Statutul municipiului oradea
Administrarea domeniului public şi privat
Yüklə 0,81 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Oraşe înfrăţite
- INSTITUŢII TEATRALE ŞI DE MUZICA
- MUZEE ŞI CASE MEMORIALE
Administrarea domeniului public şi privatÎn municipiul Oradea administrarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat este asigurată de către Administraţia Imobiliara Oradea şi de către Administraţia Domeniului Public S.A. Oradea. Administraţia Imobiliara Oradea Este o institutie publică înfiinţata şi organizata prin Hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumită în continuare institutie publică de interes local. Instituţia publică de interes local „Administraţia Imobiliara Oradea” este persoana juridică Română de drept public. Se organizează şi funcţionează în subordinea Consiliului Local al Municipiului Oradea (denumit, în continuare – CLMO) la nivel de institutie de interes public local, cu personalitate juridică. Scopul institutiei publice de interes local “Administraţia Imobiliara Oradea” il constituie administrarea, gestionarea, inchirierea, întreţinerea şi vanzarea fondului imobiliar aflat în administrarea Consiliului Local al municipiului Oradea; achizitionarea şi / sau construirea de locuinte şi spatii comerciale; construirea de clădiri destinate desfăşurarii activităţii de învăţământ preşcolar şi preuniversitar; reabilitarea fondului imobiliar existent; prestări de servicii imobiliare. Patrimoniul imobiliar gestionat de Administraţia Imobiliara Oradea este format din: - bunuri imobile (construcţii şi terenuri) care potrivit legii fac parte din domeniul public al municipiului Oradea sau al Statului Român şi sunt în administrarea institutiei; - bunuri imobile (construcţii şi terenuri) care potrivit legii fac parte din domeniul privat al municipiului Oradea sau al Statului Român, după cum urmează: - locuinte cu statut de: - locuinte fond de stat - locuinte de serviciu - locuinte de intervenţie - locuinte de necesitate - locuinte fond municipal - alte locuinte - azile de noapte - spatii cu alta destinaţie decât aceea de locuinţă; - clădiri patrimoniu, clădiri monumente istorice; - clădirile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; - clădirile unităţilor sanitare; - Cetatea Oradea; - Stadionul Municipal; - Bazinul Olimpic; - Bazinul acoperit; - Sala Sporturilor; - Oraşelul Copiilor; - alte bunuri realizate prin investiţii de interes public local aprobate conform legii; - alte bunuri imobiliare transmise în administrare prin Hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Oradea.
Societatea dezvoltă relaţii de colaborare cu instituţii din sectorul de stat precum şi cu agenţi economici din sectorul privat, iar prin serviciile prestate doreşte satisfacerea cetăţeanului. În perioada antedecembristă, societatea a funcţionat sub denumirea de Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală aparţinând Consiliului Popular Oradea. După 1990, se tranformă prin divizare de activităţi în Regia Autonomă de Pieţe şi Agrement Oradea şi Regia Autonomă de Gospodărie Comunală. În anul 1995, pe baza HCL 28/30.03.1995, prin fuziunea celor două, s-a transformat în Regia Autonomă de Pieţe Agrement şi Salubritate şi a funcţionat pe două sectoare principale de activitate: - pieţe şi agrement - salubritate, spaţii verzi şi sere, cimitire, pompe funebre, parcări şi WC-uri publice. În iunie 2011, regia se transformă în societate pe acţiuni, acţionar unic fiind Municipiul Oradea, reprezentat de Consiliul local al municipiului. În prezent societatea administrează următoarele domenii;
