Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme similare

Un proiect prea frumos ca să fie adevărat! Prutul navigabil… pe Apa Sâmbetei

Despre Prutul navigabil nu mai vorbește nimeni astăzi, deși acum cinci ani subiectul era în mare vogă. Ce-i drept, era înainte de alegeri… Interesant este că Legea 363/2006, privind amenajarea teritoriului național, prevede că Fălciul ar fi trebuit să devină port.

“De când sunt în instituție, nu am auzit despre un asemenea proiect de transformare a Prutului într-un râu navigabil”, ne-a spus cu onestitate subprefectul Mircea Gologan, care îndeplinește această funcție încă din 2014. În urmă cu cinci ani însă, Prefectura Vaslui prezenta, împreună cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzașu, un proiect de reluare a transportului naval pe Prut.

Ca totul să fie și mai frumos, cu ocazia unei vizite efectuate în județul nostru, demnitarul declarase că va fi format un grup interministerial – Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Mediului – care să analizeze cum se poate concretiza ideea: “Un astfel de subiect trebuie discutat și cu Republica Moldova. Istoria ne arată că râul Prut a fost navigabil, iar tot ceea ce istoria ne dă ca lecție trebuie să vedem dacă nu este fezabil și astăzi, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană încurajează și finanțează circulația pe căile navigabile interioare. Dacă un astfel de proiect este fezabil, are șanse să obțină fonduri europene”.

La cinci ani de la aceste declarații mega-optimiste, actuala conducere a Prefecturii Vaslui spune că nu a mai auzit despre așa ceva.

Studiu din anii ’90, în sertarele Ministerului Transporturilor

Probabil că mulți vasluieni se întreabă acum ce-i cu povestea Prutului navigabil, având în vedere că, dacă te duci pe cursul superior al râului, poți să-l traversezi, într-o vară secetoasă, fără prea mari eforturi. Ei bine, situația este cât se poate de serioasă și nimic mai clar nu poate fi decât un studiu făcut de Ministerul Transporturilor după decembrie 1989, în care se arată că s-a discutat cu autoritățile și cu oamenii care au afaceri în județele riverane, enumerând Vaslui, Iași, Galați și Botoșani. Ce s-a constatat, pe de-o parte, este că această zonă din estul țării poate să producă 3,5 milioane de tone de mărfuri anual, pe de altă parte, ajungându-se la concluzia că mare parte din cantitate poate fi transportată pe calea apei. Să vedem așadar remorchere încărcate cu grâne sau lemn nu e nici pe departe o imagine fantezistă asupra felului în care ar putea să arate Prutul.

Cert este că, după ce rușii ne-au luat Basarabia, râul a devenit frontieră de stat, punându-se astfel capăt navigației. Ulterior, lipsa lucrărilor de întreținere a făcut din albia Prutului doar o amintire din ceea ce fusese cândva.

Cât pe ce să fie Fălciul port!

Prima încercare de a scoate Prutul de la naftalină s-a petrecut prin 1968, imediat după reorganizarea administrativ-teritorială care a condus, între altele, la formarea județului Vaslui, așa cum îl știm astăzi. Atunci, s-au făcut o serie de cercetări cu privire la potențialul navigabil al râului. Totul s-a întrerupt însă în 1973, când s-a produs o amplă alunecare de teren pe malul stâng al Prutului, după cum indică documentele vremii.

Oricum, se ajunsese la concluzia că navele, chiar și cele cu o capacitate de 1.000 de tone, ar putea să urce până aproape de acumularea de la Stânca-Costești, județul Botoșani. Din păcate, până în decembrie 1989, s-a “navigat” doar pe culoarul birocrației.

După căderea imperiului sovietic și revoluția din România, lucrurile păreau să intre într-o “zodie” optimistă pentru că discuțiile bilaterale se purtau în aceeași limbă, între București și Chișinău. Și totuși, deși nu era deloc nevoie să se demonstreze că pe ambele maluri ale Prutului trăiesc români, a apărut o dovadă excelentă în acest sens. În primă fază, Bucureștiului i-a revenit sarcina de a întocmi proiectul unei convenții cu R. Moldova, apoi s-a discutat despre organizarea viitoarei Administrații de Navigație a Prutului și s-au efectuat două expediții de cercetare pentru a se vedea starea în care se afla albia râului. Carevasăzică, în limbajul de lemn de azi, s-au făcut studii de prefezabilitate. Mai mult, Parlamentul a adoptat Legea 363/2006, privind amenajarea teritoriului național, prin care erau stabilite chiar și viitoarele porturi de pe malul drept al Prutului: Oancea (județul Galați), Fălciu (Vaslui) și Prisăcani (Iași). Ulterior însă… nimic!

