Spiritismul baza înţelepciunii şi ştiinţei spirituale

Al doilea mesaj

„Fraţi Români,

Vă vorbeşte Îngerul ARSENIE, cel care a fost un martir al neamului vostru. M-am aventurat cu prea mult curaj spre o nouă viaţă în fiinţă de om, deşi nu m-a obligat nimeni să o fac. Am riscat enorm, rezultatul având multe de suferit. Nedreptatea domnitoare în neamul vostru dintotdeauna, de când a apărut separarea în caste şi pături ale fiecărei societăţi, nu şi-a oprit niciodată puterea de a distruge tot ce are omul mai preţios: sufletul. Aţi aflat de patimile Părintelui Arsenie Boca, după înălţarea lui la Cer mai abitir decât înainte.

De aici, din înaltul neantului fără margini, asist la durerile neamului românesc. Noi, Îngerii neîntrupaţi, nu putem face minunile dorite de voi în comuniune cu păcatele voastre. Sau renunţaţi la grelele păcate lumeşti, sau veţi trăi până la moarte cu sufletele întinate şi neostoite! Am destulă îngăduinţă cu voi. Nu vă oropsesc pentru ceea ce faceţi spre distrugerea fericirii dăruite de Marele şi Bunul Dumnezeu.

Unii, sărmani necredincioşi, împrăştie zvonul cum că Dumnezeu nu a existat niciodată. Văd ce poate să creadă fiecare despre existenţa Creatorului Lumii Infinite. Fiecare om care poate să cugete îşi are Dumnezeul său, pe care îl ascultă, îl simte aproape sau nimic din toate astea.

Unii, sărmani din lipsa Duhului Sfânt, hulesc şi grăiesc necuviincioşi când cererile către Cel de Sus le sunt neglijate. Fiecare om trebuie să înveţe ce să ceară de la alţii. Nu aveţi voie să cereţi orice, nefiindu-vă îngăduit să primiţi totul. Fiţi modeşti, cumpătaţi, nu vă întindeţi pretenţiile şi visele de mărire mai departe decât vă este puterea fiinţei! Unii oameni pot să ajungă acolo unde visează, alţii nu.

Gândiţi-vă la ceea ce vă spun acum, pe această cale, fiindcă, în timpul vieţii, Părintelui Arsenie i-au fost legate vorbele prin jurământ, el voind să mai trăiască, nu să moară de mâna unor ticăloşi care asupreau ţara şi ascundeau mereu adevărul. Acum sunt liber să grăiesc tot ce vreau să vă învăţ, spre binele vostru şi al naţiei în care v-aţi născut. Dar şi acum vă pot spune mult mai puţin decât aş avea de zis. Mulţumiţi-vă, dragii mei, cu puţinul oferit de mine, Îngerul Arsenie, cel care vă binecuvântează la mormântul sărmanului Părinte care mi-a purtat numele! Osemintele din adâncul mormântului nu fac minuni fără prezenţa mea alături. Chemaţi-mă prin rugăciunile voastre disperate şi voi veni lângă voi să vă alin durerea din suflet!

Rămâneţi cu bine, fraţii mei! Domnul fie cu voi mereu şi pretutindeni!

Îngerul ARSENIE”

Nina Petre,
3 iunie 2014

ÎNŢELEPCIUNE ŞI CUNOAŞTERE SPIRITUALĂ

Spiritul Maestrului YOGANANDA clarifică unele noţiuni spirituale

Spirit - Conştiinţă - Minte

MINTEA este învelişul energetic al perispiritului. Ea se găseşte în zona cerebelului şi este formată din materie astrală, foarte densă comparativ cu perispiritul. Perispiritul are şi el puţină materie astrală, dar mult mai rarefiată. Mintea are rolul de a fabrica intenţii, inovaţii, plăsmuiri ale prezentului şi viitorului, baze de date care acumulează fapte din trecut, precum şi idei care au fost percepute, dar nu şi aplicate. Foloseşte raţionamentele pentru a crea lucruri noi, foloseşte percepţiile pentru a recepţiona cât mai mult din mediul înconjurător. Mintea se leagă cu conştiinţa printr-un înveliş protector şi tranzitoriu numit „preconştiinţă”, care protejează conştiinţa de impulsurile necontenite pe care agresivitatea minţii i le trimite.

CONŞTIINŢA este o materie rarefiată, mai fină decât mintea, situată în primul strat al perispiritului. Ea moderează rezultatele activităţii minţii pentru ca acestea să ajungă la spirit sub o formă mai fină, mai stilată. Conştiinţa, împreună cu tot perispiritul, reprezintă un filtru energetic între minte şi spirit, între care există un schimb energetic permanent. Învelişul fizic îşi concentrează toate impulsurile în minte. Aceasta le raportează necontenit spiritului, aflat în zona trunchiului cerebral.

