Strategia judeţeană antidrog timiș 2014 – 2020
Yüklə 211,09 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I.INTRODUCERE
- II.INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE
| STRATEGIA JUDEŢEANĂ ANTIDROG ARAD 2014 – 2020 Anexa la HCJ nr. 158/23.07.2014 STRATEGIA JUDEŢEANĂ ANTIDROG ARAD 2014 – 2020 CUPRINSI. INTRODUCERE 2 II. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE 4 III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC EXISTENTE 19 IV. DEFINIREA PROBLEMEI 24 V. OBIECTIVE 25 VI. PRINCIPII GENERALE 26 VII. DIRECŢII DE ACŢIUNE 27 a. REDUCEREA CERERII DE DROGURI 27 b. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI 29 c. COORDONARE 29 d. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ 30 e. CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE 31 VIII. REZULTATELE POLITICILOR PUBLICE 32 IX. REZULTATELE ACŢIUNILOR 33 X. INDICATORI 33 XI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET 33 XII. IMPLICAŢII JURIDICE 34 XIII. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE 34 XIV. ETAPE ULTERIOARE ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE 35
I.INTRODUCEREÎn conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a. din H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Arad este structura teritorială care elaborează, pe baza Strategiei Naţionale Antidrog 2014 – 2020 şi cu consultarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu de la nivelul judeţului Arad, proiectul Strategiei Judeţene Antidrog Arad şi Planul său de Acţiune, care vor fi înaintate spre adoptare prin Ordin al Prefectului Judeţului Arad şi prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Arad. Noua Strategie Judeţeană Antidrog Arad 2014-2020 este documentul programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivelul Judeţului Arad. Acest document cheie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare la nivelul autorităţilor administraţiei publice (Instituţia Prefectului Judeţul Arad, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Arad, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră – Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Arad, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Consiliul Judeţean Arad, Primăria Arad, Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad, Direcţia Judeţeană de Statistică Arad, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Arad, Penitenciarul Arad, Direcţia de Probaţiune Arad, Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Arad, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad, Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport Arad, Ministerul Muncii Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Arad, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Serviciul Român de Informaţii şi al structurilor societăţii civile. Strategia va fi implementată în intervalul 2014-2020 care corespunde perioadei de implementare a noii Strategii Naţionale Antidrog 2013-2020 şi a Strategiei Uniunii Europene în domeniul drogurilor şi urmează Strategiei judeţene antidrog 2005-2012, aprobată prin H.G. nr. 73/2005. Strategia Judeţeană Antidrog Arad 2014-2020 este implementată prin două planuri de acţiune aferente, primul Plan de acţiune care acoperă perioada 2014-2016 fiind promovat împreună cu strategia prin aceeaşi hotărâre de guvern. Strategia Judeţeană Antidrog Arad 2014-2020 este asumată ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea răspunsului la fenomenul drogurilor. Totodată, acest document a fost elaborat în contextul procesului consultativ lansat de Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Arad, în calitate de coordonator, evaluator şi monitor, la nivel judeţean al răspunsului la fenomenul drogurilor. Strategia Judeţeană Antidrog Arad este asumată la nivel local prin hotărâre a Consiliului Judeţean şi prin Ordin al Prefectului Judeţul Arad. Noua strategie include o nouă abordare la nivel de politici judeţene în domeniul drogurilor, prin accentuarea importanţei demersurilor evaluative şi analitice, care se înscriu în contextul mai larg al atenţiei pe care Uniunea Europeană o acordă cercetării, rigurozităţii ştiinţifice, colaborării cu mediul profesional şi academic. Elaborarea noii Strategii Judeţene Antidrog a avut ca bază de plecare evaluarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 şi a planurilor sale de acţiune.
Procesul de globalizare, caracterizat de mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, de dezvoltare a noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar şi mondializarea crimei organizate, a determinat noi provocări în propagarea şi răspândirea acestui fenomen. În acest context, măsurile luate de fiecare ţară, dar şi de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea fenomenului drogurilor sau izolarea sa la nivelul unei regiuni geografice sau a unui stat. Fenomen complex, caracterizat de mutaţii permanente, consumul şi traficul de droguri a cunoscut şi în România noi forme de manifestare, necesitând abordări tot mai variate. Orientarea politicii de răspuns la fenomenul drogurilor a fost influenţată în timp de tendinţele acestuia, de concluziile studiilor, de rezultatele din practica specialiştilor, precum şi de societatea civilă, fapt care a impus necesitatea unei reacţii instituţionale rapide şi eficiente. Aceste elemente au contribuit atât la elaborarea primelor două strategii naţionale în domeniu, care au acoperit perioadele 2003-2004 şi 2005-2012, cât şi la elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune aferente. Deşi România continuă să se afle sub mediile europene, datele ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog indică o prevalenţă de-a lungul vieţii de 4,3% pentru orice tip de drog în populaţia generală, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10%, ceea ce relevă creşteri semnificative ale consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere. Printre schimbările semnificative care au avut loc în ultimii anii şi care ar putea influenţa evoluţia fenomenului drogurilor, sunt de remarcat