CAPITOLUL 10 BUGETUL MUNICIPIULUI ORADEA La nivelul municipiului Oradea, documentaţiile de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli prezentate Consiliului local, au cuprins forma consolidată a bugetelor componente. Structural, bugetul consolidat al municipiului Oradea cuprinde: - bugetul local al municipiului Oradea; - bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau subvenţii de la bugetul local; - bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; - bugetul împrumuturilor externe şi interne; La data elaborării prezentului statut, instituţiile publice care gestionează bugetul public al municipiului Oradea, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari ai bugetului local sunt următorii:
Politicile bugetare utilizate în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Municipiului Oradea sunt: - În domeniul gestionări veniturilor publice locale - În domeniul gestionării cheltuielilor operaţionale locale ale municipiului Oradea - În domeniul politicii de gestionare a datoriei publice locale - În domeniul politicii de gestionare a investiţiilor publice locale: Evoluţia veniturilor bugetului public al municipiului Oradea pe perioada 2007 - 2011 este prezentată în graficul următor: 
Veniturile bugetului municipal pentru anul 2011 sunt de 762.180.830 lei. CAPITOLUL 11 ECONOMIA Oradea a fost dintotdeauna unul din cele mai prospere oraşe ale României şi unul dintre cele mai semnificative centre economice, în mare parte datorită proximitatii faţă de frontieră cu Ungaria, devenind astfel o poartă inspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este cu aproximativ 150% din media din România. După 1989, datorită numarului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atat în sectorul industrial cât în cel de servicii Rata somajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mica decât media pe ţara, dar mult mai mare decât media pe judeţul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a carei structura cuprinde majoritatea domeniilor şi realizează 63% din producţia industriala a judeţului: construcţii de masini, prelucrarea lemnului şi mobilier, pielarie, blanarie şi incaltaminte, confectii, tricotaje şi lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcţii, confectii metalice şi plastice, piese de schimb, electronica, etc. Municipiul Oradea dispune de o retea de instituţii şi servicii de interes public general: transport, proiectare, construcţii, instalaţii, turism, activitate hoteliera, import-export. Toate activităţile economice sunt sprijinite de asistenta indispensabila a peste 26 de banci cu filiale în oraş şi judeţ. Piaţa imobiliara oradeana a cunoscut în ultimii ani o creştere accelerata ajungand la cote relativ identice cu pietele imobiliare din Bucureşti, Braşov şi Timişoara. Trendul ascendent s-a accelerat Odată cu invitatia primita de România de a adera la structurile euro-atlantice.
AGRICULTURA Terenurile în proprietate pe raza municipiului Oradea:
Suprafaţa totală :11556 ha Numărul exploataţiilor agricole care deţin/utilizează terenuri şi/sau animale pe raza municipiului Oradea : -exploataţii agricole fără personalitate juridică cu domiciliul în localitate, care deţin/utilizează terenuri şi/sau animale pe raza localitatii - 7259 -persoane fizice, cu domiciliul în alte localităţi, care deţin/utilizează terenuri şi/sau animale, pe raza localităţii - 1164 -unităţi cu personalitate juridică, cu sediul în localitate, care deţin/utilizează terenuri şi/sau animale, pe raza localitaţii – 323 -unităţi cu personalitate juridică, cu sediul în altă localitate, care deţin/utilizează terenuri şi/sau animale, pe raza localităţii – 40 CAPITOLUL 12 COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Oraşe înfrăţiteSituat de-a lungul istoriei la contactul dintre doua lumi, într-un punct important de trecere dinspre Occident spre Orient, oraşul Oradea a mentinut relatii de diverse facturi cu statele ambelor lumi. În contemporaneitate Oradea şi-a asumat aceste Legături privilegiate prin semnarea următoarelor documente:[54] - Acorduri de Infratire:
- un "Memorandum de Prietenie" în anul 2003 cu:
- un "Pact de Prietenie" în anul 2003 cu:
- un "Pact de Colaborare" în anul 2006 cu:
În viitorul apropiat urmează a fi incheiate acorduri similare cu oraşele:
