Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Veste șoc pentru poluatorii din Sebeș Alba!!!

S-a inițiat un proiect de hotărâre către Consiliul Local Sebeș, pentru interzicerea autorizării unor activități de producere a unor substanțe cu potențial cancerigen asupra omului. O viață sănătoasă se manifestă în primul rând prin aerul pe care îl respiri. Un mediu curat, lipsit de toxicitate, de noxe, contează enorm pentru sănătatea fiecăruia. Cel mai simplu puteți compara imaginea dezolantă a unei zone de locuințe din preajma unei hale industriale ce poluează cu tabloul luminos al unui cartier rezidențial în care verdele pomilor din jur este predominant. Viața oamenilor din cele două peisaje sugestive diferă clar în favoarea celor din urmă. Pentru că mediul înconjurător este primul element cu care intrăm în contact: ne poate îmbolnăvi sau ne poate însănătoși. Ne poate fi dușman sau poate fi anticorpul care să ne salveze. Din acest motiv nu ne este indiferent în ce mediu trăim la noi în Sebeș. Alături de colegii mei am depus un proiect de hotărâre în cadrul Consiliului Local prin care să apărăm aerul pe care îl respirăm zi de zi. Am propus adoptarea unor măsuri obligatorii ce trebuie luate de către toate persoanele fizice și juridice pentru protecția atmosferei și implicit a sănătății locuitorilor municipiului Sebeș. Vă redau aici câteva dintre ele: îmbunătățirea activității tehnologice a agenților economici pentru reducerea emisiilor/ investiții în echipamente noi pentru diminuarea disconfortului acutic și olfactiv/ interzicerea autorizării unor activități de producere a unor substanțe cu potențial cancerigen asupra omului/ informarea locuitorilor municipiului Sebeș cu privire la investițiile ce vor fi demarate aici și care pot fi incluse în categoria unor activități cu risc etc. Proiectul de hotărâre descrie toate situațiile ce pot genera un factor de perturbare a sănătății și a mediului. Am inițiat acest demers în urma numeroaselor solicitări pe care le-am primit de la oamenii din municipiul Sebeș referitor la acest subiect, cu atât mai mult cu cât toate normele de legislație internațională, comunitară și națională vorbesc de apărarea fermă și categorică a mediului în care ne ducem viața. Sunt Radu Cristian și alături de colegii mei din Consiliul Local, Ana Coman și Ovidiu Lupu, ne-am străduit să venim cu o inițiativă cu adevărat sănătoasă. Și nu suntem singuri. Știm că sunteți alături de noi. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care ni-l oferiți! /Apulum AB, http://www.ziarulapulum.ro/veste-soc-pentru-poluatorii-din-sebes-alba-s-a-initiat-un-proiect-de-hotarare-catre-consiliul-local-sebes-pentru-interzicerea-autorizarii-unor-activitati-de-producere-a-unor-substante-cu-potential-0044901

/Sebeșanul AB, http://www.sebesanul.ro/veste-soc-pentru-poluatorii-din-sebes-s-a-initiat-un-proiect-de-hotarare-catre-c-l-sebes-pentru-interzicerea-autorizarii-unor-activitati-de-producere-a-unor-substante-cu-potential-cancerigen-asupra-om/