Rapoartele naţionale privind evoluţia fenomenului drogurilor în ţara noastră evidenţiază statutul României, după deschiderea frontierelor, de segment activ al “Rutei balcanice” de traficare a stupefiantelor şi precursorilor de droguri şi prefigurează în acelaşi timp, noi tendinţe de schimbare a rutelor de trafic, prin Regiunea Mării Negre, precum şi de dezvoltare a pieţei naţionale de desfacere a drogurilor, fiind identificate pe teritoriul naţional toate tipurile de drog, inclusiv cele sintetice. În prezent, metodele de traficare se schimbă şi se adaptează rapid, testând astfel capacitatea de reacţie a sistemelor judiciare de control al drogurilor. Se remarcă o flexibilitate şi adaptare rapidă a pieţei de droguri la mecanismele şi procesele socio-economice şi culturale, care modifică permanent societatea, creând presiuni şi, implicit, noi nevoi de securitate şi ordine publică. În acest sens, apariţia şi consumul de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive reprezintă o nouă provocare, şi în acelaşi timp, o adevărată ameninţare la adresa mecanismelor de control antidrog naţionale, dar şi europene şi internaţionale. Diagnoza locală privind consumul de droguri în rândul populaţiei şi în rândul subgrupurilor specifice Aspecte introductive Analiza factorilor sociali determinanţi în adoptarea comportamentului adictiv presupune analiza detaliată a tuturor aspectelor care caracterizează mediul de viaţă, cu accent pe zona geografică, structura etnică şi religioasă a populaţiei, precum şi activitatea desfăşurată în zona respectivă. De cele mai multe ori, comportamentul deviant este un produs principal al orientărilor comportamentale şi motivaţionale dobândite în cursul procesului de socializare. Începând din anul 1989, România, respectiv judeţul Arad, s-a confruntat cu profunde transformări politice, economice, culturale, sociale care au facilitat iniţierea şi dezvoltarea consumului de substanţe. Înainte de 1989, în ţara noastră problematica drogurilor avea o amploare extrem de redusă, dar o dată cu deschiderea frontierei de stat, precum şi datorită poziţiei sale geografice, România a devenit parte a „Rutei Balcanice” de transport a drogurilor. Ca orice ţară de tranzit, România a devenit, treptat, o piaţă profitabilă de desfacere a stupefiantelor. În timp, creşterea ofertei de droguri a generat şi creşterea cererii de asemenea substanţe. În acest context, poziţia geografică a judeţului Arad şi căile de transport internaţional (rutier, feroviar, aerian), care străbat acest teritoriu, au facilitat creşterea ofertei şi a cererii de droguri. De asemenea, în funcţie de caracteristicile sale socio-demografice şi culturale, o comunitate se poate confrunta cu diverse probleme, printre care se numără şi consumul ilicit de droguri. În cadrul unui program prin care se doreşte reducerea fenomenului drogurilor, se impune a se lua în considerare date statistice şi demografice ale grupului ţintă, istoric, valori, norme, tradiţii, cutume. În acest context, este importantă analiza caracteristicilor socio-demografice. Structura etnică este importantă, întrucât aceasta se caracterizează prin anumite credinţe, atitudini şi valori sociale, norme, valori şi obiceiuri. Din aceste considerente, familia reprezintă unul dintre principalii agenţi în cadrul procesului de socializare. Membrii familiei şi ai grupului de prieteni sunt persoane care au o semnificaţie deosebită pentru adolescenţi, ei având tendinţa de a adopta comportamentele şi valorile acestora. Părinţii influenţează adoptarea unor valori şi scopuri pe termen lung, iar grupurile de prieteni au o puternică influenţă în adoptarea unor stiluri de viaţă de conjunctură. Tinerii din mediile socio-economice defavorizate sunt mai expuşi flagelului drogurilor şi infracţionalităţii asociate, deoarece există riscul interiorizării unor norme, valori şi atitudini favorabile consumului unor astfel de substanţe. De aici apare necesitatea elaborării unor programe derulate la nivelul comunităţii, menite să reducă presiunea socială care constituie un factor de risc în abuzul de substanţe. În cazul în care mediul social nu este unul prielnic, în psihicul copilului se pot produce conflicte emotive care să influenţeze în mod nefavorabil conduita sa socială. Cu alte cuvinte, cu cât normele, valorile, atitudinile respectivelor persoane sunt mai îndepărtate faţă de standardele acceptate, cu atât se creează posibilitatea de a-i antrena în comportamente problematice. Această situaţie generează un risc în ceea ce priveşte adoptarea unui comportament de consum de droguri. Starea materială precară generează, în rândul tinerilor, sentimente de frustrare, existând o neconcordanţă majoră între aşteptările lor de la viaţă şi ceea ce trăiesc zi de zi. Această situaţie constituie un factor de risc în ceea ce priveşte consumul de droguri. Într-un asemenea context, important de analizat este populaţia activă pe ramuri de activitate a judeţului Arad, câştigul salarial mediu, rata şomajului. Consumul de substanţe este privit ca un fenomen de inadaptare, de neintegrare socială, ducând la o stare conflictuală determinată de existenţa unei neconcordanţe între idealurile individului, sistemul său de valori şi ofertele sociale. Ca urmare a unui asemenea dezechilibru, scade controlul social, precum şi capacitatea de conciliere a conflictelor. În cadrul politicilor antidrog, o atenţie deosebită se acordă unei categorii din cadrul populaţiei inactive, respectiv elevilor şi studenţilor. Astfel, în prevenirea consumului de droguri, un rol deosebit de important revine şcolii, care este un mediu formativ prin excelenţă. Educaţia formală constituie baza de transmitere a valorilor, atitudinilor, modelelor de comportament dezirabile la nivel societal. Şcoala reprezintă un actor important în viaţa psihosocială a elevului, deoarece contribuie la formarea abilităţilor sale multilaterale. În evoluţia fiecărui individ, există situaţii de risc inevitabile, momente de disfuncţionalitate proprie, pe care este nevoit să le depăşească. De aceea, este necesară implementarea unui proces de dezvoltare educativă, prin care se urmăreşte să se faciliteze maturizarea indivizilor, ca factor de protecţie a consumului de droguri. Poziţia privilegiată pe care şcoala o are în structura socială permite exercitarea unui rol central în ansamblul intervenţiilor cu scop educativ. Însă, acţiunile şcolare nu pot fi considerate acţiuni izolate, ci acţiuni care necesită concursul celorlalte intervenţii (familie, comunitate). Se impune ca întreaga societate să se implice în prevenirea consumului de droguri şi în special acele instituţii care au cea mai mare capacitate de a acţiona într-o manieră organizată. Complexitatea factorilor identificaţi de-a lungul timpului ca fiind cauze ale consumului de droguri şi amplitudinea intervenţiilor necesare pentru diminuarea acestui fenomen au generat necesitatea dezvoltării politicilor antidrog, prin colaborarea tuturor actorilor sociali cu atribuţii în reducerea cererii şi ofertei de stupefiante.
Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara și Timiș, și este principala poarta de intrare în România dinspre Europa centrală și de apus. Cu o suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul cuprinde 78 de unităţi teritoriale și administrative din care un municipiu - Arad, municipiu reședinţă de judeţ, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) și 68 de comune. Economia judeţului cunoaște în prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Potenţialul agricol al judeţului face din acest areal unul dintre cele mai mari bazine cerealiere si legumicole ale ţării. Conform Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Arad, argumentele în susţinerea viabilităţii dezvoltării judeţului Arad, privit în context regional, naţional şi internaţional ar putea fi sintetizate astfel: • situarea judeţului în zona de frontieră cu Ungaria cu care, datorită istoriei, prezintă o seamă de similarităţi în planul dezvoltării economice şi sociale; • convieţuirea multietnică a generat, de-a lungul timpului, în comportamentul populaţiei un spirit aparte, exprimat sintetic şi recunoscut ca atare pe plan naţional, ca "spirit bănăţean" sau "spirit arădean" (cu mult mai multe asemănări între cele două decât deosebiri), caracterizat prin toleranţă, preocupări constante pentru desăvârşirea bunăstării, prin capacitatea de a inova şi aşeza pe temelii solide orice lucru gândit şi făcut, prin pragmatism, prin vocaţia de a alege întotdeauna variantele care să-l aşeze pe iniţiatorul lor în frunte; • existenţa unei forţe de muncă bine calificate şi instruite, capabilă să asimileze într-un timp record cele mai complexe tehnologii din toate domeniile producţiei de bunuri şi valori materiale, de la agricultură şi industria prelucrătoare până la biotehnologii şi industria transmiterii informaţiilor; • existenţa unei reţele de drumuri, căi ferate şi de telecomunicaţii care, deşi nu este nici pe departe comparabilă cu cea existentă în ţările puternic dezvoltate, este semnificativ superioară celei din interiorul ţării; • existenţa unor relaţii de parteneriat cu judeţe vecine din Ungaria, care, pe lângă efectele reciproc benefice pe plan economic, se constituie într-un bun exerciţiu pentru dezvoltarea aptitudinilor de comunicare şi uniformizare a limbajului propriu colaborării internaţionale; • o conştiinţă mult mai pronunţată a necesităţii descentralizării în luarea deciziilor de interes local, bazată tocmai pe cunoaşterea factorilor de potenţial disponibili, a căror punere în valoare este în măsură să susţină un ritm susţinut al dezvoltării; • apartenenţa la o structură economică organic definită la nivel naţional va impune celorlalte judeţe ale ţării modelul Regiunii Vest şi implicit necesitatea antrenării lor în competiţia dezvoltării, bizuindu-se tocmai pe promovarea inovării, a noi formule de dezvoltare, care să-şi găsească cel mai nimerit corespondent în structurile de producţie ale acesteia. Infrastructura rutieră Cinci drumuri europene, prezentate în harta de mai jos, traversează Regiunea Vest pe direcţiile nord-sud şi est-vest. Dintre acestea trei sunt încadrate ca şi dru¬muri europene principale, iar celelalte două sunt drumuri europene secundare: Drumuri europene principale: E 68 - intră în ţară dinspre Ungaria (Nădlac) şi face legătura prin Arad - Deva cu centrul ţării (Sibiu, Braşov) şi cu capitala Bucureşti. Putem considera că aceasta asigură o bună legătură rutieră între centrele judeţene Arad şi Deva, mai ales ca urmare a recentei sale modernizări. E 70 - intră în ţară dinspre Serbia (Moraviţa) şi face legătura, prin Timişoara, cu nordul ţării şi cu capitala Bucureşti; E 79 - intră în ţară dinspre Ungaria pe la Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării prin defileul Jiului (jud. Hunedoara); Drumuri europene secundare: E 671 - drum modernizat de curând şi ridicat la standarde europene, asigură o bună legătură între două centre regionale importante, Arad şi Timişoara; E 673 - face legătura, prin Făget, între Ilia (E68) şi Lugoj (E70), scurtând legătura între Deva şi Timişoara. Autostrada Nădlac - Piteşti (în construcţie). Construirea progresivă a autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti este un proiect important care se încadrează în strategia TEN-T, axa rutieră prioritară 7. Autostrada va optimiza conexiunea rutieră de-a lungul coridorului pan-european IV: spre vest cu Ungaria şi celelalte State Membre UE şi spre est cu Bucureşti şi Constanţa\Marea Neagră. Totodată, autostrada va asigura o mai bună legătură internă între centrele regionale Arad, Timişoara, Lugoj şi Deva. Infrastructura feroviară Regiunea Vest este străbătută de trei linii internaţionale convenţionale de cale ferată: Bucureşti - Craiova - Timişoara - Jimbolia (electrificată până la Timişoara), Bucureşti - Timişoara - Stamora – Moraviţa. Aceste două linii se continuă pe teritoriul ex-yugoslav, spre Belgrad; Bucureşti - Braşov - Sibiu - Deva - Arad - Curtici, cu continuare în Ungaria, spre Budapesta (electrificată integral). În ceea ce priveşte colaborarea cu statele vecine Regiunii Vest, există un punct de trecere a frontierei, pe cale ferată, între Ungaria şi România, la Curtici, în judeţul Arad. De asemenea, la graniţa cu Serbia există două treceri de fron¬tieră, pe cale ferată, ambele în judeţul Timiş: Moraviţa şi Jimbolia. Important pen¬tru traficul internaţional de marfă şi călători este faptul că liniile de mai sus sunt legate de liniile transcarpatice care asigură legătura cu judeţele şi regiunile învecinate: Deva - Târgu Jiu – Haţeg - Simeria - Brad Infrastructura turistică Potenţialul turistic al judeţului Arad este unul de mare valoare. Îmbinarea armonioasă a formelor de relief, climatul favorabil, elementele faunistice și de floră, prezenţa apelor minerale și abundenţa monumentelor istorice și de arhitectură fac din acest areal o veritabilă zonă de convergenţă turistică. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice naturale ale judeţului Arad . amintim rezervaţiile naturale Peștera Valea Morii (comuna Moneasa), Dosul Laurului și Baltele Gurahonţ (comuna Gurahonţ), Runcu-Groși (comuna Bârzava), Poiana cu narcise Rovina și Balta Rovina, (orașul Ineu), Balta Șoimoș (orașul Lipova), Pădurea Sic (comuna Cărand), Peștera lui Duţu (comuna Săvârșin), Locul fosilifer Monoroștia (Comuna Bârzava), Locul fosilifer Zăbalţ (comuna Ususău), Pădurea de stejar pufos de la Cărand (comuna Cărand), Sărăturile (comuna Socodor), Arboretul Macea (comuna Macea), Prundul Mare (Parcul Natural Lunca) și parcul natural Lunca Mureșului ce se desfășoară atât pe teritoriul judeţului Arad cât și pe teritoriul judeţului Timiș. Conform „Proiectului de strategie de dezvoltare a turismului în Judeţul Arad în perioada 2012-2016, principalul tip de turism regăsit în judeţul Arad este cel de tranzit, cu toate că există și un anumit tip de turism de afaceri, de recreere în perioada de vară și turismul balnear, ultimul fiind însă dependent de subvenţii. Agroturismul, menţionat frecvent ca oportunitate de dezvoltare a turismului în cadrul interviurilor de grup, nu pare a avea deocamdată o tendinţă ascendentă Turiștii cuprinși în ancheta derulată în judeţul Arad, sunt în proporţie de 42% din judeţ. Din judeţele învecinate menţionăm 12% din Timiș, 9% din Bihor, 5% din Hunedoara. De menţionat este faptul că Bucureștiul înregistrează 5%, un procent mai mic şi decât cel al turiștilor din străinătate. Tipurile de turism la momentul actual presupun șederi scurte și accesarea a puţine servicii în afara celor hoteliere și de restauraţie. Acest lucru înseamnă că dezvoltarea locală generată de turism este la un nivel modest, din cauza cheltuielilor reduse și nediversificate pe care le fac turiștii odată ajunși în locaţie. Asocierea dintre judeţul de provenienţă şi scopul călătoriei ne arată că turiştii din Arad sunt orientaţi mai degrabă către turism pentru tratament balnear, cultural şi de recreere. Turiștii din Timiş prezintă o atracţie pentru turismul medical şi practicarea de sporturi, cei din Bihor vin în Arad pentru a-şi petrece vacanţa şi a practica sporturi, cei din Hunedoara sunt atraşi de turismul cultural sau se află în tranzit, în timp ce bucureştenii vin în Arad în tranzit sau pentru afaceri, iar cei din străinătate vin mai ales pentru sport, afaceri şi în transit. În Judeţul Arad există un număr de 6009 structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică (hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane, campinguri, tabere de elevi etc.)
