intenții. De aceea, cea de-a doua fază a aplicării acestei politici, când sistemul decizional va urma procedura codeciziei, trebuie să asigure condițiile legislative care să permită accesul real al solicitanților de azil la piața forței de muncă și la programele de formare.
Comitetul atrage atenția asupra importanţei recunoașterii rolului pe care îl joacă societatea civilă în general, și mai ales ONG-urile specializate în domeniul azilului și în chestiunile privitoare la refugiați în acest domeniu și solicită să li se acorde acestora acces nelimitat la toate procedurile și locurile relevante pentru activitatea lor. Cu toate acestea, atrage totodată atenția asupra faptului că acestea nu pot suplini rolul și responsabilităţile guvernelor în acest domeniu.
Comitetul remarcă cu îngrijorare că practicile naționale și comunitare legate de expulzarea unor persoane care s-ar putea afla în situația de a avea nevoie de protecție internațională sunt lipsite de transparența care ar putea să le legitimeze în fața propriilor cetățeni și a comunității internaționale.
Comitetul consideră că diversele constrângeri bugetare datorate crizei economice nu trebuie să se reflecte în scăderea nivelului și calității protecției pentru beneficiari.
Comitetul sprijină obiectivul de ameliorare a conținutului protecției internaționale prin recunoașterea calificărilor și îmbunătățirea accesului la formare profesională și la locuri de muncă, la facilități de integrare și locuință.
Persoană de contact: dl Pierluigi Brombo
(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Standarde minime/procedurile de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale (reformare)
  

Raportor: dl Antonello PEZZINI („Angajatori” – IT)
Referinţă: COM(2009) 554 final – 2009/0165 (COD) – CESE 643/2010
Punctele principale:
CESE aprobă şi apreciază lucrările Comisiei, de adaptare a Directivei privind procedurile de azil la propunerile din Cartea verde¹ şi din Planul de acţiune².
CESE este de părere că, în cadrul Europei sociale, va trebui construită o Europă a azilului, graţie unor procese culturale, juridice, administrative şi de cooperare la care să participe statele membre şi ţările terţe.
Este esenţial ca, în timpul procedurilor, solicitanţii de azil să se poată exprima în limba maternă şi să beneficieze, în toate etapele, de asistenţă juridică gratuită.

Refuzul acordării de protecţie internaţională trebuie motivat clar şi trebuie să includă informaţii, inclusiv modalităţi şi termene, cu privire la posibilităţile de a face recurs.

În orice caz, până la finalul recursului, măsura de expulzare trebuie suspendată.

În opinia CESE, statele membre ar trebui să depună toate eforturile, inclusiv prin utilizarea schimburilor de experienţă, pentru a le permite solicitanţilor de azil să desfăşoare activităţi profesionale, de formare şi culturale, într-un mediu social adecvat.

CESE consideră că trebuie respectat cu stricteţe principiul nereturnării şi că trebuie luată în calcul, de comun acord, creşterea numărului categoriilor de persoane care au nevoie de protecţie internaţională: femei persecutate, persoane vulnerabile, refugiaţi de mediu.

CESE este de părere că statelor membre trebuie să li inculce ideea de partajare a responsabilităţilor.

Persoană de contact: dl Pierluigi Brombo
(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

6.TRANSPORTURILE

• 
  Industria navală europeană confruntată cu criza actuală
  

Raportor: dl Marian KRZAKLEWSKI („Salariaţi” – PL)