Gunoiul de pe 3 Insule, aruncat pe câmp în spatele caselor

Molozul și gunoiul menajer aruncat, pe câmp, chiar la ieșirea de pe 3 Insule (partea cu Zădăreni), înspre municipiu. Continuăm cu seria articolelor dedicate molozului și gunoiului menajer aruncat pe câmp. De această dată nu vom mai vorbi de celebra zonă a Mărului, de la liziera Pădurii Ceala, nici de Sânicolau Mic, Subcetate, Bujac ori zonele în care „camionagii” își descarcă cu cea mai mare nesimțire gunoiul ci de zona 3 Insule. Chiar lângă brațul mort, la ieșirea de pe insulă, de pe partea cu Zădăreni înspre municipiu, a apărut o veritabilă groapă de gunoi. Cine duce gunoiul aici? Mergând pe firul logic deducem că tot gunoiul provine chiar de la cei care fie au domiciliul pe insulă fie au case de vacanță, deoarece ar fi imposibil ca arădenii să bată atâta drum pentru a descărca camioanele în acest loc. Desigur, între mormanele de gunoi tronează un banner pe care scrie foarte clar cu roșu: „Teren privat! Nu aruncați gunoiul! Amendă 5000 lei”. Oare cei care au montat banner-ul sunt, în același timp, chiar cei care aruncă mizeria. Cine va face curățenie? Nu știm să răspundem din moment ce tot gunoiul rezultat pe insulă este aruncat chiar în „spatele casei”. Cert și trist este că o nouă zonă este încărcată de moloz și gunoi. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/gunoiul-de-pe-3-insule-aruncat-pe-camp-in-spatele-caselor/1823934

Calitatea aerului arădenilor, pe la mijloc

Potrivit unui studiu realizat de platforma Storia.ro, în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research,pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului este Ploieşti. Podiumul este completat de Călăraşi şi Bucureşti. Următoarele pe listă sunt Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila. Există şi oraşe pe care locuitorii le-au cotat ca având o calitate bună a aerului. Aşadar, primele poziţii în acest top sunt ocupate de Braşov, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe şi Râmnicu Vâlcea. Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament. După cum se observă, Aradul nu apare nici în topul pozitiv, nici în cel negativ, fiind pe undeva pe la mijloc. Studiul privind calitatea aerului a fost realizat în perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017, pe un eşantion de aproape 200 de mii de români din toate regiunile ţării. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/calitatea-aerului-aradenilor-pe-la-mijloc/1823736

Nouă exploatări forestiere au fost închise de Garda de Mediu, iar amenzile date firmelor au fost de 44.000 de lei

Amenzi de peste 44.000 de lei au fost date de comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara, în urma controalelor efectuate la firmele care exploatează fondul forestier. De asemenea, Garda de Mediu a oprit activitatea a nouă societăţi. Garda Naţională de Mediu - Serviciul Comisariatul Judeţean Hunedoara a închis nouă exploatări forestiere şi a aplicat amenzi de 44.000 de lei unor societăţi din industria lemnului, care nu au respectat prevederile legislaţiei de mediu, arată un raport al instituţiei pentru anul 2017. „În ultimele cinci luni, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu - Serviciul Comisariatul Judeţean Hunedoara au efectuat 66 de controale privind verificarea modului în care agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare forestieră respectă prevederile legale în domeniul protecţiei mediului, regimului ariilor naturale protejate, conservarii habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, precum şi gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase. Urmare a acestor acţiuni de control, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu - Serviciul Comisariatul Judeţean Hunedoara au dispus nouă sistări de activitate, au aplicat 12 avertismente şi opt amenzi contravenţionale în valoare totală de 44.000 de lei”, a informat Angela Croitoru, comisar şef al Gărzii de Mediu Hunedoara. Principalele nereguli stabilite în urma controalelor au fost desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră fără solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu, trecerea cu autovehicule prin cursuri de apă, tragerea lemnului prin cursuri de apă şi depozitarea materialului lemnos şi a deşeurilor generate din activitate pe malurile şi albiile cursurilor de apă. S-au împlinit 17 ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din ultimele decenii: timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus un cămin muncitoresc de la poalele Barajului Gura Apelor, în care se aflau zeci de oameni. 14 persoane au murit. Totuşi, barajul lacul de acumulare a prevenit un dezastru cu urmări mult mai mari. Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat. Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie. /Adevărul HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/noua-exploatari-forestiere-fost-inchise-garda-mediu-amenzile-date-firmelor-fost-44000-lei-1_590888e25ab6550cb8bbab6e/index.html

/Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/garda-de-mediu-a-oprit-activitatea-a-noua-exploatari-forestiere/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme similare

