Evoluţia populaţiei şi prognoze demografice
-
Sporul natural al populaţiei
Tabelul nr. ,municipiul Timisoara , evoluţia populaţiei 1990 - 2009
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
Pop. totala stabila la 1 VII
|
351293
|
338920
|
325704
|
325359
|
327830
|
333049
|
332277
|
334098
|
324304
|
328148
|
Populatia la 1.VII.femei
|
181225
|
174823
|
170837
|
170603
|
172006
|
174193
|
174113
|
175371
|
171347
|
173183
|
Nascuti vii
|
3302
|
3136
|
2824
|
2836
|
2692
|
2610
|
2572
|
2580
|
2531
|
2648
|
Decedati – total
|
2830
|
2984
|
3207
|
3026
|
2988
|
3187
|
3193
|
3309
|
3274
|
3249
|
Sporul natural.
(naşteri – decese)
|
472
|
152
|
-383
|
-190
|
-296
|
-577
|
-621
|
-729
|
-743
|
-601
|
Decedati sub un an
|
70
|
56
|
62
|
48
|
43
|
52
|
39
|
65
|
59
|
35
|
Rata brută natalitate
(naşteri la 1000 locuitori)
RBN = n = (N / P) * 1000
|
9.4
|
9.39
|
8.67
|
8.72
|
8.21
|
7.84
|
7.74
|
7.72
|
7.8
|
8.07
|
Rata brută de mortalitate
(decese la 1000 locuitori)
RBM = m = M / P * 1000
|
8.06
|
8.94
|
9.85
|
9.3
|
9.11
|
9.57
|
9.61
|
9.9
|
10.1
|
9.9
|
Date: Fişa localităţii
Tabelul nr. ,municipiul Timisoara , evoluţia populaţiei 1990 - 2009
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Pop. totala stabila la 1 VII
|
329554
|
328263
|
308765
|
308019
|
307265
|
303640
|
303796
|
307347
|
311481
|
312113
|
Populatia la 1.VII.femei
|
174111
|
173416
|
163335
|
163169
|
162871
|
161261
|
161430
|
163345
|
165173
|
165775
|
Nascuti vii
|
2400
|
2324
|
2201
|
2396
|
2575
|
2755
|
2810
|
2807
|
3175
|
3161
|
Decedati – total
|
2967
|
2973
|
2963
|
3031
|
3014
|
3004
|
3014
|
2880
|
2810
|
3003
|
Sporul natural.
(naşteri – decese)
|
-567
|
-649
|
-762
|
-635
|
-439
|
-249
|
-204
|
-73
|
365
|
158
|
Decedati sub un an
|
59
|
29
|
29
|
34
|
29
|
32
|
19
|
27
|
14
|
21
|
Rata brută natalitate
(naşteri la 1000 locuitori)
RBN = n = (N / P) * 1000
|
7.28
|
7.08
|
7.13
|
7.78
|
8.38
|
9.07
|
9.25
|
9.13
|
10.19
|
10.13
|
Rata brută de mortlitate
(decese la 1000 locuitori)
RBM = m = M / P * 1000
|
9
|
9.06
|
9.6
|
9.84
|
9.81
|
9.89
|
9.92
|
9.37
|
9.02
|
9.62
|
Date: Fişa localităţii
Sporul migrator
Tabelul nr. ,Municipiul Timisoara , evoluţia populaţiei, sporul migrator
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
Pop. totala stabila la 1 VII
|
351293
|
338920
|
325704
|
325359
|
327830
|
333049
|
332277
|
334098
|
324304
|
328148
|
Stabiliri de domiciliu (
|
55000
|
9119
|
6713
|
4319
|
4305
|
4543
|
4416
|
4276
|
3738
|
3537
|
Plecari cu domiciliul
|
8315
|
3746
|
3791
|
3071
|
3816
|
4418
|
4130
|
3937
|
4030
|
3544
|
Diferenţa
|
46685
|
5373
|
2922
|
1248
|
489
|
125
|
286
|
339
|
-292
|
-7
|
Stabiliri de resedinta
|
39849
|
16770
|
11349
|
9056
|
11260
|
16275
|
16834
|
19122
|
10142
|
14701
|
Plecari cu resedinta
|
1808
|
1599
|
2327
|
1913
|
2346
|
2337
|
2549
|
2920
|
2568
|
2730
|
Diferenţa stabiliri-renunţări la reşedinţă
|
38041
|
15171
|
9022
|
7143
|
8914
|
13938
|
14285
|
16202
|
7574
|
11971
|
Emigranti international
|
|
1554
|
1914
|
1464
|
1278
|
775
|
514
|
Imigranti international
|
45
|
210
|
125
|
349
|
440
|
305
|
Diferența
|
|
|
|
|
1509
|
1704
|
1339
|
929
|
335
|
209
|
Bilantul general al migratiei
|
+?