Coraportor: dl Enrique CALVET CHAMBON (Cat. 1 – ES)
Referinţă: aviz din proprie iniţiativă – CESE 644/2010
Punctele principale:
Comitetul Economic şi Social European este foarte îngrijorat din cauza crizei profunde care afectează industria navală din UE, caracterizată de o lipsă totală de noi comenzi, probleme majore în finanţarea comenzilor existente, supracapacitatea construcţiei de nave comerciale şi pierderi ireversibile de locuri de muncă. Din cauza crizei, sunt necesare o strategie europeană comună pentru viitorul industriei navale din UE şi luarea de măsuri coordonate de către statele membre. Primele elemente ale acestei strategii ar trebui definite şi puse în aplicare cel târziu la mijlocul lui 2010 şi ar trebui să abordeze următoarele nevoi urgente: stimularea cererii, finanţarea, adoptarea de măsuri privind ocuparea forţei de muncă şi combaterea concurenţei neloiale.
În absenţa unui acord internaţional la nivelul OCDE, UE trebuie totuşi să adopte măsuri explicite şi hotărâte pentru a proteja sectorul european al construcţiilor navale de concurenţa neloială.
Comitetul invită Consiliul, Comisia şi Parlamentul să se asigure că Europa va considera drept o prioritate strategică menţinerea masei critice necesare în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor navale din Europa. Statele membre ar trebui să-şi unească eforturile în vederea unor acţiuni comune la nivel european, pentru a permite sectorului să supravieţuiască crizei, adoptând măsuri temporare, pe termen scurt, care să ţină seama de caracteristicile sectorului.
UE trebuie de asemenea să rezolve problema finanţării pe termen lung a sectorului naval. În acest scop, ar trebui creat un instrument european de finanţare împreună cu BEI. Industria navală, responsabilii politici şi BEI trebuie să analizeze modul în care fondurile BEI pentru promovarea „tehnologiilor verzi” şi a transporturilor ecologice pot fi puse la dispoziţia industriei navale.
În ceea ce priveşte politica de ocupare a forţei de muncă din acest sector, pe durata crizei din sector, autorităţile publice trebuie să instituie cadre europene comune pentru regimurile de lucru cu program redus, în vederea asigurării concurenţei loiale în Europa şi a protejării lucrătorilor.
Persoană de contact: dna Aleksandra Wieczorek

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Crearea unei conexiuni între Africa şi Europa: către consolidarea cooperării în domeniul transporturilor
  

Raportor: dl Jan SIMONS („Angajatori” – NL)
Referinţă: COM(2009) 301 final – CESE 650/2010
Punctele principale:

În avizul său, CESE subliniază că este necesar să se întărească cooperarea dintre UE şi Africa, printr-un parteneriat în cadrul căruia părţile să aibă drepturi şi obligaţii egale.

Existenţa infrastructurii şi a sistemelor de transport reprezintă condiţia realizării unei integrări socioeconomice regionale şi, astfel, a ocupării forţei de muncă şi a accesului la asistenţă şi formare.

CESE salută elaborarea unui program de acţiune UE-Africa şi recomandă înfiinţarea unui comitet mixt care să asigure punerea sa în plicare. CESE recomandă ca programul de acţiune să numere printre priorităţile sale combaterea corupţiei şi pirateriei în Africa. Acest program ar trebuie să implice, de asemenea, partenerii socio-economici care participă la punerea în aplicare a Acordului de la Cotonou şi Consiliul economic, social şi cultural al Uniunii Africane.

Este necesar ca atribuirea fondurilor UE să fie condiţionată de posibilitatea ca angajaţii locali înregistraţi oficiali din Uniunea Africană să beneficieze de pe urma acestei implementări.

Interoperabilitatea şi comodalitatea trebuie să constituie principiile directoare.

Trebuie să se acorde o atenţie deosebită aspectelor sociale, ecologice şi de siguranţă.

Realizarea şi extinderea unor infrastructuri rutiere eficiente ar trebui să împiedice într-un mod dinamic procesul de urbanizare.

Este esenţial să se asigure trasabilitatea şi controlul utilizării fondurilor.

Având în vedere acţiunile întreprinse de China în Africa, CESE consideră că trebuie urmărită o colaborare tripartită între UE, China şi Africa. În cadrul acestei colaborări, ar trebui impusă condiţia ca forţa de muncă africană să beneficieze de orice formă de activitate lucrativă sau de cheltuială.

Persoană de contact: dl Sébastien Occhipenti

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

7.POLITICA REGIONALĂ

• 
  Contribuţiile financiare ale Uniunii Europene la Fondul internaţional pentru Irlanda
  

Raportor general: dl Michael SMYTH („Activităţi diverse”– UK)

Referinţă: COM(2010) 12 final – 2010/0004 (COD) – CESE 638/2010
Punctele principale:
CESE ia notă de faptul că propunerea de regulament privind contribuţiile financiare ale Uniunii Europene la Fondul Internaţional pentru Irlanda (pe perioada cuprinsă între 2007 şi 2010) prezentată de Comisie se întemeiază în prezent pe articolul 175 şi 352 alineatul (1) din TFUE, acordând Parlamentului competenţe colegislative în acest domeniu şi fiind astfel în conformitate cu hotărârea Curţii Europene de Justiţie din 3 septembrie 2009 în cauza C-166/07.
CESE aprobă propunerea de mai sus.
Persoană de contact: dl Marco Thyssen