Populaţia judeţului număra la ultimul recensământ 461791 locuitori din care 233992 locuitori aparţin urbanului. Din punct de vedere etnic, la recensământul din anul 2002, populaţia judeţului prezenta următoarea structură: 82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3% ucrainieni, 0,2% sârbi și 0,8% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Condiţiile de trai în mediul urban Posibilitatea transformării centrelor urbane în motoare de creştere economică la nivel regional este împiedicată de lipsa sau slaba dezvoltare a serviciilor publice, precum cele legate de alimentarea cu apă, canalizare, managementul adecvat al deşeurilor şi termoficare. În unele cazuri, există probleme şi în ceea ce priveşte serviciile de sănătate. Centrele urbane necesită investiţii importante pentru a le face mai atractive din punct de vedere economic şi a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor. Referitor la venitul banesc disponibil pe adult-echivalent în raport cu care o persoana (cu un venit inferior pragului) poate fi considerata saraca acesta este pentru Judeţul Arad de 5349 RON/ an. Nivelul pragului se determina la fractiunea de 60% din valoarea punctului median al distributiei persoanelor dintr-un esantion, dupa venitul banesc disponibil pe adult-echivalent. (Sursa: Consiliul Județean Arad și Direcția Județeană de Statistică Arad).
În ultimul deceniu, ca urmare a contextului geopolitic internaţional şi a schimbărilor sociale interne, în România consumul de droguri ilicite a crescut considerabil, atingând dimensiunile unui fenomen social. Conflictele din spaţiul fostei R.S.F.Yugoslavia au determinat modificarea rutei balcanice a drogurilor (prin care heroina şi haşişul din Orient ajungeau în vestul Europei) şi includerea tarii noastre în acest traseu. Astfel ca, în numai câţiva ani România a devenit dintr-un punct de tranzit o importanta piaţa de desfacere a drogurilor. Traficul începe să capete valori semnificative începând cu anii '92-'93, pentru ca în numai câţiva ani consumul de droguri să înregistreze şi el proporţii semnificative în România. Fenomenul este în continua creştere, din cantităţile mari de droguri care ajung în tara noastră o parte din ce în ce mai mare rămânând pentru consumul intern. Fenomenul se concentrează în Bucureşti şi în alte câteva oraşe mari cum sunt Timişoara, Constanta, Cluj, Iaşi. Mai mult, ca urmare a cererii crescute, au apărut şi încercări de producere a drogurilor pe plan local. Situaţia consumului de droguri în funcţie de regiune În ceea ce priveşte prevalenţa consumului de droguri în funcţie de regiune, conform Raportului Naţional privind situaţia drogurilor din anul 2011 avem următoarea situaţie: - Substanţele psihoactive comercializate sub numele de „droguri legale” sau „plante etnobotanice” se consumă în toate regiunile ţării. Pe primul loc se situează regiunea Bucureşti/ Ilfov cu 6,0%, urmată de regiunea Sud cu 2,5%, Centru cu 1,6%; Vest cu 1,5%; Nord-Est cu 1,4%; Sud-Est cu 1,4%; Sud-Vest cu 0,9% şi Nord-Vest cu 0,7%. - Canabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 6% în Bucureşti/Ilfov; 2% în Centru; 1,5% în regiunea Vest; 1,4% în Sud-Est; 0,9% în Sud-Vest, 0,8% în Nord-Est,0,6% în Sud şi 0,4% în Nord-Vest. Situaţia este relativ similară cu cea din 2007: 5,6% în Bucureşti,1,3% în Transilvania, câte 1,1% în Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0,9% în Dobrogea şi 0,6% în Oltenia. - Ecstasy se consumă, de asemenea în majoritatea regiunilor ţării, cu excepţia regiunilor Sud-Vest, Sud-Est şi Nord-Vest. În Bucureşti/ Ilfov şi în regiunea Vest se înregistra un consum de 2,6%, 0,4% în Centru şi câte 0,3% în Nord-Est şi în Sud. De asemenea, situaţia este similară cu cea din 2007. - Heroina este consumată cel mai frecvent în Bucureşti-Ilfov (1,7%), urmată de Vest (0,5%) şi Centru (0,4%), iar cocaina este prezentă în mai multe regiuni ale ţării: Bucureşti/ Ilfov (0,9%); Vest (0,5%);Centru şi respectiv Nord-Vest cu 0,4%, iar în Nord-Est cu 0,3%. În 2007, cocaina (crack sau în forma bază) se consuma doar în Bucureşti (0,5%), iar consumul de-a lungul vieţii, pe cale injectabilă, de heroină sau cocaină înregistra