Educarea publicului este absolut necesară pentru a putea realiza progrese durabile privind adaptarea la schimbările climatice, prin crearea unor cetăţeni responsabili şi capabili, cu cunoştinţele, abilităţile şi valorile necesare pentru a asigura inovare locală şi a extinde numărul proiectelor de adaptare. Abordarea schimbărilor climatice necesită acţiunea coordonată concertată a guvernului, precum şi eforturi conştiente şi informate ale persoanelor individuale, începând cu tinerii, pentru a fi mai bine pregătiţi şi a răspunde mai bine la efectul nefavorabil al schimbărilor climatice. Prin urmare, este esenţială consolidarea educaţiei, atât a celei formale, cât şi a celei informale, cu privire la schimbările climatice şi modurile de viaţă viabile.
Sunt necesare activităţi de conştientizare a publicului pentru a schimba comportamentul şi a promova beneficiile utilizării durabile a resurselor. Cetăţenii pot participa la procesele de promovare, comunicare şi publicitate pentru producători şi au un rol important în procesul de luare a deciziilor pentru comunitate şi autorităţile locale. Parteneriatele locale şi activităţile voluntare sunt importante pentru a obţine cele mai bune rezultate, inclusiv în proiecte şi schimburi de experienţă privind educarea pentru dezvoltare, sănătate şi mediu.
Ar trebui elaborate programe de cercetare ştiinţifică, de informare, educare formală şi informală, precum şi programe de comunicare pentru SC, diseminate într-un limbaj simplificat, cu format accesibil şi creativ.
Se aşteaptă ca educarea şi conştientizarea publicului să fie realizate prin implicarea cetăţenilor în proiectele locale de adaptare la schimbările climatice, în parteneriat. Acesta este un pas important în asigurarea unui răspuns mai bun la riscurile asociate schimbărilor climatice. Mai concret, activităţile vor oferi informaţii relevante disponibile prin educare, instruire şi campanii de comunicare referitoare la riscurile asociate schimbărilor climatice din România cu privire la: inundaţii, secetă, eroziunea solului şi cutremure. Ar trebui să se acorde o atenţie imediată zonelor prioritare cum ar fi: Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului, Delta Dunării, litoralul Mării Negre, şi oraşelor precum Constanţa, Tulcea şi Bucureşti, dată fiind expunerea mai mare la consecinţele schimbărilor climatice. În acest context, abordarea teritorială a planificării strategice este esenţială.
Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice, cu sprijinul Băncii Mondiale, a pregătit un set de propuneri de răspuns la provocările menţionate în Recomandările CE specifice de țară cu privire la educaţie în elaborarea strategiilor naţionale; acestea includ măsuri de reducere a abandonului şcolar, de creșterea a participării, a rezultatelor, a calităţii şi eficienţei învățământului terțiar, şi de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Măsurile de adaptare la SC ar trebui incluse în anumite măsuri specifice asociate iniţiativelor precum: actualizarea programei prin includerea SC la toate nivelurile, asigurarea instruirii relevante a profesorilor în scopul îmbunătăţirii abilităţilor elevilor şi măririi capacităţii lor de a răspunde la problemele SC ca viitori cetăţeni.
Principalele obiective strategice pentru adaptarea sectorului educaţiei sunt prezentate mai jos.
Obiective strategice – Adaptarea la schimbările climatice
| -
Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populației cu privire la impactul schimbarilor climatice şi adaptarea la acestea
|
Campaniile de conştientizare a populaţiei realizate cu sprijinul ONG-urilor sau prin intermediul mass-media vor furniza informaţii despre cauze-efecte-obiective-prognoză-soluţii referitoare la schimbările climatice şi vor contribui la conştientizare, solidaritate şi coeziune socială în ceea ce priveşte măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau de adaptare la schimbările climatice. Dezvoltarea de parteneriate şi grupuri de lucru între autorităţile publice şi organizaţii ale societăţii civile în vederea conştientizării şi informării cetăţenilor cu privire la problematica SC şi transparentizării proceselor decizionale în domeniu este un alt instrument util care contribuie la creşterea nivelului de informare şi constientizare a populaţiei la efectele schimbărilor climatice.
| -
Îmbunătăţirea gradului de educare a cetaţenilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la SC
|
Îmbunătăţirea gradului de educare a cetăţenilor trebuie să se producă de la cele mai fragede vârste, astfel ar trebui ca problematica schimbărilor climatice să fie introdusă în curricula învăţământului preuniversitar dar și universitar şi post universitar, având în vedere nevoia tot mai crescută de personal specializat în toate sectoarele de activitate.
De asemenea, nu trebuie neglijată învăţarea continuă la adulţi privind schimbările climatice care ar trebui să înceapă cu profesorii şi să continue cu antreprenori, ingineri, fermieri și altele asemenea. În acest sens va fi necesară introducerea ocupațiilor noi în Clasificarea Ocupațiilor din România COR, dezvoltarea de noi standarde ocupaționale, precum și introducerea calificărilor în Nomenclatorul Calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare.
Pentru punerea în aplicare a cunoştinţelor acumulate se recomandă sprijinirea parteneriatelor dintre universităţi şi sectorul privat, pentru a facilita tranziția de la educație la angajare prin intermediul unui sistem de stagii de practică în domeniul schimbărilor climatice sau domenii conexe ex. Energii regenerabile, gestionarea deşeurilor, producerea biocarburanţilor, facilitarea integrării profesionale a absolvenților de studii superioare și tranziția acestora de la sistemul educațional la piața muncii în conformitate cu Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, act normativ ce are în vedere crearea unui cadru de reglementare a stagiului pentru absolvenții de învățământ superior și altele asemenea.
|
Dostları ilə paylaş: |