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

8.RELAŢIILE EXTERNE

• 
  Rolul societăţii civile în relaţiile UE-Muntenegru
  

Raportor: dna Vladimíra DRBALOVÁ („Angajatori” – CZ)
Referinţă: aviz exploratoriu – CESE 651/2010
Punctele principale:
CESE invită guvernul Muntenegrului să desfăşoare noi consultări cu organizaţiile societăţii civile în privinţa chestiunilor legate de UE. CESE recomandă următoarele acţiuni concrete:

• 
  Transparenţă – Procedura de desemnare a reprezentanţilor ONG-urilor în Consiliul Naţional pentru Integrare Europeană ar trebui definită conform unor criterii clare şi transparente, bazate pe competenţă.
  

Aceeaşi recomandare este valabilă în cazul viitorului Consiliu pentru cooperare cu ONG-urile, în care reprezentanţii ONG-urilor nu ar trebui numiţi de guvern, acesta din urmă trebuind să se limiteze la verificarea criteriilor de eligibilitate.

• 
  Cadru fiscal – Ar trebui specificate în mod clar reglementările fiscale pentru ONG-uri.
  
• 
  Consultare – ONG-urile ar trebui incluse într-un mod mai concret în dezbaterile publice privind proiectele de lege, pentru a contribui la procesul de aliniere a legislaţiei din Muntenegru la normele şi la cele mai bune practici europene. Instrumentul reprezentat de Consiliul Social ar trebui utilizat într-un mod mai eficient pentru consultarea şi informarea partenerilor sociali, în vederea abordării întregului spectru al preocupărilor economice şi sociale relevante.
  
• 
  Reprezentativitatea sindicatelor – Proiectul de lege aflat în curs de dezbatere va trebui să creeze un cadru legislativ care să instituie criterii transparente şi nediscriminatorii privind reprezentativitatea organizaţiilor sindicale, făcând astfel posibil pluralismul sindical la nivel naţional.
  

Pe lângă aceasta, CESE recomandă Comisiei Europene să adopte următoarele măsuri:

• 
  aplicarea de noi indicatori în procesul de monitorizare – unul privind dezvoltarea societăţii civile şi al doilea privind dialogul social – pentru a se asigura o participare mai bună şi mai eficientă a societăţii civile la procesul de preaderare;
  
• 
  intensificarea sprijinului acordat parteneriatelor societăţii civile şi dezvoltării capacităţilor, şi acordarea unui rol sporit organizaţiilor societăţii civile în programarea IPA.
  

De îndată ce Muntenegru va obţine statutul de ţară candidată, CESE va crea, cu ajutorul celorlalte instituţii UE, un comitet consultativ mixt al societăţii civile UE-Muntenegru, în vederea facilitării şi monitorizării evoluţiei Muntenegrului pe calea aderării.

Persoană de contact: dl Aurélien Juliard

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

9.CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA

• 
  Programul C-D – Marea Baltică
  

Raportor general: dl Daniel RETUREAU („Salariaţi” – FR)
Referinţă: COM(2009) 610 final – 2009/0169 (COD) – CESE 637/2010
Persoană de contact: dna Magdaléna Carabin Belorova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

10.FINANŢELE ŞI REGLEMENTAREA

• 
  Administratorii fondurilor de investiţii alternative
  

Raportor: dlAngelo GRASSO („Activităţi diverse” – IT)
Referinţă: COM(2009) 207 final – 2009/0064 (COD) – CESE 631/2010
Punctele principale:
Comitetul Economic şi Social European (CESE) salută, în general, propunerea de directivă, însă

• 
  subliniază că deşi unele tipuri de fonduri alternative au contribuit cu siguranţă la creşterea nivelului de leverage şi a nivelului de risc al sistemului financiar, nu din acest sector au provenit principalele riscuri la care a fost expusă stabilitatea sistemului financiar pe parcursul crizei;
  
• 
  se declară în favoarea unui regulament clar şi efficient privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi fondurile de investiţii alternative (produsele);
  
• 
  consideră că chestiunea pragurilor de minimis pentru exceptarea de la regulament nu îşi are sensul. Toţi administratorii fondurilor de investiţii alternative ar trebui să fie înregistraţi, cu condiţia ca tipul de informaţii pe care trebuie să le furnizeze şi regulile pe care trebuie să le respecte să fie adaptate la dimensiunea şi la riscurile lor;
  
• 
  sprijină limitarea efectului de pârghie (leverage cap), care, însă, ar trebui realizată în aşa fel încât să se evite orice efect prociclic;
  
• 
  speră că iniţiativa comisarului Barnier de elaborare a unui paşaport european care să se aplice şi administratorilor care au domiciliul în afara UE va putea constitui o soluţie la principalul punct al conflictului în ceea ce priveşte fondurile offshore.
  