SPIRITUL este conducătorul suprem al fiinţei umane. Prin intermediul conştiinţei, spiritul trimite minţii acordul sau dezacordul referitor la ceea ce se întâmplă cu corpul uman, împreună cu indicaţiile de fiecare moment necesare moderării activităţii acestuia.

EGO-ul este partea perispiritului care răspunde de traseul dintre spirit şi conştiinţă, este calea de acces a informaţiilor dintre aceste două segmente.

MEMORIA este un accesoriu al minţii, necesar pentru înmagazinarea datelor culese din planul fizic. Ea este un strat de materie astrală adăpostită în creierul uman, vecină cu conştiinţa, dar izolată de spirit.

Dacă omul recurge la fapte grave împotriva moralităţii impuse de Voinţa Divină, spiritul său este considerat neputincios, incapabil de a regla activitatea corpului fizic, şi, ca urmare, este trimis într-un spaţiu inferior celui în care se afla iniţial. Spiritul, coborând ca vibraţie, este pedepsit pentru a-şi ispăşi greşelile, pentru a se căi, fiindcă, ajungând mai aproape de natura umană şi cunoscând mai bine situaţia în care este corpul, poate lua mai uşor deciziile pentru îndreptarea omului respectiv.

Cu cât planul vibratoriu este mai apropiat de pământ, cu atât situaţia spiritului este mai dificilă, are mai multe neplăceri şi mai multe de făcut. În primul rând, trebuie să se ferească de entităţile inferioare, care colcăie în astralul inferior şi pătrund uneori în cel mijlociu. În al doilea rând, densitatea spaţiului este din ce în ce mai mare pe măsura apropierii de spaţiul fizic, iar un spirit elevat, care a stat un timp într-un spaţiu superior foarte rafinat, curat, liniştit, este supus unei suferinţe indescriptibile în momentul în care este silit să coboare. Cu cât este mai sus, cu atât este mai bine: linişte, pace, lipsa duşmanilor. Coborând, apar piedici de tot felul: spaţiu mai dens, entităţi sâcâitoare, deranj pe toată linia. Este obligat să-şi controleze în permanenţă bilaţul karmic din trecut şi prezent, să-şi analizeze stadiul evolutiv de ultimă oră, pentru a lua măsuri de convingere a conştiinţei şi minţii asupra faptelor ce trebuie executate în planul fizic.

Dacă spiritul are norocul de a colabora cu o conştiinţă curată şi puternică, atunci aceasta va dirija mintea cu rezultate eficiente. Însă, activitatea minţii este subordonată condiţiei umane, există o relaţie strânsă între corpul fizic şi minte. Dacă mintea este superioară, ea îi imprimă creierului şi corpului o viaţă curată, nobilă, elevată. Dacă se întâmplă însă ca mintea să fie sufocată de greşelile corpului fizic, apar neplăceri care se transmit conştiinţei şi spiritului.

Prin suferinţă, omul degajă o mare cantitate de energie malefică. Atunci când suferă, el se căieşte instinctiv, eliberând materia infestată care îl sufocă. În acest mod, omul rămâne cu o energie curată, care îi permite să transmită informaţii corecte dinspre minte către spirit. De asemenea, căile de acces, fiind desfundate de substanţa impură eliminată, pot transmite nestânjenit informaţiile de la spirit către corpul fizic.

Deci, există o ierarhie. Spiritul dirijează conştiinţa prin intermediul perispiritului. Conştiinţa dirijează mintea. Mintea porunceşte creierului ce trebuie să facă corpul fizic pentru a corespunde ordinelor dictate de spirit. Şi reciproc, stimulii existenţi în corpul fizic sunt recepţionaţi de creier, acesta sintetizează totul, predând minţii rapoarte de fiecare moment. Mintea, la rândul ei, sinteti-zează informaţiile şi le transmite conştiinţei. Aceasta le acordă fineţea necesară pentru a le transmite perispiritului, iar el le predă spiritului după ce le-a adus la un grad de fineţe extrem de mare. Spiritul le decodifică, le compilează la nivelul său şi decide ce trebuie făcut în continuare.

În majoritatea cazurilor, nu toate informaţiile preluate de creier ajung la spirit, din cauza impurităţilor existente pe tot traseul. Astfel, spiritul suferă o dezinformare şi nu poate lua decizii corecte. Din aceeaşi cauză se poate întâmpla şi invers: comenzile transmise de spirit nu ajung în întregime la corpul fizic sau unele ajung deformate. Putem spune că, dacă spiritul este regele naturii umane, totuşi corpul fizic este rege pe pământ. Arareori aceşti doi regi sunt fraţi buni, numai în cazul înţelepţilor care reuşesc să recepteze intenţiile şi dorinţele spiritului lor. Dar, de cele mai multe ori, există nenumărate discordanţe între cei doi conducători ai fiinţei umane.