De asemenea, Oradea întretine contacte pe diverse paliere de interes cu următoarele muncipalitati sau forme de guvernamant local:
CAPITOLUL 13 ÎNVĂŢĂMÂNTUL Oradea este unul din principalele centre educaţionale din România cu peste o sută de unităţi şcolare şi patru universităţi, în care învaţă zeci de mii de copii, elevi şi studenţi, conferind oraşului pe bună dreptate numele de urbe a şcolilor. Rezultatele, succesele din învăţământ sunt cunoscute atât în ţară, cât şi peste hotare, datorită celor aproape o mie de legături existente între instituţiile de învăţământ Orădene şi cele din străinătate. Tradiţiile învăţământului superior orădean înseamnă 230 de ani de la înfiinţarea învăţământului academic orădean şi 47 de ani de învăţământ universitare continuu la Oradea. Prima cifră ne trimite în atmosfera iluministă la sfârşitul secolului XVIII-lea, când la Oradea (în 1780) ia fiinţă „o instituţie superioară pentru învăţământul filozofic”, transformată în 1788 în Facultate de Drept, cea mai veche facultate nu numai de pe cuprinsul României actuale, ci dintr-o vastă regiune a răsăritului European. În Oradea anului 2010 se află Universitatea Oradea (dezvoltată şi modernizată din anii 90), Universitatea Privată „Agora” (fondată în anul 2000), Universitatea „Emanuel” (Instituţie superioară baptistă fondată în 2002) şi Universitatea Creştină „Partium” (una dintre cele mai vechi universităţi private din România fondată în 1990, totodată singura instituţie educaţională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea). Reţeaua şcolară cuprinde unităţi şcolare de învăţământ, după cum urmează:
Pentru activităţile extraşcolare, copiii pot frecventa Palatul copiilor. PALATUL COPIILOR ŞI ELEVILOR ORADEA 1. Activităţi complexe cu valoare instructiv educativă 2. Activităţi educative desfăşurate cu copii cu cerinţe speciale 3. Parteneriat educaţional în cadrul programelor de reformă 4. Creşterea prestigiului unităţii de învăţământ În cadrul Palatului Copiilor si Elevilor Oradea functionează un număr de 26 de cadre didactice (2 fiind in cadrul ccs) având înscrisi un numar de peste 6000 de elevi, scolari și preșcolari cu vârste cuprinse între 4 și 19 ani, din care frecventează în mod curent 2781 de elevi. UNIVERSITĂŢI ÎN ORADEA: Universitatea din Oradea :
Universitatea Creştină Partium:
Universitatea Agora: cu specializările:
Universitatea Emanuel:
Mişcări artistice cu o activitate remarcabilă
Formaţii populare
CAPITOLUL 14 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii. Conceptul de sănătate este echilibrul şi armonia tuturor posibilităţilor persoanelor umane: biologice, psihologice şi sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului (nevoi afective, nutriţionale, sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o comunitate amabilă. Apare astfel conceptul de sănătate comunitară ca model al relaţiei dintre comunitate şi sănătatea indivizilor. Se poate vorbi astfel de o sănătate comunitară când membrii unei colectivităţi geografice şi sociale, conştienţi de apartenenţa lor la acelaşi grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate şi participând activ la satisfacerea lor. Infrastructura furnizorilor de servicii medicale din municipiul Oradea este complexa,asistenta medicala fiind asigurata in toate domeniile de asistenta :
În baza OUG nr. 162 din 12 noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de atribuţii si competenţe exercitate de Ministerul Sănătătii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, în cursul anului 2009 au fost preluate in subordinea Consiliului Local Oradea prin Administratia Social Comunitara Oradea cabinetele medicale scolare . În cursul anului 2010 au trecut in subordinea Consiliului Local toate cele cinci unitati sanitare publice cu paturi din Municipiul Oradea. În prezent, în reteaua proprie a Municipiului Oradea functioneaza două unităţi sanitare publice cu paturi: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea şi Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril Curteanu” Oradea. - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea - 1007 paturi - Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril Curteanu” Oradea - 952 paturi