Abia în anul de grație 2012, că doar se apropiau alegerile, s-a mai vorbit despre o comisie mixtă cu R. Moldova. Ei, dar să vedeți problemă grea, pentru că autoritățile celor două state ar fi trebuit să se întâlnească și să discute despre ce trebuie să facă astfel încât Prutul ce le desparte să fie navigabil. Tăcere maximă apoi, de unde tragem concluzia că ai noștri au pierdut prefixul Chișinăului! /Obiectivul de Vaslui, http://obiectivvaslui.ro/un-proiect-prea-frumos-ca-sa-fie-adevarat-prutul-navigabil-pe-apa-sambetei/#more-40067

La Vaslui, statie de tratare europeanã, dar apucãturi ca la tarã

NECIVILIZATI… Vasluienii care locuiesc pe sesul spre Muntenii de Jos, dar si cei care intrã în oras dinspre Bârlad, pe drumul national, nu vor mai suporta mirosurile pestilentiale din anii trecuti. Cu bani de la UE, Aquavas a finalizat lucrãrile la noua statie de tratare, care este o adevãratã uzinã, cu echipamente de ultimã generatie. În aceste zile, se fac ultimele probe, pentru a testa capacitatea statiei. Apare, însã, si o mare problemã: zeci de locatari din oras aruncã, în ultima perioadã, chiloti, cârpe murdare, murãturi, în sistemul de canalizare, blocând pur si simplu sistemul. “Îi anuntãm pe vasluieni cã utilizarea necorespunzãtoare a retelelor de canalizare va duce la mãrirea disconfortului propriu, a disconfortului vecinilor, la afectarea stãrii imobilelor precum si la cresterea costurilor de întretinere a canalizãrii, costuri ce sunt suportate indirect de toti membrii comunitãtii”, avertizeazã conducerea Aquavas Vaslui. Conducerea sucursalei Vaslui mai are un mesaj pentru cei certati cu bunul simt: “Canalizarea nu este un cos de gunoi. Luând decizia corectã în utilizarea retelei de canalizare, cetãtenii municipiului Vaslui vor dovedi responsabilitate pentru viitor si o atitudine proactivã în vederea protectiei medului înconjurãtor”.

Se fac ultimele verificãri la noua statie de tratare a Vasluiului, investitie finalizatã cu bani de la Uniunea Europeanã. Din pãcate, unii locatari din oras confundã sistemul de canalizare cu WC-urile din fundul curtii, de la tarã. Echipele Aquavas au muncit din greu la desfundarea conductelor la zeci de blocuri din oras, gãsind în conducte tot felul de cârpe, murãturi, chiloti, resturi menajere. “Avem o statie de epurare nouã si trebuie sã dãm dovadã de respect fatã de valorile materiale si morale ale municipiului. Toti cetãtenii trebuie sã foloseascã cu responsabilitate reteaua de canalizare. Utilizarea necorespunzãtoare a retelelor de canalizare duce la mãrirea disconfortului propriu, a disconfortului vecinilor, la afectarea stãrii imobilelor precum si la cresterea costurilor de întretinere a canalizãrii, costuri ce sunt suportate indirect de toti membrii comunitãtii. Sistemele de canalizare menajere sunt destinate exclusiv preluãrii apelor uzate menajere, iar aceste ape nu trebuie sã continã deseuri destinate pubelei sau containerului de gunoi: deseuri menajere, biodegradabile, deseuri din plastic, metal, hârtie, carton, sticlã, murãturi, varzã muratã, deseuri rezultate din constructii, cârpe, resturi de la transarea animalelor, iar de la case gunoi de grajd si/sau dejectii animaliere. De asemenea, apele uzate evacuate nu trebuie sã continã suspensii abrazive, uleiuri, pãcurã, grãsimi, substante toxice sau nocive, substante explozive, substante colorante.

Utilizarea necorespunzãtoare a retelei de canalizare favorizeazã deteriorarea instalatiilor proprii, blocarea partialã sau totalã a conductelor interioare si exterioare, inundarea vecinilor si/sau a subsolurilor de blocuri, înfundarea canalizãrii, a statiilor de pompare si a instalatiilor din cadrul statiei de epurare”, avertizeazã conducerea sucursalei Vaslui a Aquavas. Mai mult, utilizarea necorespunzãtoare a statiei va conduce la scãderea duratei de viatã normalã, precum si la perturbarea functionalitãtii proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate. /Vremea Nouă, http://www.vremeanoua.ro/la-vaslui-statie-de-tratare-europeana-dar-apucaturi-ca-la-tara