|
+?
|
+?
|
+?
|
-1020
|
- 1579
|
- 1053
|
- 590
|
- 627
|
- 216
|
Date: Fişa localităţii
Tabelul nr. ,Municipiul Timisoara , evoluţia populaţiei, sporul migrator
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Pop. totala stabila la 1 VII
|
329554
|
328263
|
308765
|
308019
|
307265
|
303640
|
303796
|
307347
|
311481
|
312113
|
Stabiliri de domiciliu
|
3656
|
4418
|
3922
|
3753
|
4052
|
3450
|
6055
|
6524
|
5622
|
5536
|
Plecari cu domiciliul
|
3519
|
3238
|
3357
|
3998
|
4843
|
4228
|
5034
|
5843
|
6692
|
5755
|
Diferenţa
|
137
|
1180
|
565
|
-245
|
-791
|
-778
|
1021
|
681
|
-1070
|
-219
|
Stabiliri de resedinta
|
17494
|
16880
|
5590
|
6616
|
4354
|
3924
|
3881
|
8144
|
12013
|
11855
|
Plecari cu resedinta
|
2932
|
2596
|
1897
|
1627
|
1393
|
1802
|
1416
|
1670
|
1835
|
1748
|
Diferenţa stabiliri-renunţări la reşedinţă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Emigranti international
|
688
|
452
|
386
|
485
|
619
|
500
|
646
|
409
|
405
|
430
|
Imigranti international
|
208
|
155
|
101
|
111
|
106
|
111
|
177
|
320
|
324
|
289
|
Diferența
|
480
|
297
|
285
|
374
|
513
|
389
|
469
|
89
|
81
|
141
|
Bilantul general al migratiei
|
- 343
|
+ 883
|
+ 280
|
- 619
|
- 1304
|
- 1167
|
+ 552
|
+ 592
|
- 1151
|
- 78
|
Date: Fişa localităţii
Tabel nr. Sinteza evoluției populației, municipiul Timișoara, 1990 - 2009
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
Sporul natural.
(naşteri – decese)
|
-567
|
-649
|
-762
|
-635
|
-439
|
-249
|
-204
|
-73
|
365
|
158
|
Bilantul general al migratiei
|
+?
|
+?
|
+?
|
+?
|
-1020
|
- 1579
|
- 1053
|
- 590
|
- 627
|
- 216
|
Tendința
|
?
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Sporul natural.