În cadrul acestui compartiment îşi desfăşoară activitatea 17 medici de medicina generală, 8 medici stomatologi şi 49 de asistente medicale, care asigură asistenta medicală în 38 de şcoli şi licee, 47 de grădiniţe şi Universitatea din Oradea. PRESTATII SI SERVICII ACORDATE PERSOANELOR CU DIZABILITATI PROGRAMUL ACCES-OR: - str. Primăriei nr. 42 si str. Simon Barnutiu, nr.38, bl. C8 SERVICII SI PRESTATII ACORDATE PERSOANELOR VARSTNICE Centrele Sociale Multifunctionale pentru Persoane Vârstnice - Centrul Social Multifunctional pentru Persoane Varstnice „Rogerius” Centrul Social - Multifunctional pentru Persoane Varstnice„ Nufarul” Centrul Social - Multifunctional pentru Persoane Varstnice „Iosia” Centrul Social - Multifunctional pentru Persoane Varstnice „Rogerius 2” - Căminul Multifuncţional “Bocskai Istvan” SERVICII SI PRESTATII PENTRU PERSOANE FARA ADAPOST Centrul Social- Adapost de Noapte, str. Guttenberg nr.8- cu o capacitate de 34 locuri Centrul Unic de Voluntariat Comunitar Oradea (CUVCO) PRESTATII SI SERVICII ACORDATE PERSOANELOR AFLATE IN SITUATII DE RISC SOCIAL CAPITOLUL 15 CULTURA ŞI ARTA Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetăţi sunt dovada istoriei îndelungate, viaţa culturală a oraşului în prezent fiind reprezentată de spectacole, concerte, expozitii şi targuri. Alaturi de clădiri reprezentative, oraşul traieste şi prin evenimentele de cultura şi de divertisment pe care spatiile dintre acestea le adăpostesc de-a lungul anului, începând din primavara, cand în luna mai se desfăşoara "Festum Varadinum", continuand în toiul verii cu Targul Mesterilor Populari şi Serbările Cetăţii, în luna iulie, şi incheind cu toamna, cand au loc "Festivalul Toamna Oradeana" şi "Saptamana Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie.
Teatrul de Stat Regina MariaAvând o tradiţie de aproape un secol în peisajul cultural orădean, Teatrul de stat Regina Maria are drept scop prezentarea unor producţii originale şi valoroase, combinând tradiţia cu spiritul novator. În 9 şi 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească pe scena orădeană cu reprezentaţiile Teatrului Naţional din Cluj, al cărui director era poetul şi dramaturgul Victor Eftimiu. În 29 ianuarie 1928 se constituie Asociaţia „Vestul Românesc” cu scopul predilect de a întemeia un teatru stabil şi un cotidian românesc. Sub direcţia Comitetului Central al Asociaţiei pe 18 septembrie 1928 ia fiinţă Teatrul Asociaţiei Vestul Românesc, primul teatru românesc stabil din Oradea iar, după Diktatul de la Viena din 30 august 1940, în urma căruia nordul Transilvaniei este cedat Ungariei horthyste, pe scena teatrului orădean nu s-a mai reprezentat nimic în limba română. Abia după eliberare, în 1944, un grup muncitoresc înfiinţează asociaţia Prietenii teatrului cu intenţia de a recrea teatrul românesc orădean sub vechea denumire Teatrul de Vest. Deşi pe data de 1 aprilie 1946, teatrul din Oradea este etatizat, alături de teatrele din Timişoara, Braşov şi Galaţi, el va funcţiona în continuare ca un teatru privat, fiind într-adevăr privat de fondurile guvernamentale pe care le merita potrivit noului statut. Din lipsa subvenţiilor şi a unui public interesat, Teatrul de Vest va activa doar două stagiuni, după care se va muta la Arad (1948). Timp de şapte ani, Oradea rămâne din nou fără teatru profesionist în limba română. În vara anului 1955 ia fiinţă Teatrul de Stat Oradea, în prezent sub denumirea Teatrul de stat Regina Maria, care funcţionează de atunci cu două secţii, română (Trupa Iosif Vulcan) şi maghiară (Szigligeti Tarsulat). Prima piesă jucată pe 26 noiembrie 1955 sub auspiciile noului teatru a fost