Persoană de contact: dna Roxana Maliti

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Accesul la credite: practici abuzive
  

Raportor: dl Mario CAMPLI („Activităţi diverse” – IT)
Referinţă: aviz din proprie iniţiativă – CESE 633/2010
Punctele principale:
CESE consideră că instituirea unui cadru de reglementare unitar, transparent şi complet în materie de acces la credite este de o importanţă strategică şi solicită Comisiei Europene să studieze modalitatea optimă de rezolvare a lacunelor cadrului de reglementare actual.
În avizul său, CESE formulează o serie de propuneri şi recomandări, şi anume:

• 
  instituirea unei o autorităţi de supraveghere a practicilor comerciale neloiale;
  
• 
  extinderea Sistemului comunitar de informare rapidă (RAPEX) la comercializarea produselor financiare şi de credit toxice, de pe piaţa financiară şi de credit europeană;
  
• 
  introducerea unui regulament special de supraveghere a activităţilor agenţilor;
  
• 
  stabilirea cerinţelor de înregistrare a diferiţilor intermediari financiari şi de credite într-o reţea europeană de registre naţionale;
  
• 
  introducerea pe piaţa europeană a unor game corespunzătoare de produse de credit „certificate” sau „standardizate”;
  
• 
  introducerea, la nivel european, a unor proceduri şi reglementări comune în materie de intermediari de credit, de îndatorare excesivă şi de acordare de credite cu dobânzi cămătăreşti;
  
• 
  elaborarea unei reglementări stricte pentru emiterea de cărţi de credit, astfel încât să se evite comportamentele spoliatoare şi care incită la îndatorare excesivă;
  
• 
  promovarea şi susţinerea iniţiativelor societăţii civile în domeniul informării transparente şi inteligibile.
  

Persoană de contact: dl Luís Lobo

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

11.INTEGRAREA EUROPEANĂ

• 
  Statutul fundaţiei europene
  

Raportor: dna Mall HELLAM („Activităţi diverse” – EE)
Referinţă: aviz din proprie iniţiativă– CESE 634/2010
Punctele principale:
Avizul din proprie iniţiativă prezintă câteva consideraţii şi propuneri privind dezvoltarea unui statut european adaptat fundaţiilor şi propune orientări care să ghideze un astfel de statut.
Un astfel de statut al fundaţiei europene ar trebuie să reprezinte cea mai eficientă soluţie pentru înfruntarea obstacolelor transfrontaliere, ceea ce ar duce la încurajarea activităţii fundaţiilor în întreaga Europă.
Prin urmare, CESE solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament privind statutul fundaţiei europene, care ar trebui să reprezinte un instrument esenţial prin care cetăţenii devin o componentă fundamentală a pieţei interne, iar Europa se poate apropia de cetăţeni şi care ar trebui să constituie un nou mecanism pentru a susţine bunăstarea publică şi acţiunile cetăţenilor în Europa, precum şi un răspuns la principalele preocupări socio-economice europene şi la necesităţile urgente din numeroase domenii.
Pentru a fi eficient şi atrăgător, noul statut ar trebui să formuleze reguli clare şi complete în ceea ce priveşte înfiinţarea, funcţionarea şi supravegherea şi să fie caracterizat printr-o reală dimensiune europeană. Statutul va înlesni activităţile, donaţiile şi cooperarea cu caracter transfrontalier, punând la dispoziţie, în acelaşi timp, un instrument eficient de gestionare în scopuri de interes public şi o etichetă europeană recunoscută.
Persoană de contact: dl Luís Lobo

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

12.LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE

• 
  Monitorizarea aplicării dreptului comunitar (2007)
  

Raportor: dl Christoph LECHNER („Salariaţi” – AT)
Referinţă: COM(2008) 777 final – CESE 632/2010
Persoană de contact: dna Claudia Drewes-Wran

