Subiecte de tip I bacalaureat – proba scrisă
Yüklə 293,16 Kb.
|
4 puncte – Adio, pică frunza Şi-i galbenă ca tine, – Rămâi, şi nu mai plânge, Şi uită-mă pe mine. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare... – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică, Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică... (George Bacovia, Pastel) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. 2 puncte 2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 2 puncte 4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate. 4 puncte 7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text. 4 puncte
Da, plouă cum n-am mai văzut... Şi grele tălăngi adormite, Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh, plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie, râzând... Oh, plânsul tălăngii când plouă! Da, plouă... şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă, de gură, Pe-aproape s-aude-un copil. Oh, plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! Ce lume-aşa goală de vise! ...Şi cum să nu plângi în abise, Da, cum să nu mori şi nebun? Oh, plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia, Plouă) * talangă, tălăngi, s.f. – clopot care se atârnă la gâtul vitelor; sunetul produs de un astfel de clopot * şură, şuri, s.f. – construcţie anexă pe lângă o gospodărie rurală pentru unelte sau vite * tină, s.f. – noroi * abis, abisuri, s.n. – prăpastie adâncă, genune 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. 2 puncte 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. 2 puncte 3. Alcătuieşte două enunţuri, pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7. Precizează rolul versului „Oh, plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină, Sunt solitarul pustiilor pieţe. Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale; Sub tristele becuri cu razele pale, Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie; Pălind în tăcere şi-n paralizie, – Sunt solitarul pustiilor pieţe... (George Bacovia, Pălind) * hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere 1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. 2 puncte 2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte 5. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte
Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe, Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,* Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi, Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. (Ion Barbu, Ţi-am împletit...) * tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. 2 puncte 2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 2 puncte 4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde. 4 puncte 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte 9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
Sunt numai o verigă din marea îndoire, Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; dar Un roi de existenţe din moartea mea răsar, Şi-adevăratul nume ce port e: unduire. Deci, arcuit sub timpuri, desfăşur lung ţesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Şi blondul şir de forme, urcând din soare-n soare, În largurile vieţii revarsă un trecut. Din călătoarea undă, din apele eterne Îmi însuşesc vestmântul acelor care mor, Şi înnoit, şi ager, alerg – subtil fior – Prin săli orgolioase ori umede caverne… Şi astfel, în Pământuri croindu-mi vaste porţi Spre ritmuri necuprinse de minte, vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea bogată De-atâtea existenţe şi tot atâtea morţi. (Ion Barbu, Elan) 1. Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor roi şi necuprinse. 2 puncte 2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Pământuri, în textul poetic dat. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele frunte, respectiv nume să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7. Interpretează un sens al opoziţiei între existenţe şi morţi, din ultima strofă a poeziei. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, penultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9.Prezintă semnificaţia titlului, în legătură cu textul citat. 4 puncte
Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr, Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie, Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă, Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceaţă!... Tot plumbul meu din suflet, o, forme călătoare, Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare, Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite, Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici, aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă, uşor şi leneş, peste Un strălucit războinic, cuprins de vrajă-adâncă. ─ Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă, Ţinuturi ale minţii, lăsaţi să vă-mpresoare, Lăsaţi să cadă-într-una din neaua altui soare, Ce, veşnic, braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu, Fulgii) 1. Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă. 2 puncte 2. Motivează utilizarea cratimei în structura ,,să vă-mpresoare”. 2 puncte 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 - 9). 4 puncte 7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultimele şapte versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte
Murea prin seară strada şi zilnicul ei muget… Asemenea unei râncezi îngrămădiri de seu, Un nor se prăvălise pe streaşini; iar pe cuget O bură de-înnoptate tristeţi cădea mereu. Se-amestecase ceaţa din noi cu cea din slavă… Şi, silnici, paşii noştri trezeau – o, cât de rar! – Ecouri fără nume, prin liniştea puhavă Din acel trist şi umed sfârşit de Făurar. Intrasem în penumbra stăpânitoarei unde, Strivite-n vrăjmăşia puterilor din jur, Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde Iar vorbele şoptite loveau greoi şi dur. Hordii întregi de duhuri, lungi stoluri de destine Îşi împleteau în preajmă înfricoşatul rit: Căci blestemul căzuse… În gândul meu şi-în Tine Biruitor pustiul scurma… – Şi ne-am oprit Să cercetăm o clipă răspântia şi bruma. Şi-am stat, şi-am stat sub neguri , de asprul ţărm legaţi: Doi arbori singurateci şi desfrunziţi de-acuma, Pe unda ne-înturnată a Orei înclinaţi .[…] (Ion Barbu, În ceaţă…) 1. Transcrie, din textul dat, două cuvinte care aparţin aceleiaşi familii lexicale. 2 puncte 2. Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de a doua strofă. 2 puncte 3. Motivează deplasarea accentului pe prima silabă in blestemul („Căci blestemul căzuse… În gândul meu şi-în Tine”). 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului mai în versul „Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde”. 4 puncte 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în prima strofă. 4 puncte 7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
O, lume, lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept, Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi, Cu râsul tău, Cu picurii de rouă, Cu multele, Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor Pe minunatul tău pământ, Cu cerul tău, Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meuŞi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat: Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O, lume! (Lucian Blaga, Lume!) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte 2. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. 2 puncte 3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte 6. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv, în textul dat. 4 puncte 7. Explică rolul adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. 4 puncte 8. Comentează în 6 - 10 rânduri, semnificaţia amplei enumeraţii din text, prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. 4 puncte 9. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre atitudinea pe care o adoptă eul liric în poezia citată. 4 puncte
Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând, de la sine aproape, de flori şi de toamnă, de foc, de-anotimpul din vine. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori, unde nu ajung sorii, te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este, că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea, ci altă poveste. Iubeşti – când întreaga făptură, cu schimbul, odihnă, furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. (Lucian Blaga, Iubire) 1. Scrie câte un antonim pentru sensurile din text ale cuvintelor se deşteaptă şi aproape. 2 puncte 2. Precizează rolul liniei de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte 3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Exemplifică două figuri de stil diferite, din strofa a doua. 4 puncte 6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor, în textul dat. 4 puncte 7. Explică sensurile opoziţiei între moarte şi poveste, din penultima strofă. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte
Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. Gura ta e strugure-ngheţat. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. Îmi eşti aproape. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. (Lucian Blaga, Înfrigurare) 1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte 2. Precizează rolul liniilor de pauză din text. 2 puncte 3. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte 4. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 4 puncte 5. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte 6. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent, în poezia citată. 4 puncte 7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, a treia strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep? Credeţi-mă, credeţi-mă, despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui, despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului, despre cerul spre care creştem, despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. Amare foarte sunt toate cuvintele, de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi, să vă ies în cale cu ochii închişi. (Lucian Blaga, Către cititori) 1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. 2 puncte 2. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei. 2 puncte 3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Exemplifică două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii. 4 puncte 7. Interpretează, în 6 - 10 rânduri, o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 - 11 ale poeziei. 4 puncte 8. Exprimă-ţi opinia argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale, în construcţia discursului liric. 4 puncte 9. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte
Yüklə 293,16 Kb. Dostları ilə paylaş:
|