O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. Ea s-a dovedit şi din punctul de vedere al alegerii şi din cel al montării o reuşită. Publicul a salutat cu o deosebită încântare premiera care inaugura o nouă etapă, de data aceasta mai fermă, a teatrului românesc orădean. În perioada 23-29 noiembrie 1976 are loc prima ediţie. Intitulat Săptămâna teatrului scurt, festivalul îşi propunea chiar din ediţia inaugurală să definească şi să delimiteze acest gen teatral, reuşind totodată să adune spectacole remarcabile şi regizori consacraţi din întreaga ţară. Începând cu ediţia a VI-a din 1984 festivalul îşi sporeşte amploarea transformându-se într-o competiţie internaţională. Cu fiecare an festivalul creşte în valoare, devenind pe parcursul ediţiilor bienale o marcă de prestigiu în peisajul teatral naţional. În 1978, pe scena teatrului orădean, are loc o premieră inedită atât din punct de vedere cultural cât şi istoric. Sub regia lui Ion Olteanu este montată pentru prima dată piesa Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, primul text dramatic scris în româneşte, datând din 1778 şi descoperit în Biblioteca Episcopiei din Oradea. Teatrul de Stat pentru Copii şi Tineret Arcadia, (fostul Teatru de Papuşi) a luat fiinţa în anul 1950 la iniţiativa unui grup format din entuziasti iubitori ai genului. În prezent îşi desfăşoară activitatea sub tutela Teatrului de stat Regina Maria şi are în componenţă două trupe: Trupa „ Liliput „ – secţia maghiară şi Trupa „ Arcadia” – secţia română. Clădirea în care funcţionează teatrul datează din anul 1760, cand aici era inaugurat cu mare pompa hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitului Româno-catolic. În secolul XVIII hanul nu a avut decât doua camere, o cafenea şi o carciuma. În aceasta clădire au locuit funcţionarii Capitului, dar a funcţionat şi o temnita. În timpul marelui incendiu din 1836 s-a distrus şi acest han, după care a fost reconstruit paştrand zidurile existente. Instituţia cu noua denumire din 1999 este continuatoarea activităţii fostului Teatru de Stat de Păpuşi înfiinţat ca unitate independentă în anul 1955, cu secţii în limba romănă şi maghiară. De precizat că din 1950, pe lângă Teatrul Maghiar din Oradea există o secţie de păpuşi care prezenta spectacole în cele două limbi. Despre clădire Clădirea Teatrului de Stat este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecţi Fellner şi Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900. Aspectul exterior îmbină armonios stilul neoclasic, dominant în ansamblul faţadei, cu elemente neorenascentiste şi neobaroce, în timp ce finisajele şi ornamentaţiile interioare se impuneau printr-un accentuat ton rococo. Edificiul a fost structurat pe trei niveluri: sală, loji, balcon. În proiectarea sălii de spectacole s-a avut în vedere realizarea unei acustici perfecte. În plus a fost dotată cu o fosă pentru orchestră. Aceste caracteristici, neschimbate, transformă locaţia într-un spaţiu ideal pentru montarea spectacolelor de teatru, a celor de operă şi a concertelor. Sala are în prezent o capacitate totală de 670 de locuri. La peste o jumătate de secol de existenţă în forma actuală, Teatrul din Oradea - alcătuit în prezent din trupa de teatru profesionistă pentru adulţi, trupa de teatru profesionistă pentru copii şi tineret, şi o secţie muzicală – se află într-un proces de construire a unei identităţi culturale şi artistice noi. Începând cu anul 2007, clădirea Teatrului orădean a fost supusă unei restaurări complete, timp în care artiştii şi-au desfăşurat activitatea în alte sedii mai puţin primitoare. Inaugurarea noii stagiuni printr-un spectacol de teatru eveniment, prevăzut pentru 25 septembrie 2011, va coincide cu redeschiderea clădirii ce şi-a regăsit întreaga splendoare de altădată, precum şi cu cea de-a şaptesprezecea ediţie a Festivalului de Teatru Scurt. Propunerea Conducerii Teatrului este ca din motive de continuitate