Studiul limbii române ca a doua limbă se realizează: Studiul limbii române ca a doua limbă se realizează

Studiul limbii române ca a doua limbă se realizează:

• Studiul limbii române ca a doua limbă se realizează:

• în învăţământul primar, după programe şi manuale alternative diferite,
• în învăţământul gimnazial, se studiază limba şi literatura română după aceleaşi programe, însă cu manuale alternative diferite (din 1995),
• în învățământul liceal se realizează după programe şi manuale alternative comune cu limba română maternă.

ART. 2

• ART. 2

• Învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale este garantat de art. 32 alin. (3) din Constituţia României, republicată, de Legea nr. 1/2011 şi de alte tratate, declaraţii, recomandări, convenţii internaţionale, ratificate de România.

• ART. 8

• Disciplina Limba şi literatura română se studiază la grupele/clasele/în unităţile cu predare în limba maternă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod specific şi adaptate pentru minoritatea naţională respectivă.

• ART. 9

• În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, constituie excepţie de la prevederile art. 8 acele unităţi de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale în care, ca urmare a cererii părinţilor sau a tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României ori, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după programe şi manuale utilizate în unităţile de învăţământ cu predarea în limba română.

CAP. III – Limba şi literatura română, SECŢIUNEA a 3-a – Învăţământul gimnazial

• CAP. III – Limba şi literatura română, SECŢIUNEA a 3-a – Învăţământul gimnazial

• ART. 53

• În clasele V-VII elevii îşi însuşesc elemente esenţiale, folosind un limbaj standard, clar, pe teme familiare lor, întâlnite uzual, legate de muncă, şcoală, timpul liber, ţară etc. Elevii sunt capabili să producă un discurs coerent, oral şi scris, pe teme familiare şi din domeniile lor de interes şi să relateze un eveniment, o experienţă, să descrie o speranţă sau un scop şi să expună argumentele ori explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.

• ART. 54

• În clasele VIII şi IX elevii surprind ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv din domeniul tehnicii. Aceştia comunică spontan şi fluent, dezinvolt. Elevii se exprimă clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, îşi expun opiniile asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.

• ART. 55

• În programele şcolare de la acest nivel vor fi prevăzute texte literare atractive.

• ART. 56

• În programele şcolare, noţiunile gramaticale vor fi introduse în corelare cu programele pentru disciplina Limba şi literatura maternă.

1. Seminarii organizate cu Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, primul seminar a fost în 2000.

• 1. Seminarii organizate cu Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, primul seminar a fost în 2000.

• Caracterul ludic al învăţării limbilor, Seminar metodologic pentru profesorii de limba română, 9 iulie 2001.
• Conceptele-cheie ale bilingvismului. Perspectivă panoramică asupra premiselor macro- şi microstructurale ale predării-învăţării limbii române ca ne-maternă, Seminar metodologic pentru profesorii de limba română, 7 martie 2002.
• Stările de Eu în dialogul didactic în contextul învăţării limbilor, la Seminarul metodologic pentru profesori, Miercurea – Ciuc, 23 ianuarie 2003.

1. Seminarii organizate cu Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (primul seminar a fost în 2000):

• 1. Seminarii organizate cu Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (primul seminar a fost în 2000):

• Caracterul ludic al învăţării limbilor, Seminar metodologic pentru profesorii de limba română, 9 iulie 2001.
• Conceptele-cheie ale bilingvismului. Perspectivă panoramică asupra premiselor macro- şi microstructurale ale predării-învăţării limbii române ca ne-maternă, Seminar metodologic pentru profesorii de limba română, 7 martie 2002.
• Stările de Eu în dialogul didactic în contextul învăţării limbilor, la Seminarul metodologic pentru profesori, Miercurea-Ciuc, 23 ianuarie 2003.

2. Conferinţe de bilingvism organizate în colaborare cu Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale:

• 2. Conferinţe de bilingvism organizate în colaborare cu Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale:

• HORVÁTH István – TÓDOR Erika Mária (ed) Nemzetállamok, globalizáció és kétnyelvűség. Nyelvpedagógiai és szociolingtvisztikai tanulmányok.(State naţionale, globalizare şi bilingvism. Studii de pedagogia limbii şi de sociolingvistică), ISPMN-Kriterion, Cluj-Napoca, 2009
• HORVÁTH István – TÓDOR Erika Mária (ed) Limba, identitate, multilingvism si politici educationale. ISPMN-Kriterion, Cluj-Napoca, 2010
• HORVÁTH István – TÓDOR Erika Mária (ed) Nyelvhasználat, tannyelv és két(többnyelvű) lét. ISPMN-Kriterion, Cluj-Napoca, 2011

3. Lucrare de doctorat, cercetări despre această temă: Tódor Erika Mária, 2004 – susţinerea tezei de doctorat pe tema limbii române nematerne.

• 3. Lucrare de doctorat, cercetări despre această temă: Tódor Erika Mária, 2004 – susţinerea tezei de doctorat pe tema limbii române nematerne.

• 4. Lucrarea elaborată de Szilágyi N. Sándor - Balázs Lajos, din 1996, De ce nu-și pot însuşi copiii maghiari limba română etc.

• 5. Proiect-programă propus de Balázs Lajos, 2006, o variantă a programei elaborată în 2010-2011, la M. Ciuc, chiar în Casa Corpului Didactic.

• 6. Preluarea şi menţinerea în viaţă a Academiei Bolyai, secţia limba română.

An de referință în istoria:

• An de referință în istoria:

• programelor școlare pentru disciplina limba și literatura română pentru minoritățile naționale;
• manualelor școlare alternative;
• schimbării de paradigmă în noile programe.