(naşteri – decese)
|
-567
|
-649
|
-762
|
-635
|
-439
|
-249
|
-204
|
-73
|
365
|
158
|
Bilantul general al migratiei
|
- 343
|
+ 883
|
+ 280
|
- 619
|
- 1304
|
- 1167
|
+ 552
|
+ 592
|
- 1151
|
- 78
|
Tendința
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
+
|
Datele pe care le analizăm provin din evidența statistică curentă a INS, Direcța regională de statistică, sintetizată anual în informațiile din Fișa localității. Din nou subliniem că există diferențe între informațiile furnizate de către instituțiile/serviciile de specialitate. Analiza noastră a utilizat de data aceasta datele din Fișa localității Timișora, date primite de la Direcția regională de statistică Timiș. Am analizat sporul natural și sporul migratoriu înregistrat în cadrul populației din municipiul Timișoara în ultimele două decenii. Dacă informațiile pe care le-am analizat sunt corecte și conforme cu realitatea atunci în ultimele două decenii, din perspectiva informațiilor statistice, Timișoara pierde populație și din rațiuni biologice dar și datorită mobilității/migrației locuitorilor. Plecările nu au atins deocamdată o valoare, o intensitate, o amploare care să fie alarmantă. Dar aceste pierderi semnalează că pentru anumite categorii de persoane (de stabilit care) orașul nu mai este suficient de atractiv (motivele, rațiunile trebuie și ele identificate). Cercetări viitoare trebuie să stabilească clar cine și din ce motive pleacă (sau vine în) din oraș pentru a putea elabora politici și măsuri concrete de contracarare a efectelor de respingere operate de oraș, respectiv trebuie amplificate lementele de atractivitate ale orașului.
Fondul de locuințe și gospodăriile populației
Datele recensământului realizat în 1992 și 2002 ne permit să analizăm schimbările petrecute într-un deceniu, marcat de turbulențele tranziției din România acelor ani, la nivelul fondului de clădiri de locuit și numărul de locuințe din municipiul Timișoara. Prima chestiune de fond care a avut loc in primul deceniu după revoluția din 1989 a fost schimbarea formei de proprietate a fondului imobiliar (terenuri și clădiri).
Ca urmare a privatizării fondului de locuințe de stat la ora actuală peste 95% din fondul de locuințe din oraș este proprietate privată (vezi Tab. Nr. de mai jos)
Tabelul nr. , localitatea, structura fondului locativ în funcţie de forma de proprietate, recensământul din 2002
Numarul locuintelor permanente / sezoniere
|
Locuinte dupa forma de proprietate
|
Privata (particulara)
|
De stat
|
Privata de grup (cooperatista / asociativa)
|
A cultelor religioase
|
126564
|
119641
|
6374
|
258
|
291
|
100%
|
94.5
|
5.04
|
0.2
|
0.23
|
Numărul clădirilor de locuit a crescut de la 22182 în anul 1992, la 23233 în anul 2002 (1051 clădiri, 104.4%). Numărul locuințelor permanente/sezoniere crește în 2002 la 126564 față de 121260 în anul 1992 (104.5%). Municipiul avea, în 1992, un număr de 277944 camere de locuit; în 2002 ajunge la 295762 camere de locuit (o creștere de 106.1% față de anul 1992, + 17818 camere). Suprafața medie pe o locuință a fost de 35,7mp în anul 1992 și ajunge la 39,7mp în anul 2002. Suprafața medie locuibilă/persoană crește de la 13,7mp în anul 1992 la 16,8mp în anul 2002. (această ameliorare a condițiiilor de locuit este și consecința scăderii populației de referință pentru calcule în această perioadă). Suprafața totală camerelor de locuit crește de la 4330394mp în 1992 la 5026494mp în anul 2002 (696100mp, 16.07% raportat la situația din anul 1992).
Tabelul nr. , localitatea, Situaţia fondului locativ, clădiri, locuinţe, recensământul 2002
Populatia Stabila
Total
|
Numarul Cladirilor de locuit
Total
|
Numarul locuintelor permanente / sezoniere
|
Numarul camerelor
|
296707
|
23233
|
126564
|
295762
|
Structura populației pe gospodării
Acest fond imobiliar din oraș este utilizat de gospodăriile constituite ale populației. Pentru analiza noastră volumul, componența și structura gospodăriilor este de interes. Gospodăria este unitate de consum dar și sursa unor pretenții și expectanțe la adresa organizării și funcționării spațiale a orașului.