istorică şi culturală, deschiderea festivă să aibă loc sub auspiciile unei noi denumiri pentru instituţia orădeană: TEATRUL REGINA MARIA. Menţionăm că Teatrul din Oradea a funcţionat sub această denumire în perioada interbelică; de asemenea, propunerea a fost aprobată de către Intenţia de redenumire a instituţiei culturale se încadrează în strategia locală de redescoperire şi omagiere a valorilor autentice româneşti. În acest sens, Primăria Oradea, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Bihor şi cu Muzeul Ţării Crişurilor au lansat în cursul lunii iunie 2011 un concurs de proiecte pentru o statuie a Reginei Maria care va fi amplasată în actuala Piaţă Ferdinand din centrul municipiului (Piaţă în care se găseşte şi clădirea Teatrului). Dezvelirea statuii Reginei Maria va avea loc în data de 23 mai 2012, la împlinirea a 93 de ani de la vizita Familiei Regale la Oradea în 1919, evocată şi în memoriile suveranei.
Festivalul de Teatru Scurt, singurul festival dedicat piesei într-un act din România, este o manifestare culturală cu o longevitate egalată de puţine festivaluri din ţară - prima ediţie a avut loc în anul 1976 şi ultima ediţie, a XV-a, jubiliară, în 2005. Din 1984, de la cea de-a VI-a ediţie, Festivalul de Teatru Scurt devine internaţional. Orădenii au vizionat spectacole din Ungaria, Italia, Franţa, Croaţia, Cehia, Republica Moldova dar şi din îndepărtata Japonie. De-a lungul celor cincisprezece ediţii de festival, oaspeţi importanţi - actori, regizori, dansatori, scenografi, critici de teatru, directori de festivaluri, dar şi personalităţi marcante ale vieţii culturale din România au participat la evenimentul cultural orădean. Festivalul a reuşit să impună un curent în rândul regizorilor valoroşi, încurajându-i tot mai mult să monteze piese scurte, contribuind semnificativ la consacrarea acestui gen teatral înedit -spectacolul de teatru scurt. Astăzi nu există teatru din al cărui repertoriu să lipsească piesa de teatru scurt. Mai mult, prin economia sa de timp, spaţiu şi energie, acest gen pare să fie cea mai contemporană opţiune teatrală, cu atât mai mult cu cât această formă artistică este tot mai cunoscută şi mai apreciată de public.
Viaţa muzicala oradeana a devenit intens începând cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand un tanar muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist şi dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1969 de Karl Ditters von Dittersdorf (1739-1799). Cei doi muzicieni sunt considerati ca fondatori ai vieţii muzicale orădene. Trebuie însă remarcat Încă un important muzician de rang european, Wenzel Pichl (1741-1805), care de asemenea a activat şi compus în acest oraş, fiind pentru o perioada concertmaistrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formata din 34 de instrumentisti, veniti din Viena şi Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una din cele mai însemnate din Europa. La 5 ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea. În 1949 Societatea Filarmonica devine institutie de stat, desfăşurand o bagata activitate muzicala în ţara şi peste hotare. În anul 1890, se constituie Asociaţia Prietenilor Muzicii din Oradea, având ca scop educaţia în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte şi spectacole şi înfiinţarea unei şcoli de muzică. Sub patronatul acesteia, pe lângă teatru, se va inaugura o secţie de operă. În prima jumătate a secolului XX, numărul concertelor simfonice şi corale creşte în mod considerabil, fenomenul datorându-se şi apariţiei în peisajul muzical orădean a corului „Hilaria”. În această peroadă concertează la Oradea şi marii compozitori George Enescu şi Bartok Bela. Filarmonica de Stat, cu o orchestră simfonică cu stagiune permanentă, a luat fiinţă în anul 1949. În anul 1997, Consiliul Judeţean Bihor aprobă înfiinţarea Corului Filarmonicii de Stat Oradea, sub conducerea regretatului prof.univ. Avram Geoldeş, cor