BRAȘOV. Amenzi pentru braconaj piscicol

Potrivit şefului Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, anul acesta, în zilele libere din preajma lui 1 Mai, comisarii nu au mai verificat locurile de picnic sau alte zone de agrement, nici locurile de „iarbă verde” şi zonele împădurite unde se aprinde ilegal focul pentru grătare. Principalul motiv a fost vremea, ploioasă şi rece, care nu a favorizat ieşirile în natură. „În plus, tematica de control a fost alta, braconajul piscicol. S-au făcut controale pe Olt, în zona Făgăraş-Ucea, şi s-au dat două amenzi, însumând 1.200 de lei”, a precizat Mircea Paraschiv. /Transilvania Expres,

http://www.mytex.ro/stiri/823-delicte/549260-brasov-amenzi-pentru-braconaj-piscicol.html

Teme de mediu

DIN 170 MII HA PĂDURE, DOAR 27 MII SUNT PĂZITE

Situația fondului forestier din Vâlcea care beneficiază de pază nu este nici pe departe rezolvată. În primele trei luni din an, au fost puse în posesie 62.200 de persoane din care doar 13.600 au încheiat contracte de pază cu ocoalele silvice. Pe suprafețe de teren, situația este următoarea: sunt 171.400 hectare redate proprietarilor de drept și doar 27.600 hectare sunt păzite. Situația nu a stat mai bine nici anul trecut. Până în luna aprilie 2016, erau 62.000 de proprietari de pădure și doar 15.000 aveau contracte de pază. Erau 180 mii de hectare de fond forestier redate proprietarilor din care doar 27 mii erau păzite. Datele ne-au fost furnizate de către Dumitru Dinu (foto), șef Paza Pădurii – Direcția Silvică Vâlcea. /Curierul de Valcea, http://curieruldevalcea.ro/din-170-mii-ha-padure-doar-27-mii-sunt-pazite/

În judeţul Braşov s-ar putea „valorifica energetic” gunoaiele din trei judeţe

Potrivit proiectului Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, unitatea din judeţul nostru ar urma să proceseze 114.000 de tone de „materie primă” din Braşov, Covasna şi Harghita

Ministerul Mediului a lansat recent spre dezbatere publică Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), document în baza căruia se va elabora şi cel aferent judeţului Braşov. Potrivit proiectului postat pe site-un ministerului, pentru judeţul Braşov este prevăzut un incinerator cu valorificare energetică care va trata deşeurile reziduale din judeţul nostru, plus pe cele din Covasna şi Harghita. Conform PNGD, unitatea urmează a procesa anual 114.000 tone de deşeuri, dintre care 65.500 t provenite din judeţul Braşov, 20.000 t din judeţul Covasna şi 28.500 t din judeţul Harghita.

Un astfel de incinerator a fost prevăzut şi în master-planul privind gestionarea deşeurilor pentru care administraţia judeţeană a obţinut o finanţare europeană prin Programul Operaţional POS Mediu 2007 – 2013, contractul de finanţare fiind semnat în anul 2010. Valoarea totală a proiectului era de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro asistenţa neramburasilă. Contractul prevedea, printre altele, realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009, printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar şi realizarea, la Tărlungeni, a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor (în valoare totală de aproximativ 148,1 de milioane euro), pentru realizarea acesteia luându-se atunci în calcul chiar şi atragerea unor investitori privaţi. Instalaţia, de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică), cu o capacitate de procesare de 156.000 tone de deşeuri pe an, urma a fi construită pe teritoriul comunei Tărlungeni, lângă CET Braşov.