Tabelul nr. Localitatea , structura populaţiei pe gospodării, recensământul din 2002
Gospodarii ale populatiei
|
Total
|
Populatia stabila care alcatuieste gospodariile populatiei
|
In locuinte permanente / sezoniere
|
In unitati locuite din necesitate
|
Număr gospodării
|
Populatia
stabila
|
Numar gospodarii
|
Populatia stabila
|
117622
|
299635
|
117564
|
299496
|
58
|
139
|
În Timișoara au fost recenzate în anul 2002 aprox 118000 de gospodării. Aceste gospodării utilizau 295762 camere de locuit în suprafață totală de 5043804mp, (echivalentul a 504.38 ha). În medie o cameră revine la 1.01 persoană. Concret asta înseamnă că de cele mai multe ori nevoia de intimitate și izolare spațială a membrilor unei gospodării nu este asigurată. În realitate situația este extrem de diversă, de la excedent de spațiu (cazuri rare) până la aglomerarea locuințelor de mai mulți utilizatori decât numărul de camere disponibile (de regula în cazul locuințelor de la bloc). Chiar dacă față de situația existentă la ieșirea din socialism situația pare că s-a imbunătățit (statistic), dimensiunea locuințelor, a camelor și a suprafeței medii disponibile pentru o persoană, ne plasează mai degrabă la coada Europei în privința condițiilor de locuit și a calității vieții în mediul urban.
Tabelul nr. , localitatea, suprafaţa medie pe o locuinţa, cameră, persoană, recensământul 2002
Populatia stabila din locuintele permanente / sezoniere
|
Numarul gospodariilor din locuintele permanente / sezoniere
|
Camere de locuit
|
Suprafata medie
(mp)
|
Total camere de locuit
|
Suprafata totala
(mp)camere
de locuit
|
pe
locuinţă
|
pe
cameră
|
pe
persoană
|
299496
|
117564
|
295762
|
5043804
|
39.85
|
17.05
|
16.84
|
Privatizarea fondului de locuit a permis utilizarea în proporție de peste 80% a locuințelor de către proprietari. Suntem o națiune de proprietari imobiliari raportat la realitățile din alte state europene! Reversul medaliei este că cei care nu au proprietate imobiliară trebuie să caute locuințe cu chirie pe o piața liberalizată care nu oferă nici un fel de protecție chiriașului și instituie monopolul constiturii prețului chiriei exclusiv la nivelul propietarilor. De asemenea lipsa unui fond de locuințe sociale (cu posibilitatea de a subvenționa chiria pe termen scurt și în condiții speciale) nu permite rezolvarea cazurilor sociale în timp scurt și la modul eficient.
Statutul de chiriaș la o firmă privată este la începuturile lui (vezi tab de mai jos). Pe viitor poate fi o opțiune pentru firme private să construiască locuințe (în regim de chirie) care să fie parte integrantă a pachetului de ofertă lansat celor care doresc să se angajeze la o firmă poziționată în Timișoara.
Tabelul nr. Municipiul Timișoara, Titlul sub care gospodaria ocupa locuinta, 2002
Numarul gospodariilor populatiei din locuinte permanente / sezoniere
|
Titlul sub care gospodaria ocupa locuinta
|
Proprietar
|
Chirias la stat
|
Chirias la particular
|
Chirias la firma privata
|
Alte situatii
|
117564
|
98724
|
6004
|
6772
|
665
|
5399
|
100%
|
83.97
|
5.11
|
5.76
|
0.57
|
4.59
|
Tab. Nr. Perioada de construire a clădirilor de locuit, municipiul Timișoara, 2002
Total clădiri de locuit
|
inainte de 1900
|
1900-1914
|
1915-1929
|
1930-1944
|
1945-1959
|
1960-1970
|
23233
|
887
|
2366
|
2140
|
3824
|
2541
|
4236
|
100
|
3.82
|
10.18
|
9.21
|
16.46
|
10.94
|
18.23
|
%
|
39.67
|
29.17
|
Total clădiri de locuit
|
1971-1975
|
1976-1980
|
1981-1985
|
1986-1991
|
1992-1995
|
1996-2000
|
2001 – feb 2002
|
|
1727
|
1663
|
998
|
860
|
471
|
818
|
286
|
|
7.43
|
7.16
|
4.3
|
3.7
|
2.03
|
3.52
|
1.23
|
|
14.59
|
8
|
6.78
|
Fondul clădirilor cu destinația locuința este constituit la data recensământului din 2002 din 23233 de clădiri. Dintre acestea aprox 40% au fost construite până în 1944 și aprox 30% până în anul 1970. Aproximativ 70% din clădirile de locuit din Timișoara au o vârstă cuprinsă între peste o sută de ani - cele mai vechi - și aprox 30, cele mai noi. Aprox 30% dintre clădirile de locuit au o vechime de 30 de ani și mai puțin.