dirijat în prezent de Laszloffy Zsolt. S-a împlinit astfel un vis mai vechi al iniţiatorilor de muzică deschizând drumul către concertele vocal-simfonice de operă şi operetă. Din anul 1954, sub egida Filarmonicii de stat, si-a desfăşurat activitatea de concerte Orchestra populară „Crişana”. Din anul 1998, Orchestrei „Crişana” i s-a alăturat un corp de dansatori, devenind Ansamblul Artistic Profesionist „Crişana”. Patru ani mai târziu, în 2002, în cadrul Filarmonicii îşi inaugurează activitatea Ansamblul Artistic Profesionist „Nagyvarad”. Atât ansamblul românesc cu o activitate îndelungată şi evident mai bogată cât şi ansamblul maghiar susţin spectacole şi concerte la sediu şi în turnee din ţară şi străinătate. Primul s-a aflat în ultimii zece ani în Ucraina, Serbia, Grecia, Tunisia, Turcia, Italia, Germania, Grecia şi Egipt, iar al doilea Ungaria, Polonia şi Belgia, iar ambele, în 2010, la Expoziţia Mondială din China.
* De-a lungul existenţei instituţiei muzeale, aceasta a reuşit în toate epocile istorice în care a dăinuit să tezaurizeze mărturii ale civilizaţiei materiale specifice celor ce au vieţuit aici din timpurile străvechi pînă la sfîrşitul mileniului I (autohtoni, alogeni), dar şi de-a lungul mileniului II (români, maghiari, germani, slovaci etc.). Inaugurarea primului sediu al muzeului orădean a avut loc în iunie 1896, într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanoczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziţiei de bază, s-au etalat obiecte de arheologie, istorie, artă şi etnografie. Menţionăm că pînă în 1918 era expusă şi colecţia de artă a Episcopului romano-catolic de Oradea Ipolyi Arnold, colecţie donată oraşului Oradea. După restaurarea Palatului baroc (1968-70) de către statul român, palat construit între 1762-1776 de arhitectul austriac Franz Anton Hillebrandt, pentru a fi reşedinţă a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea cel de-al doilea sediu al Muzeul Ţării Crişurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. În răstimpul dintre 1971 şi 2011 complexul muzeal orădean s-a impus ca un centru cultural-ştiinţific de referinţă pentru comunitatea de aici şi nu numai, ca o instituţie cu deschidere europeană, care a promovat relaţii cu muzee din ţară şi străinătate, dar şi cu universităţi, instituţii de cercetare din Ungaria, Slovacia, Polonia, Elveţia, Iugoslavia, Franţa, Italia etc. Muzeografii ce au lucrat şi lucrează aici s-au dovedit a fi, în marea majoritate, specialişti de excepţie, riguroşi investigatori ai patrimoniului tezaurizat şi, în egală măsură, devotaţi ideii de valorificare expoziţională şi ştiinţifică a colecţiilor deţinute, dar şi studiului realităţilor din teren, protejării monumentelor istorice din acest areal geografic. Datorită retrocedării Palatului baroc s-a decis ca al treilea sediu al Muzeului Ţării Crişurilor să fie o clădire eclectică, construită între 1897 şi 1898 în Oradea, proiectată de arhitectul Alpár Ignác şi care a fost sediu pentru Şcoala Regală de Cadeţi. Clădirea este inclusă pe Lista monumentelor istorice şi a fost trecută în administraţia Consiliului Judeţean şi apoi în folosinţa gratuită a Muzeului Ţării Crişurilor începînd cu toamna anului 2005 (Hotărîrea nr.84 din 30 august 2005). Este în curs de restaurare, urmînd să fie amenajată şi din punct de vedere expoziţional, după ce se va face transferul întregului patrimoniu al Muzeului Ţării Crişurilor în clădirea mai sus menţionată. Generaţiilor de muzeografi ce au lucrat în instituţia muzeală orădeană după 1971 li se datorează şi cele trei anuare, Crisia, de arheologie şi istorie, Biharea, de etnografie şi artă, Nymphaea, de ştiinţele naturii, acestea ajunse la un număr de peste 100; cărţi de autor şi volume colective, şi ele într-un număr de peste 70; participarea la contracte de cercetare ştiinţifică, naţionale şi internaţionale, pe probleme de arheologie, etnografie, artă şi ştiinţele naturii.
