Specialitate

Etalonul pentru a analiza dinamica populației ocupate după anul 2002 este valoarea de aprox 40% populație ocupată în anul 2002 (cnf recensământ 2002). Se poate observa că, după anul 2005, conjunctura economică devine favorabilă și oferă locuri de muncă timișorenilor într-o proporție mai mare decât înainte de anul 2002. Valorile se apropie de cele înregistrate la ieșirea din socialism când politic nu se punea problema neutilizării forței de muncă. Economia de tip capitalist a reușit să remonteze erodarea șanselor de ocupare a unui loc de muncă datorită proceselor de restructurare, privatizare a economiei.

Competiția pentru definirea profilului economic al muncipiului se dă între sectorul productiv și cel de servicii. Competiția dintre cele două sectoare ale economiei este observabilă la nivelul oscilațiilor în cadrul numărului mediu de angajați. Deocamdată competiția este strânsă fără să se poată spune care dintre sectoare va fi cel care va defini major viitorul profil economic al orașului. Turbulențele economice (și turbulențele, financiare, politice, juridice etc) generează situații care favorizează relativ haotic cțnd sectorul productiv când pe cel al serviciilor.

Timițoara pare să fi renunțat la sectorul economic din agricultură, cu toate că suprafața agricolă nu este de neglijat. Probabil că terenurile agricole sunt văzute mai degrabă ca potențial teren de construcții cu o valoare net superioară folosirii terenurilor în scop agricol. De fapt extinderea intravilanului s-a făcut pe seama terenurilor agricole a căror destinație și tip de folosință a fost schimbat.

Recensamant: 2002
populatia stabila dupa sectorul in care lucreaza persoana
.
		MUNICIPIUL TIMISOARA
De stat		44649
Privat__85268__Mixt'>Privat		85268
Mixt		5090
Gospodărie proprie		231
Alte gospodării decât cea proprie		27
Şomeri în căutarea primului loc de muncă		2229
Nedeclarat		0
Total populatie activa/ocupata?		137494

Recensamant: 2002
populatia stabila dupa sectorul in care lucreaza persoana
.
		MUNICIPIUL TIMISOARA
De stat		32.47
Privat		62.02
Mixt		3.7
Gospodărie proprie		0.17
Alte gospodării decât cea proprie		0.02
Şomeri în căutarea primului loc de muncă		1.62
Nedeclarat		0
Total populatie activa/ocupata?		100%

Sistemul de învățământ

Tabelul nr. , Dinamica sistemului de învăţământ, municipiul Timișoara

	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999
Total: Unităţi de învăţământ		193	190	180	179	197	185	176	145
Grădiniţe		83	80	73	70	71	64	72	70
Scoli inv primar si gimnazial		39	39	37	34	42	47	39	35
Licee		32	32	32	31	33	32	33	31
Elevi Şcoli învăţământ primar şi gimnazial		35864	35137	35233	33988	34400	35186	33904	32216
Elevi Licee		15912	16448	17327	18192	18030	17472	16489	15268
Copii înscrişi în grădiniţe		8194	8371	8192	7986	7484	7095	6861	6694
Total Elevi înscrişi		62336	60024	60166	59692	60046	59278	57460	54583
Total Personal didactic		6436	6839	7252	6662	6318	7299	7551	7093
Studenti		21968	19529	21723	25810	27520	29592	32752	36135

Tabelul nr. , Dinamica sistemului de învăţământ, municipiul Timișoara

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009
Total: Unităţi de învăţământ	132	147	152	150	151	146	124	121	123	126
Grădiniţe	59	68	71	66	68	65	42	44	44	48
Scoli inv primar si gimnazial	29	30	34	34	34	34	33	27	28	28
Licee	33	36	37	39	38	37	38	38	40	40
Elevi Şcoli învăţământ primar şi gimnazial	30428	28939	26851	25558	23457	21712	20839	20324	19431	19271
Elevi Licee	16176	16906	17694	18152	18895	18861	19326	19445	20015	21259
Copii înscrişi în grădiniţe	6089	7036	6995	6866	7094	7076	6833	7418	7749	8224
Total Elevi înscrişi	54065	53541	51960	50807	49408	47641	46391	45125	43797	43963
Total Personal didactic	7062	7425	6986	7010	7083	6897	6726	7024	6983	6075
Studenți	39932	39933	41170	42442	43511	45750	48541	50587	47487	42259

Timișoara este un oraș cu o mare atractie și putere de iradiere școlar-educațională. În zona periurbană și la nivel de județ (dar și la nivel regional probabil) oferta educațională a muncipiului Timișoara și condițiile mtariale și de infrastructură pe care le oferă exercită o atracție durabilă.

Dacă analizăm situația sistemului de învățământ din oraș observăm următoarele:

1. 
   Numărul celor care studiază în sistem este mai mare decât numărul persoanelor înregistrate statistic la grupele de vârstă ale persoanelor domiciliate în muncipiu. Prin urmare e evident că orașul este utilizat în scopuri conexe sistemului de învâțământ de un număr mare de persoane care vin din afara localității. Practic avem din nou de-a face cu problema imposibilității de a determina corect volumul real al populației din Timișoara. Din perspectiva urbanistică și acestor utilizatori ai orașului trebuie să li se facă loc, respectiv orașul trebuie organizat și ordonat având în vedere nevoile și expectanțele acestei populații coroborat cu criteriul prezenței sezoniere sau cu durata limitata (perioada studiilor) a ei în intravilanul orașului. Trebuie căutate soluții de a oferi cazare la costuri convenabile pentru cei prezenți în oraș pe durata determinată dar suficient de lungă încât să intre în categoria turiști. Trebuie găsite soluții pentru a oferi servicii complexe acestor utilizatori. Aceste servicii trebuei să fie amplasate strategic astfel încât să deservească promt nevoile celor ce studiază în oraș. Probabil că trebuie gândite psibilități de a asigura mobilitatea acestei populații. Eventual poate fi gândit planul unui campus educațional care să creeze condiții specifice pentru această categorie de populație.
   
2. 
   Numărul elevilor ce frecventează școlile din sistemul de învațământ preuniversitar este în scădere, în special numărul elevilor din învăţământ primar şi gimnazial este în scădere (vezi tab nr. de mai sus). Această reducere a numărului de elevi este consecința reducerea efectivelor de populație din grupele de vârstă 0 – 9 ani în ultimele două decenii.În schimb învățământul de tip liceal este în expansiune. Probabil că creșterea efectivelor de elevi de liceu este o consecință a atractivității ofertei educaționale a muncipiului. Pe de altă parte poate fi și consecința scăderii calității și oportunităților educative în alte localități din județ sau regiune. Acest avantaj poate fi amplificat prin creearea unui pachet de condiții croite pentru nevoile liceenilor.
   
3. 
   Municipiul Timișoara a devenit după revoluția din 1989 un centru universitar puternic și atractiv. Acest fapt este dovedit de dublarea numărului de studenți din universitățile din Timișoara în prezent comparativ cu situația de la începutul anilor 90. Această atractivitate merită menținută și dezvoltattă. Un asamblaj constituit din educație cercetare și producție ar putea fi realizat sub forma unui parc axat pe cercetare, educție, inovație. Produsele teoretice ar putea fi testate în unitați de producție de tip pilot care să fie o interfață cu unitățile de producție reale. Prestigiul stiințelor inginerești predate și rpofesate în oraș merită să fie reprodus.