următoarele valori: Bucureşti - 0,3% dintre respondenţii şi 0,2% dintrecei din Transilvania şi Oltenia. - Amfetaminele, ciupercile halucinogene şi LSD-ul sunt prezente exclusiv în zona Bucureşti/ Ilfov având o prevalenţă de-a lungul vietii de 0,4%. De asemenea, situaţia este similară cu cea din 2007: se consuma doar în Bucureşti - 0,3% din populaţia capitalei în vârstă de 15-64 ani. - Consumul de solvenţi, substanţe inhalante şi aurolac este cel mai frecvent întâlnit în Vest şi Sud-Vest cu 0,5%, Bucureşti şi în Nord-Vest cu 0,4% şi în N-E cu 0,3% (similar cu 2007: Bucureşti -0,3%,Oltenia -0,2% şi Transilvania - 0,1%). - Ketamina este cel mai frecvent semnalată în regiunea Vest şi Sud-Vest cu 0,5% şi în Bucureşti/ Ilfov cu 0,4% (în 2007 nu s-a înregistrat consum de ketamină). Totodată, conform Raportului Naţional privind situaţia drogurilor din anul 2013 numărul de urgenţe medicale datorate consumului de droguri ilicite a fost de 112 cazuri pentru regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş). Sondaj de opinie referitor la cunoştinţele, atitudinile si practicile asociate consumului de tutun, alcool si droguri in rândul elevilor din Municipiul Arad - 2009 (Sursa: CPECA Arad) Date generale Din totalul de 547 repondenţi, 43 nu au răspuns la întrebarea referitoare la sex, 200 sunt de sex masculin, iar 304 de feminin. Un număr de 336 repondenţi sunt elevi din clasele a IX-a iar 211 din clasele a XII-a. În aceeaşi gospodărie cu tatăl locuiesc 422 de persoane, cu mama 499, iar 256 locuiesc şi cu fraţii. La întrebarea ce studii are tatăl 110 afirma ca acesta are studii universitare, 206 studii liceale, 111 cu şcoală profesională. La aceeaşi întrebare pentru mama, 93 au studii universitare, 229 studii liceale, 87 cu şcoală profesionala. Majoritatea, 75,4%, considera ca în familie se ajuta/sprijină reciproc, insa, când vine vorba despre discutarea problemelor, 8,5% fac acest lucru frecvent şi 18,7% câteodată. 40,1% sunt mustraţi sau pedepsiţi când greşesc, iar în 17,6% din cazuri se ajunge la agresiune fizica. În 41,6% din familii sunt stabilite unele reguli stricte, iar în restul, 58,4%, nu sunt reguli stricte sau doar rareori. 64,4% afirmă că în familie au păreri precise despre ce este bine şi ce este rău. 69,6% din elevi afirmă că părinţii lor ştiu unde se află seara când ies din casa. 11% afirmă că fac ce vor în familie, 37,2% de cele mai multe ori. La întrebarea daca membrii familiei sunt plini de viata doar 10,5% apreciază că nu, sau în mare parte nu, 4,1% considera ca au avut certuri în familie în cursul anului datorita consumului de alcool, iar 72,4% din alte cauze. În 2,3% din familii s-a ajuns la îmbrâncire sau bătaie din cauza alcoolului sau a drogurilor, iar în 14% din alte cauze. 38,2% din elevi afirmă că au avut probleme cu părinţii, 35% cu prietenii şi 20% cu profesorii în ultimele 12 luni. 11,3% consideră că au o situaţie financiară precară, 6,5% zic că în familia lor se consumă des alcool în cantităţi mari, 06% că în familie există o persoană care consuma droguri.
Privind accesul la ţigări, 50% considera că pot face rost uşor de ţigări sau când ar dori. Analizând debutul la fumat se observă ca 40% nu au fumat deloc, iar la restul de 60% vârsta de debut variază - 8,9% înainte de 9 ani, şi 10,7% la 14 ani. Dintre fumători 14,5% au încercat doar de 1-2 ori, iar 10,3% fumează mai mult de 10 ţigări pe zi. Permisivitatea părinţilor vis-a-vis de fumatul copiilor se prezintă în felul următor: 50,2% dintre taţi ar interzice sau chiar ar pedepsi copilul daca ar fuma, 12,2% ar permite sau ar fi indiferenţi. Mamele sunt uşor mai intolerante, 55,4% ar interzice sau chiar ar pedepsi copilul, iar 11,6% ar permite sau ar fi indiferente. Curios că 40,6% văd fumatul ca o situaţie conflictuală cu părinţii. Interesant de observat ca 66,2% sunt conştienţi că fumatul creează probleme de sănătate, 30,4% afirmă că nu, 3,4% nu ştiu, în timp ce 49,7% consideră că fumatul nu creează dependenţă. Ca şi imagine 80,6% afirmă că nu eşti mai popular dacă fumezi. Cele mai mari cifre privind locul ultimului fumat: 13,1% în parc, pe stradă, 11,5% la şcoală, 10,4% în bar sau discotecă iar 9,4% acasă.