Perioada de construcție și materialul de construcție folosit în epoca respectivă sunt vizibile în tabelul de mai jos.
De asemenea se poate deduce și tipul de clădire construit în divrse perioade istorice. Construcția de locuințe de tip socialist a utilizat din plin betonul armat și prefabricatele de beton pentru a realiza un număr foarte mare de unități de locuit, apartamentele de bloc. În momentul în care vom avea la dispoziție informații despre relația dintre gospodării și tipul de clădire în care este situată locuința vom putea detalia analiza noastră.
Tabelul nr., Municipiul Timisoara, CLADIRI DUPA MATERIALUL DE CONSTRUCTIE AL PERETILOR EXTERIORI SI PROPRIETATE, numar, 2002
Beton armat, prefabricate din beton
|
Unitate numai cu locuinţe din necesitate
|
0
|
3958
|
Privată (particulară)
|
3357
|
De stat
|
32
|
Privată de grup
|
6
|
A cultelor religioase
|
3
|
Mixtă
|
560
|
Zidărie din cărămidă, piatră, cu planşee din beton armat
|
Unitate numai cu locuinţe din necesitate
|
0
|
8520
|
Privată (particulară)
|
7911
|
De stat
|
209
|
Privată de grup
|
14
|
A cultelor religioase
|
27
|
Mixtă
|
359
|
Zidărie din cărămidă, piatră, cu planşee din lemn
|
Unitate numai cu locuinţe din necesitate
|
0
|
7746
|
Privată (particulară)
|
6908
|
De stat
|
279
|
Privată de grup
|
9
|
A cultelor religioase
|
24
|
Mixtă
|
526
|
Lemn (bârne, bile)
|
Unitate numai cu locuinţe din necesitate
|
0
|
360
|
Privată (particulară)
|
339
|
De stat
|
8
|
Privată de grup
|
1
|
A cultelor religioase
|
0
|
Mixtă
|
12
|
Paiantă, chirpici, alte materiale
|
Unitate numai cu locuinţe din necesitate
|
0
|
2397
|
Privată (particulară)
|
2246
|
De stat
|
99
|
Privată de grup
|
3
|
A cultelor religioase
|
1
|
Mixtă
|
48
|
Tabelul nr. Municipiul Timisoara, CLADIRI DUPA MATERIALUL DE CONSTRUCTIE AL PERETILOR EXTERIORI SI PROPRIETATE, numar, 2002
Total
|
22981
|
%
|
Beton armat, prefabricate din beton
|
3958
|
17.22
|
Zidărie din cărămidă, piatră, cu planşee din beton armat
|
8520
|
37.07
|
Zidărie din cărămidă, piatră, cu planşee din lemn
|
7746
|
33.71
|
Lemn (bârne, bile)
|
360
|
1.57
|
Paiantă, chirpici, alte materiale
|
2397
|
10.43
|
Tabelul nr. , localitatea, Situaţia fondului locativ, locuinţe existente
|
2002
|
2005
|
2007
|
2008
|
2009
|
Locuinţe
|
126564*
|
127579
|
128462
|
128998
|
129545
|
Suprafaţa locuibilă total (mp)
|
5043804*
|
5146354
|
5214779
|
5266552
|
5329890
|
Suprafața locuibila medie/locuință
|
39.85
|
|
|
|
41.14
|
Date: Fişa localităţii
* date referință, recensământul 2002
Având ca etalon numărul de locuințe recenzate în anul 2002 putem pune în evidență creșterea numărului de locuințe din 2002 până în prezent. În 2009 Timișoara avea 129545 de locuințe, cu 2981 unități de locuit în plus față de anul de referință 2002. Suprafața locuibila crește de la 5043804 mp în anul 2002 la 5329890 mp în anul 2009 un plus de 286086 mp (5.67%). Sporul de suprafață locativă/locuința este de 1.29mp în cei 7 ani analizați. Structural și calitativ condițiile de locuit din muncipiu nu s-au îmbunătățit semnificativ. Acest fapt nu exclude desigur condiții superioare și chiar de lux în cazul unor locuințe singulare.