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Drepturile de proprietate intelectuală pe piaţa internă
  

Raportor: dl Daniel RETUREAU („Salariaţi” – FR)
Referinţă: COM(2009) 467 final – CESE 636/2010
Punctele principale:
CESE:

• 
  consideră oportun să sprijine propunerile Comisiei, sub rezerva criticii pe care a formulat-o la adresa lipsei de transparenţă în privinţa ACTA (Anti-counterfeiting trade agreement);
  
• 
  îşi exprimă regretul cu privire la faptul că Comisia nu a putut ţinut seama de „tratatele Internet” ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), adică Tratatul OMPI privind drepturile de autor (WTC) şi Tratatul OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele (WPPT);
  
• 
  în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor de autor în cazul internetului, nu înţelege necesitatea unui regim special care ar putea reprezenta o atingere la adresa vieţii private, şi recomandă, în schimb, luarea unor măsuri active de educare şi de formare orientate către consumatori, în special către tineri;
  
• 
  sprijină propunerea de înfiinţare a unui observator comunitar pentru combaterea contrafacerii şi pirateriei, precum şi de creare a unei reţele de schimb rapid de informaţii;
  
• 
  consideră indispensabilă armonizarea legislaţiei penale la nivel european, cu condiţia respectării principiului proporţionalităţii pedepselor cu infracţiunile, inclusiv în ceea ce priveşte copiile făcute în mod ilicit prin intermediul internetului;
  
• 
  recomandă crearea unui sistem armonizat de înregistrare a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, destinat, în principiu, operelor „orfane”.
  

Persoană de contact: dna Amelia Munoz Cabezon

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

13.SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR

• 
  Aplicarea acquis-ului în domeniul protecţiei consumatorilor
  

Raportor: dl Jorge PEGADO LIZ („Activităţi diverse” – PT)
Referinţă: COM(2009) 330 final – CESE 635/2010
Persoană de contact: dl Luís Lobo

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Solidaritate în domeniul sănătăţii: reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în UE
  

Raportor: dba Ágnes CSER („Salariaţi” – HU)

Coraportor: dna Renate HEINISCH („Activităţi diverse” – DE)
Referinţă: COM(2009) 567 final – CESE 640/2010
Punctele principale:

Principiul HIAP [Sănătatea în toate politicile (Health In All Policies)] ar trebui să devină realitate în toate politicile UE, iar Comisia ar trebui să-şi evalueze şi să-şi verifice măsurile, pentru a constata dacă toate domeniile politice contribuie la un nivel înalt de protecţie a sănătăţii şi la reducerea inegalităţilor în materie de sănătate.

CESE consideră că este important ca statele membre şi Comisia să convină asupra unui set de indicatori comparabili şi de obiective cuantificabile pe o perioadă de timp relevantă şi îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre în scopul elaborării de noi indicatori cu ajutorul cărora să monitorizeze inegalităţile în materie de sănătate şi a unei metodologii de auditare a situaţiei în statele membre.

CESE invită toate statele membre să participe la planurile Comisiei de a îmbunătăţi baza de date şi de cunoştinţe, precum şi mecanismele de măsurare, monitorizare şi raportare a inegalităţilor în materie de sănătate.

Crearea unui model general de dezvoltare economică şi socială, care să conducă la o mai mare creştere economică, la îmbunătăţirea justiţiei sociale şi a stării de sănătate, precum şi la o mai puternică solidaritate şi coeziune, ar trebui abordată în mod prioritar în Strategia Europa 2020.

Comitetul invită Comisia şi statele membre să aloce resursele necesare combaterii tuturor inegalităţilor sociale, mai ales sub aspect educaţional, urbanistic şi al puterii de cumpărare.

Trebuie să fie intensificate eforturile de combatere a inegalităţilor în materie de sănătate existente în zonele rurale, în special având în vedere provocările reprezentate de schimbările demografice.

Comisia ar trebui să evalueze impactul platformelor şi forumurilor europene existente (nutriţie, alcool etc.) asupra grupurilor vulnerabile.

Comitetul invită Comisia şi statele membre să reconsidere seria de recomandări ale CESE formulate în avizele anterioare privitoare la chestiuni sociale şi de sănătate.

Persoană de contact: dna Ewa Kaniewska

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])
_____________

1 COM(2007) 301 final.

2 COM(2008) 360 final.

Greffe CESE 22/2010 (FR/EN/ES) RDOB/dg