Chestionaţi fiind de cate ori au consumat băuturi alcoolice 23% afirmă că niciodată, 22,8% mai mult de 30 de ori iar 18% de una sau două ori. Dintre consumatori, 33% au experimentat starea de beţie, iar 19% au debutat cu şampanie înainte de a împlini vârsta de 9 ani, 10,8% cu bere, 10,2% cu vin şi 3,8% cu tărie. Ca şi locaţie se evidenţiază că 23,8% au consumat acasă, 19,5% în discotecă, 15,7% acasă la altcineva şi doar 9,3% în bar. Ca permisivitate, peste 30% din elevi afirmă că părinţii lor nu le permit să consume alcool şi 76% consideră că ar intra în conflict cu aceştia dacă ar consuma. 79,1% apreciază că alcoolul nu ii face mai încrezători în forţele proprii şi mai sociabili. 74,3% asociază consumul de alcool cu performante şcolare slabe, 52,6% zic că acesta ii ajuta să uite de griji şi probleme personale, 68,8% socotesc că nu ii ajută să fie mai prietenoşi şi comunicativi, însă 63,1% afirmă că alcoolul îi ajută să se distreze mai bine iar 72,7% socotesc că alcoolul nu te face mai popular. 68,6% cred că ar putea avea probleme cu poliţia dacă ar consuma alcool. Angajarea intr-o relaţie sexuală, în urma consumului, pe care a doua zi ar regreta-o este acceptată ca posibilă de 58% din elevi. Dacă e vorba de sănătate 84,4% zic că consumul de alcool duce la probleme de sănătate, ambivalenta este vizibilă însă când vine vorba de dependenţa şi fericire. 50% consideră că nu duce la dependenţă, 51,2% consideră că alcoolul te face mai fericit. Consumul de droguri La întrebarea dacă la o petrecere cineva propune să se fumeze haşiş şi prietenul acceptă, accepţi şi tu? 26,4% probabil sau sigur că da, 24,1% puţin probabil să zică da, iar aproape 50% sigur ar zice nu. Chestionaţi dacă în cercul de prieteni apropiaţi se fumează marijuana sau haşiş doar 3,3% afirmă că da şi interesant că doar 0,9% nu au vrut să răspundă la întrebare. Din punct de vedere al ofertei de droguri, 8,6% dintre repondenţi afirmă că li s-a oferit contra cost, iar la 19,2% pe gratis. Cat despre locul de cumpărare, 8,2% afirmă că ar fi posibil să facă rost în zona scolii, 10,2% în cartier şi 15,8% în bar sau discotecă. Pentru 19,2% ar fi dificil să procure marijuana sau haşiş, pentru 13,6% uşor, iar 67,2% răspund ca nu ştiu. 3,6% din repondenţi afirmă că au consumat marijuana sau haşiş o data, 2,3% în mod repetat, iar vârsta de debut la majoritatea este 16 ani sau mai târziu. Dintre cei care au consumat, 15,6% au făcut-o în ultimele 30 zile, 46,9% în ultimele 12 luni, 37,5% până la aceasta vârsta. 21,5% au avut posibilitatea să încerce marijuana sau haşiş dar nu au făcut-o. Amfetaminele se procura mai greu, comparativ cu marijuana, doar 3,9% afirmă că uşor, iar la ecstasy 5,8% afirmă la fel şi 2,6% cred că oricând, la tranchilizante sedative 7,1% considera ca fac rost uşor. Întrebaţi daca au consumat vreodată un drog, 0,6% zic ca heroină, 0,6% recunosc că au consumat LSD, 0,8% afirmă că au consumat ecstasy, 0,8% ketamină, 0,9% ciuperci halucinogene, 0,9% steroizi anabolizanţi, 1,3% cocaină, 2,3% alcool cu medicamente, 6% au luat tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului. Chestionaţi asupra conflictelor ca urmare a consumului de droguri ilegale, 48,8% cred că ar avea probleme cu poliţia, 50,6% la şcoală, 63,6% cu părinţii şi 40% cu prietenii.
A. prevalenţa experienţei consumului de droguri la acest moment la populaţia 14-19 ani, din municipiul Arad , pe tipuri de produse şi mod de administrare - In liceele din municipiul Arad 10% dintre adolescenţi au experimentat o dată, repetă ocazional, consumul de droguri. Dintre aceştia 1% sunt consumatori săptămânali. - Drogurile de elecţie sunt marijuana, haşişul şi altele, neprecizate, calea de administrare preferată fiind ţigara, altele şi prizat. B. sursa informaţiilor subiecţilor asupra drogurilor - Informaţiile despre droguri sunt preluate din filme şi emisiuni TV, familia şi şcoala nefiind parteneri activi în a informa copilul şi adolescentul despre problema drogurilor. - Prietenii apar ca sursă de informaţii în aceeaşi măsură ca şi părinţii. C. rolul familiei, prietenilor şi şcolii/colegilor în relaţie cu consumul de droguri - Consumul de cafea nu este recomandat adolescentului şi cu toate acestea 45% dintre repondenţi o consumă - Familiile organizate nu sunt o garanţie a confortului emoţional al adolescentului, ele putând fi disfuncţionale.Părinţii conflictuali, nesuportivi şi neparticipativi ( prin exces de autoritate sau dimpotrivă, supraprotectori) în relaţia cu copilul lor, pot reprezenta factori de risc pentru consumul de drog. - Curiozitatea şi dorinţa de nou a adolescentului este firească, ea trebuie completată cu informare corectă asupra riscurilor. - Adolescentul care are membrii de familie şi prieteni covârstnici consumatori, sunt la risc de consum D. disponibilitatea drogurilor pe piaţa arădeană/ accesibilitatea - Accesibilitatea drogurilor pe piaţa arădeană există, atât ca tentaţie cât şi ca ofertă de cumpărare E. locurile predilecte pentru consumul de droguri - Drogurile se consumă mai ales în locurile de socializare ale adolescentului/baruri-disco-prieteni, şcoala fiind aleasă pentru consumul săptămânal. F. motivele, în accepţiunea repondenţilor, pentru care o persoană apelează la droguri - Curiozitatea şi dorinţa de-a experimenta lucruri noi, alături de prieteni sau ca refugiu în familiile conflictuale, sunt prezentate ca motivaţii ale consumului de droguri. G. prognosticul pentru lotul tentat de consumul de droguri de-a deveni consumatori - cei care declară că sunt tentaţi să experimenteze droguri ( 14%) vor fi în viitor consumatori, dacă nu se identifică şi sistează cauzele care duc la acest consum. H. profilul familiei şi al adolescentului tentat sau care a încercat deja droguri - Adolescenţi deprimaţi, agresivi, nervoşi, obosiţi, din familiile organizate au apelat la drog o dată. - Familiile în care părinţii sau fraţii au experienţa drogurilor au copii care urmează mai uşor aceeaşi experienţă. I. estimarea prevalenţei şi tendinţa experienţei