Ritmul lent de cosntruiere a locuințelor reiese și din tabelul de mai jos. Aceste ritm este determinat desigur de condițiile economice și de posibilitățile de finanțare a construcției de locuințe pe o piața funciară, financiară și de costrucții liberalizată.
Domeniul imobiliar nu se reduce la locuințe. Clădirile cu destinație birouri, hoteluri, comerț au proliferat în ultimii ani în Timișoara. Este un trend în concordanța cu profilarea orașului ca amplasament pentru servicii diversificate. Cu siguranța că asemenea tipuri de construcții sporesc atractivitatea și competitivitatea orașului. Nu știm câte din autorizațiile de construcție emise pentru asemenea proiecte au și fost realizate și finalizate fizic.
|
2002
|
2005
|
2007
|
2008
|
2009
|
Locuinte terminate - total
|
234
|
266
|
636
|
719
|
547
|
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale (exclusiv pentru colectivitati)
|
254
|
321
|
343
|
263
|
176
|
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale pentru colectivitati - numar
|
4
|
1
|
4
|
4
|
|
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri administrative
|
29
|
|
|
6
|
5
|
Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri (hotel, cladiri similare, cladiri pentru comert)
|
152
|
113
|
69
|
86
|
|
Tabelul nr.localitatea, Ponderea in total locuinte a locuintelor cu:
Alimentare cu apa in locuinta
|
Canalizare din retea publica sau sistem propriu
|
Instalatie electrica
|
Incalzire prin termoficare sau prin centrala termica
|
Bucatarie
|
Baie
|
96.5%
|
95%
|
99,8%
|
85.7%
|
95,6%
|
92%
|
Locuințele din Timișoara corespund în covârșitoarea lor majoritate standardelor moderne de echipare. Desigur rămâne deschisă calitatea acestor echipamente și instalații în condițiile vechimii unui important fond de locuințe din oraș. Proiecte de gentrificare în diverse puncte din oraș pot genera îmbunătățiri calitative semnficative ale condițiilor de locuit. Reversul acestui proces este însă creșterea valorii (preț de vânzare/cunpărare, chirie) acestor locuințe (și clădiri) pe piață.
Capitalul cultural, în forma lui instituţionalizată, se exprimă prin diplomele şi titlurile şcolare prezente la nivelul unei populaţii. Diploma şcolară atestă competenţe culturale recunoscute social şi garantate oficial. Prin atestarea oficială (instituţională) competenţele culturale devin convertibile în capital economic şi abilitează indivizii să ocupe anumite poziţii în structurile economico-sociale şi ale puterii într-un sistem social. De asemenea capitalul social poate fi investit şi este temeiul relaţiilor sociale la nivelul unei comunităţi locale. Sau altfel spus: capitalul cultural asigură purtătorului profit material, simbolic şi relaţional.