Consiliul Judeţean Braşov a început demersurile pentru realizarea acestei unităţi, dar, de fiecare dată când a fost lansată licitaţia pentru alegerea consultantului de specialitate pentru acest obiectiv, fie documentaţia transmisă de administraţia judeţeană a fost respinsă de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fie au apărut contestaţii. În anul 2013, administraţia judeţeană a ajuns la concluzia că staţia de neutralizare, aşa cum a fost gândită iniţial, este prea mare pentru judeţul Braşov şi a fost lansată ideea unei unităţi care să deservească şi judeţele vecine, investiţia fiind amânată la momentul respectiv pentru ciclul bugetar european 2014 – 2020. Acum, potrivit unor reprezentanţi din Consiliul Judeţean, includerea în proiectul PNGD a incineratorului din judeţul Braşov nu însemnă automat că acesta va fi construit în această zonă, având în vedere că deserveşte trei judeţe. /Buna Ziua Brasov,

http://www.bzb.ro/stire/in-judetul-brasov-s-ar-putea-valorifica-energetic-gunoaiele-din-trei-judete-a111179

„Picnicarii de pădure”, o „specie” amendabilă cu minim 3.000 de lei

Chiar dacă în oraşul Braşov au fost amenajate trei zone de picnic (Pietrele lui Solomon, Noua şi „La Iepure”- Valea Cetăţii), unde se pot aprinde şi grătarele, în minivacanţa de 1 Mai, unii braşoveni au considerat că este mai interesant să aprindă focul în alte locuri. Pe 1 Mai, doi braşoveni au considerat că este mai interesant să facă un grătar la marginea unei parcele de pădure din apropierea Poienii Stechil, exact unde, în urmă cu doi ani, s-au efectuat tăieri de igienizare, iar resturile vegetale se puteau aprinde cu uşurinţă.

De asemenea, tot în această perioadă, reprezentanţii Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt ne-au spus că au avut probleme şi în zona „La Căciula”, dincolo de barajul din Valea Cetăţii, unde, deşi există panouri prin care oamenilor li se atrage atenţia că locul nu este destinat picnicului, au apărut braşoveni care parcau maşinile pe zona verde şi aprindeau focul.

Dacă-i vedeţi, sunaţi la 112

De altfel, directorul Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, a făcut ieri un apel către braşoveni şi turişti să respecte zonele special destinate, pentru că există riscul producerii incendiilor accidentale. „Amenda prevăzută pentru astfel de situaţii este cuprinsă între 3.000 şi 5.000 lei. Cei care observă astfel de situaţii pot sesiza cazul la numărul unic 112, iar de acolo apelul este direcţionat către instituţiile competente respectiv Poliţie, Jandarmerie, Regia Locală a Pădurilor Kronstadt”, a declarat Olteanu. Totodată, el a afirmat că, după ce, până acum reprezentanţii regiei le-au atras atenţia braşovenilor care merg la grătar în zona „La Căciula” că acest lucru este interzis, în perioada următoare vor fi aplicate şi amenzile. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/picnicarii-de-padure-o-specie-amendabila-cu-minim-3000-de-lei-a111195

Ministrul Economiei a venit la Braşov, pentru a rezolva „paradoxul de la Făgăraş”

Fabrica de Pulberi din Făgăraş nu poate fi pornită pentru că nu are autorizaţia mediu, iar autorizaţia nu poate fi eliberată pentru că unitatea nu este pornită

Ministrul Economiei, Mihai Tudose, cel al Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, prefectul judeţului, Marian Rasaliu, dar şi preşedintele Sindicatului din Industria de Apărare, Constantin Bucuroiu, au vizitat la sfârşitul săptămânii trecute uzinele din domeniul industriei de apărare de la Zărneşti – Tohan, Făgăraş, Victoria şi Braşov (Carfil şi Metrom), pentru a vedea care este starea lor, dar şi cum pot fi aduse „pe linia de plutire”. „În judeţul Braşov sunt şase mari unităţi care realizează produse pentru industria de apărare, începând cu cele mai fericite, gen IAR Ghimbav, care tocmai a semnat un nou contract, şi ajungând la două care sunt efectiv închise, respectiv Pirochim Victoria şi Fabrica de Pulberi din Făgăraş. La unitatea din Făgăraş tocmai am reuşit să facem retehnologizarea pentru a deschide două secţii, dar aceasta nu poate fi pornită din cauza procedurilor birocratice privind protecţia mediului. Chiar am ajuns la un paradox: nu putem să îi dăm drumul pentru că nu avem autorizaţia şi nu avem autorizaţia pentru că încă nu i-am dat încă drumul”, a declarat ministrul. În aceste condiţii, Tudose a afirmat că toţi factorii implicaţi trebuie să se aşeze la aceeaşi masă, pentru a identifica cea mai bună soluţie pentru depăşirea situaţiei.