consumului de droguri în populaţia generală a municipiului Arad - Din populaţia 10-40 ani a municipiului Arad/68.983 persoane, 18.9% (13.106 persoane) pot avea experienţa consumului de droguri (procent obţinut prin metoda nominativă). - La o medie de 5 consumatori cunoscuţi( care au experimentat drogul) de către respondenţi , numărul de persoane care ar putea experimenta droguri în municipiul Arad, între 9-50 ani, poate fi de 17.831 persoane (metoda nominativă) J. aprecierea dependenţei de droguri ilicite, în municipiul Arad şi a cererii de servicii – psihologi, medici, asistenţi sociali - se menţine tendinţa ascendent liniară pentru ultimii 10 ani, pentru consumul de droguri ilicite. - Posibil există cel puţin 658 dependenţi de drog în municipiul Arad, la categoria 10-40 ani, din total de 6.889 consumatori, pentru cannabis, heroină şi cocaină. - pentru asistarea consumatorilor din municipiul Arad ar fi necesar ca toţi medicii din municipiul Arad să fie antrenaţi în a informa şi consilia persoanele 10-40 ani , pe această temă. - pentru asistarea dependenţilor ar fi nevoie de cel puţin 15 specialişti ( medici psihiatri şi psihologi, la o normare de 50 asistaţi pentru un specialist) şi de cel puţin 22 asistenţi ( medicali, sociali, la o normare de 30 asistaţi pentru un asistent). - deoarece accidentele prin supradozare prin cannabis sunt excepţional de rare/inexistente, după cei mai mulţi autori, serviciile UPU SCJU Arad, sunt suficiente pentru asistarea eventualelor cazuri, pentru cocaină şi heroină. Reducerea ofertei de droguri În perioada 2012-2013 au fost declinate, de către poliţiştii antidrog din cadrul BCCO Timişoara, numai în judeţul Timiş, un număr de 139 de dosare penale în care au fost cercetate un număr de 253 de persoane pentru comiterea unor infracțiuni de trafic ilicit sau deținere de droguri, din care 81 au fost reținute/arestate preventiv. Marea majoritate a acestora sun tineri peste 18 ani, însă, în ultima perioadă s-a constatat tot mai acentuat o scădere a vârstei tinerilor implicați în activități de consum sau distribuție de droguri la nivel stradal. Din totalul de 253 de perosane cercetate, un număr de 18 au fost tineri cu vârste sub 18 ani, dintre aceștia un număr de 5 minori fiind cercetați în stare de reținere sa arest preventiv. În cursul anului 2012, urmare a eforturilor lucrătorilor BCCO Timisoara s-a reuşit capturarea, în judeţul Timis a peste 31 kg droguri de risc şi mare risc. Din totalul acestora, 98% este reprezentat de droguri de risc, respectiv marijuana şi produse etnobotanice - MDPV (30,710 kg din care 30,552 kg marijuana, 0,158 kg MDPV), iar 2% este reprezentat de droguri de mare risc, respectiv 408 comprimate ecstasy, 35 gr.cocaină, 53 gr.heroină şi 13 fiole morfină. În cursul anului 2013, urmare a eforturilor lucrătorilor BCCO Timişoara s-a reuşit capturarea, în judeţul Timiş, a peste 20,3 kg droguri de risc şi mare risc. De asemenea au fost identificate 2 culturi ilicite de cannabis care au totalizat 461 de plante – aproximativ 12,3 kg cannabis masă uscată, precum și un laborator ilicit de fabricare a amfetaminei. Din totalul acestora, 99,9% este reprezentat de droguri de risc, respectiv marijuana şi produse etnobotanice – 250 plicuri, iar 0,1% este reprezentat de droguri de mare risc, respectiv 10 comprimate ecstasy, 1 gr. cocaină, 2 gr.amfetamină, 0,2 gr. PMA. Din punct de vedere al accesibilității, având în vedere prețul constant al drogurilor de-a lungul anilor (50-60 lei/gram cannabis, hașiș, 50-80 lei/comprimat ecstasy, 400-450 lei/gram cocaină, heroină), se poate concluziona că acțiunile structurilor cu atribuții în combaterea traficului ilicit de droguri și-au atins țintele, însă se constată o lărgire a segmentului de consumatori, cu accent pe scăderea vărstei acestora. Acest fapt s-a datorat și apariției pe piața ilicită a drogurilor a noilor substanțe cu efecte psihoactive (etnobotanice) începând cu anul 2009 și a accesibilității acestora prin intermediul unor magazine, dar și al prețului mai scăzut decât al drogurilor clasice (15-30 lei/plic etnobotanice). Odată cu modificarea legislației în domeniu, prin care s-a înăsprit controlul asupra acestor noi susbstanțe, “magazinele de vise” au dispărut, însă comerțul cu acest tip de substanțe a continuat la fel ca și în cazul drogurilor clasice, însă, mai nou și prin intermediul anunțurilor postate în mediul on-line. Situația locurilor și a mediilor favorabile distribuției și consumului ilicit de droguri se suprapune cu toate mediile frecventate de tineri, neputându-se afirma că doar în anumite locuri se distribuie și se consumă droguri. Acest fapt conduce la concluzia că menținerea la un nivel cât mai scăzut al acestui fenomen nu se poate realiza decât prin cooperarea permanentă a tuturor instituțiilor satutului cu atribuții specifice, dar și a organizațiilor nonguvernamentale din zona de competență. Conform statisticilor existente la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la infracţiunile sărvârşite cu încălcarea prevederilor Legii 143/2000, la nivelul Judeţului Arad situaţia se prezită astfel: În anul 2010 au fost condamnate 27 de persoane din care 25 de barbaţi şi 2 femei, în anul 2011 au fost condamnate 24 de persoane din care 21 de barbaţi şi 3 fete minore, în anul 2012 au fost condamnate 21 de persoane din care 20 de barbaţi şi un minor, iar în anul 2013 au fost condamnate 16 persoane din care 13 bărbaţi, 2 femei şi un minor. În ceea ce priveşte numărul persoanelor cercetate la nivelul regiunii de Vest situaţia se prezintă în felul următor: în anul 2010 au fost cercetate 203 persoane din care 27 au fost arestate, iar 5 dintre acestea fiind minore, în anul 2011 au fost cercetate 265 persoane din care 53 au fost arestate, iar 2 dintre acestea fiind minore, în anul 2012 au fost cercetate 191 persoane din care 40 au fost arestate, iar una dintre acestea fiind minore, în anul 2013 au fost cercetate 234 persoane din care 40 au fost arestate, iar 4 dintre acestea fiind minore.