Noi putem analiza capitalul cultural cu ajutorul nivelului de şcolaritate, instrucţie şcolară.
Nivelul de școlaritate în cadrul unei populații ne permite să estimăm capacitatea de performanță dar și de flexibilitate pe piața forței de muncă. Teoretic cu cât nivelul capitalului cultural este mai mare cu atât șansele de a converti acest tip de capital în capital economic (venituri) și capital social (status, prestigiu social) sunt mai mari. Sau sintetic spus: cu cât nivelul de pregătire școlară este mai mare cu atât și nivelul de bunăstare va fi mai mare; respectiv crește calitatea vieții în toate aspectele sale. Ponderea celor cu studii superioare în totalul populației din muncipiul Timișoara este de 16,3%, o valoare care este mai mare decât media națională. Concentrarea celor cu studsii superiaore în orașe, mai ales în orașele mari din România este un fapt și o regulă generală. Nivelul superior de pregătire școlară permite acestei populații să fie activă în domenii economice de vârf și să efectueze munci de înaltă calificare și repsonsabilitate. Aceste capacități sunt desigur și remunerate cu salarii atractive.
51.5% din populația orașului are studii medii (2002) și 30% studii elementare.
Pe de altă parte prezența masivă a forței de muncă cu studii superioare într-o localitatea salariată foarte bine,. generează un mediu de viața cotidian cu prețuri și ele peste medie. Fără un echilibru între costurile vieții cotidiene și nivelul salariilor un avantaj de genul calificare superiaoră poate deveni și un factor care să-i detremine pe unii să plece din localitate. Cum am sugerat și mai sus: e nevoie de un pachet de condiții de viață cotidiană, pachet care include și calitatea organizării și ordinii spațiale din oraș, pentru a menține stabilă populația orașului.
Structura ocupaţională a populaţiei
Tabelul nr. Municipiul Timisoara, structura socio-economică a populaţiei, recensământ 2002
Populaţia stabilă
|
Judeţul Timis
|
Timisoara
|
Total
|
%
|
Total
|
%
|
Masc.
|
Fem.
| 677926 |
100%
|
317660
|
100%
|
150468
|
167192
|
Total pop. activa
din care:
|
309877
|
45.71
|
137500
|
43.29
|
70134
|
67366
| Populaþia ocupatã | 290288 |
42.82
|
127013
|
39.98
|
63920
|
63093
|
Şomeri
|
19589
|
2.89
|
10487
|
3.3
|
|
|
Total pop. inactiva,
din care
|
368049
|
54.29
|
180160
|
56.71
|
80334
|
99826
| Elevi, studenþi | 130645 |
19.27
|
70768
|
22.28
|
35310
|
35458
|
Pensionari
|
136155
|
20.08
|
66915
|
21.06
|
26423
|
40492
|
Casnice
| |
|
14587
|
4.59
|
1834
|
12753
|
Întreţinuţi de altă pers.
| |
|
21107
|
6.64
|
11699
|
9408
|
Intretinuti de stat / de organizatii private
| |
|
1096
|
0.35
|
496
|
600
|
Altă situaţie
| |
|
5687
|
1.79
|
4572
|
1115
|
Sursa: Recensamintul populatiei 2002, vol II, tab. 50 pentru judetul Timis, Directia regionala de statistica Timis pentru municipiul Timisoara
În anul 2002 ponderea populației active în totalul populației muncipiului a fost de 43,29%, o valoare ușor sub media județeană. Ponderea populației inactive a fost de 56.71%, un efect al îmbătrânirii demografice a populației. Ponderea populației ocupate a fost în anul 2002 de aprox 40% din totalul populației.
Dacă comparăm raportul dintre populația activă și cea inactivă în cele două momente temporale ale recensămintelor realizate în 1992 și 2002, atunci putem observa reducerea populației active și creșterea populației inactive în anul 2002. Aceasta este situația structurală de la care pornim în analiza situației actuale.
Dostları ilə paylaş: |