Prefectului judeţului Braşov, Marian Rasaliu, a precizat că la fabrica de la Făgăraş, în perioada 2015 – 2016 s-au efectuat investiţii totale de aproximativ un milion de euro pentru retehnologizare în ceea ce priveşte apele reziduale, adică pentru a rezolva problema pentru care unitatea a fost închisă.

Fabrica de la Victoria ar putea „lua faţa” celei de la Făgăraş

În ceea ce priveşte situaţia unităţii de la Victoria, ministrul a precizat că în scurt timp vor fi începute unele negocieri şi a anunţat că „în viitor, această fabrică ar putea «lua faţa» fabricii de la Făgăraş”. „Sper că anul acesta cele două unităţi ar putea fi deschise şi vor avea piaţă de desfacere mai mare decât capacitatea de producţie”, a mai spus ministrul Economiei.

Despre unităţile de la Zărneşti şi Braşov, Mihai Tudose a spus că lucrurile stau bine şi mai este nevoie de investiţii în retehnologizare, astfel încât aceste fabrici să devină mai competitive.

Pe de altă parte, întrebat cât din producţia internă din acest domeniu este cumpărată de Ministerul Apărării, Tudose a afirmat că răspunsul la această întrebare nu îl poate face public, pentru că este vorba de produse speciale, însă a afirmat că industria românească din domeniul apărării poate acoperi necesarul intern în două săptămâni.

După „vizita de lucru”, ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, a afirmat că anul acesta se va respecta o promisiune din campania electorală, respectiv alocarea a 2% din PIB pentru armată: „Este un moment când trebuie să regândim şi să avem o altă viziune asupra industriei de armament”.

Totodată, prefectul judeţului, Marian Rasaliu, a declarat că „la preluarea mandatului am promis să mă ocup de problemele majore ale judeţului Braşov, ceea ce şi fac în momentul de faţă. Am început vizitele cu fabrica Pirochim Victoria, am luat contact cu tot felul de probleme pe care dumnealor le întâmpină în momentul de faţă. Am continuat cu Fabrica de Pulberi de la Făgăraş unde situaţia este puţin diferită faţă de prima întreprindere. Aici este vorba despre autorizaţia integrată de mediu. Împreună cu toţi membrii prezenţi ce au făcut parte din această echipă mixtă, am pus toate problemele pe masă şi încercăm ca împreună cu colegii de la Ministerul Mediului să găsim cea mai bună soluţie legală pentru a putea redeschide Fabrica de Pulberi de la Făgăraş”.

Forţa de muncă este îmbătrânită

Nu în ultimul rând, preşedintele Sindicatului din Industria de Apărare, Constantin Bucuroiu, a precizat că „după 26 de ani de cădere liberă s-au pierdut nu numai locuri de muncă în industria de apărare, ci şi acea nuanţă strategică pe care a avut-o şi care a adus foarte mulţi bani în România. Este momentul să angajăm tineri, pentru că media de vârstă spune că suntem în pericol din acest punct de vedere, iar pe domnul ministru îl considerăm un garant că poate să sprijine aceste dorinţe ale noastre în ceea ce priveşte industria de apărare”. „Vârsta medie în această industrie este de 54 de ani, fapt ce este destul de grav şi trebuie să fie luate nişte măsuri în acest sens”, a precizat şi ministrul Economiei, Mihai Tudose. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/ministrul-economiei-a-venit-la-brasov-pentru-a-rezolva-paradoxul-de-la-fagaras-a111174

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]