Din structura acestuia fac parte: Secţia de arheologie, Secţia de istorie, Secţia de ştiinţele naturii, Secţia de etnografie, Secţia de artă, Secţia de relaţii publice şi expoziţii şi Secţia muzee memoriale, grupuri sociale, istorie a minorităţilor. Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” Muzeul Memorial “Iosif Vulcan” funcţionează în clădirea care a găzduit, în perioada 1896-1906, locuinţa lui Iosif Vulcan şi redacţia revistei “Familia”. Expoziţia de bază a muzeului, reorganizată în 2001, însumează cinci săli: prima cuprinde documente ce ilustrează viaţa şi activitatea lui Iosif Vulcan, precum şi numărul din „Familia” unde a debutat, sub numele de Eminescu (1866), cel mai mare poet al românilor; următoarele trei săli reconstituie, cu mobilier original şi obiecte de epocă, o parte a locuinţei familiei Vulcan; ultima sală a muzeului este organizată în principal ca sală de documentare, dar oferă şi elemente expoziţionale: imagini din vechile tipografii orădene şi documente referitoare la cele trei serii interbelice ale revistei “Familia”, precum şi la actuala serie a revistei - cea de-a treia. Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” Muzeul memorial dedicat marelui om politic român Aurel Lazăr a fost inaugurat la 1 decembrie 2008 în casa de la nr.13 al străzii care îi poartă numele. Casa, care a aparţinut familiei avocatului dr. Aurel Lazăr, se constituie într-un veritabil monument de istorie românească prin faptul că aici, la 12 octombrie 1918, a fost redactat textul Declaraţiei de independenţă naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, document de o importanţă deosebită devenit, încă de la lansarea sa, manifestul-program al mişcării politice de eliberare naţională a românilor din Transilvania, mişcare ce a culminat cu dobîndirea de către aceştia, la 1 decembrie 1918, a deplinei neatîrnări. Expoziţia de bază reconstituie ambientul în care a locuit familia lui Aurel Lazăr în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Inaugurarea Muzeului Memorial „Ady Endre” a avut loc la 26 mai 1955. În organizarea acestuia, un rol important l-a avut scriitorul orădean Tabéry Géza, unul din foştii prieteni ai lui Ady. Muzeul este găzduit de clădirea fostei cafenele „Müller”, deosebit de populară la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Construcţia iniţială, finalizată în 1869 în piaţa din faţa sediului Prefecturii Bihor, şi-a căpătat forma actuală în cursul reconstrucţiei din 1895. Acest cochet local, cu terasă, a fost un loc preferat, pe atunci, de tînărul poet maghiar Ady, nu numai pentru a petrece ci, conform uzanţelor vremii, pentru a şi lucra. Potrivit tradiţiei, în sezonul estival, în colţul din dreapta al terasei se afla masa lui, pe care a redactat multe dintre reportajele şi articolele sale. În actuala expoziţie, inaugurată în 2003, accentul cade pe prezentarea vieţii şi activităţii orădene a lui Ady, reconstituind, în cele două încăperi laterale, atmosfera redacţiilor şi cafenelelor acelor vremuri. Yüklə 0,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