- Lărgirea portofoliului dealerilor ar putea continua şi în viitor, fenomen determinat pe de o parte de varietate şi diversitatea substanţelor stupefiante, aflate într-o continuă expansiune (substanţele etnobotanice oferind posibilităţi nelimitate), iar pe de altă parte de consumatorii care încearcă să suplinească drogurile consacrate, respectiv efectele acestora, cu alte substanţe, constrânşi fiind şi de lipsa tot mai acută a banilor; - Pătrunderea, în judeţele Timiş şi Arad, în special a cannabisului dar şi a haşişului provenit din Spania, cu cetăţenii români ce se întorc de la muncă şi turiştii care folosesc autocarele firmelor de transport în comun sau prin intermediul firmelor de curierat tip „door – to – door ”; - Grupările criminale organizate reprezintă segmente ale unor grupări complexe ce desfăşoară în principal activităţi de import şi distribuţie, fiind în legătură cu grupări similare din Ungaria,Germania şi Olanda; - Grupările criminale organizate au surse de aprovizionare independente, chiar ocazionale, şi interacţionează doar la nivelul consumatorilor; - Folosirea rutelor de transport călători, respectiv a autocarelor firmelor care au curse regulate, în special pe ruta Olanda, pentru aducerea drogurilor de către cărăuşi. Drogurile sunt disimulate în diferite obiecte, transportate în spaţii comune ale autocarului, cu scopul de a reuşi abandonarea lor fără riscuri în momentul unui eventual control; - Proliferarea consumului de droguri de risc şi de mare risc în zonele metropolitane ale municipiilor, Timişoara şi Aradul devenind pieţe de desfacere inclusiv pentru traficanţii de droguri din alte regiuni ale ţării; - Consumul local are o amploare îngrijorătoare în rândul tinerilor, mai ales în ceea ce priveşte drogurile aşa zis „populare”, cum ar fi marijuana şi haşiş; - S-a constatat o reorientare a infractorilor de drept comun, care, spre a-şi spori câştigurile, nu mai sunt specializaţi doar pe comiterea unui singur gen de infracţiuni, ci sunt orientaţi spre săvârşirea oricărui gen de infracţiune, astfel că traficul ilicit de droguri a devenit atrăgător pentru persoane implicate şi în alte genuri de infracţiuni, cum ar fi furturi, falsificare şi plasare de monedă, infracţiuni din domeniul criminalităţii informatice, infracţiuni cu mijloace electronice de plată, trafic de persoane, prostituţie şi proxenetism, etc.; - România constituind graniţa estică a Uniunii Europene, se preconizează schimbarea statusului din ţară de tranzit în ţară de destinaţie. Acest aspect conduce indubitabil la creşterea riscului criminogen în areal, iar intrarea în spaţiul Schengen va duce la dispariţia monitorizării graniţei EU a României. Acest fapt va duce la imposibilitatea controlului asupra persoanelor şi autovehiculelor monitorizate; - Posibilitatea de a călătorii fără restricţii în Europa, a dus la stabilirea de contacte directe între grupările de traficanţi români şi cei din ţările vest europene. S-a constatat apariţia unor tranzacţii directe între grupări, fiind eliminate verigile intermediare care ridicau riscul deconspirării şi preţul final al drogurilor pe piaţă; - Este ştiut faptul că în zonele geografice, unde potenţialul economic al cetăţenilor este mai ridicat, piaţa consumatorilor de droguri evoluează proporţional. Migraţia internă bazată pe lipsa forţei de muncă necalificate sau cu calificare medie aduce şi potenţiali consumatori de droguri. Motivarea implicării în traficul de droguri de către persoanele de condiţie sub medie este motivată de nevoia obţinerii mijloacelor de subzistenţă, obţinerea unor profituri mari în perioade scurte de timp şi în final obţinerea drogurilor pentru consum propriu. Asistenta consumatorilor de droguri Asistenţa oferită consumatorilor de droguri în domeniul adicţiilor trebuiesc considerate ca o multitudine de servicii începând de la servicii de complexitate mica, în care complicaţiile generate de consumul de droguri sunt minime până la cazurile de mare complexitate. Asistenta consumatorilor de droguri are trei scopuri: 1.reducerea sau întreruperea consumului de droguri 2.reducerea frecventei si severităţii recăderilor 3.dezvoltarea abilităţilor psihoemoţionale necesare recuperării . Asistenta este definită ca un cadru de referinţă care consta în dezvoltarea unor criterii aplicabile în planificarea ariilor cheie precum evaluarea prealabila a pacientului, includerea, trimiterea, ieşirea din tratament. Organizarea asistenţei este o îmbinare de intervenţii terapeutice care acoperă totalitatea serviciilor destinate consumatorului de droguri în funcţie de necesităţile acestuia. În planul terapeutic primează nevoile pacientului, această modalitate fiind utila din punct de vedere clinic, fie că se realizează formal în cadrul unei structuri de cercetare, fie că se realizează informal în clinică. Deşi adecvarea asistentei la nevoile pacientului este logica, trebuie să fie luată în considerare o abordare flexibila şi individualizată, care are avantajul unei evaluări amănunţite a individului urmată de o grupare a acestor necesităţi pentru a determina cea mai buna structură organizatorică pentru multitudinea de servicii necesare. Consecinţa imediată a procesului de evaluare este stabilirea programului integrat de asistenta şi crearea intervenţiei individualizate în care să fie precizate obiectivele care urmează să fie atinse. Determinarea obiectivelor este necesară deoarece se urmăreşte clarificarea fiecărei componente care trebuie modificată. Planificarea tratamentului va cuprinde obiective medicale, psihologice şi sociale. Evaluarea este piesa esenţială a tratamentului dependentei de droguri. În cazul în care condiţia medicală sau psihiatrica este severa se acorda prioritate stabilizării acesteia, iar tratamentul dependentei de droguri se va relua după obţinerea stabilizării, astfel încât problema cea mai severa este considerată prioritară. Pentru beneficiarii cu schizofrenie, tulburări emoţionale sunt necesare programe speciale, iar în caz de anxietate pacienţii pot fi trataţi în programe integrate de asistenţă. Rezultatul evaluării se consemnează intr-un raport de evaluare, iar in situaţia în care consumatorul este de acord cu includerea in program acesta semnează acordul de asistenta medicala, psihologica şi sociala la care este anexat planul individualizat de asistenţă al cărui obiective se stabilesc împreună cu persoana. De asemenea se stabilesc momente precise pentru a aprecia progresul unui consumator de droguri, momente care sunt denumite evaluări de proces în care diferiţi profesionişti cu atribuţii în procesul de terapie al consumatorului actualizează analiza funcţională pentru a stabili progresul pacientului şi pentru a stabili schimbările necesare. Aceeaşi procedura se aplică şi în cazul ieşirii din program, menţinându-se criterii minime pentru ieşire. La nivelul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Arad, există beneficiari care se adresează benevol, de cele mai multe ori sub presiunea familiei, şi persoane care vin deoarece se solicită evaluarea acestora de către alte instituţii, respectiv Serviciul de Probaţiune, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Majoritatea consumatorilor aflaţi în asistenţă în prezent s-au adresat benevol datorită dependenţei de alcool. Pentru aceştia se fac evaluări pe trei arii, respectiv medical, psihologic şi social şi are loc integrarea intr-un circuit terapeutic de asistenţă . De asemenea aceştia beneficiază de tratament medicamentos gratuit. Majoritatea evaluărilor medicale solicitate de Serviciul de Probaţiune Arad, sunt pentru consumul de canabis. Solicitările de evaluare care se primesc de la secţia de Neuropsihiatrie Infantilă a Spitalului Judeţean Arad sunt majoritatea pentru consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive. Yüklə 211,09 Kb. Dostları ilə paylaş:
|