Suport informativ către desfășurarea Zilei Mondiale a sănătății mintale 10 0ctombrie 2017 cu genericul „Sănătatea mintală la locul de muncă”

Suport informativ

către desfășurarea Zilei Mondiale a sănătății mintale 10 0ctombrie 2017 cu genericul „Sănătatea mintală la locul de muncă”

La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătății mintale, care a fost stabilită, de către Federația Mondială pentru Sănătate Mintală pentru a crește gradul de conștientizare și educare, la nivel mondial, în privința sănătății mintale.

Aceasta este cea de-a 25-a aniversare a Zilei Mondiale a Sănătății Mintale. Tema din acest an, "Sănătatea mintală la locul de muncă", abordează valoarea promovării bunăstării în mediile de lucru de toate tipurile, de la agricultură la industrie, finanțe, guvern, tehnologie, etc.

Mesajele Campaniei 2017 sunt:

• 
  Oferirea indivizilor și angajatorilor informații despre cum pot
  

să sprijine auto-îngrijirea și bunăstarea.

• 
  Abordarea atitudinilor negative și a prejudiciilor asociate
  

cu sănătatea mintală la locul de muncă.

• 
  Împuternicirea persoanelor și angajatorilor să întreprindă acțiuni și
  

să promoveze sănătatea mintală.

• 
  Răspândirea înțelegerii practicilor de angajare, care sprijină o sănătate mintală bună.
  

Locurile de muncă și carierele reprezintă o parte importantă a vieții noastre. Împreună cu asigurarea unei surse de venit, ne ajută să ne îndeplinim obiectivele personale, să construim rețele sociale și să deservim comunitățile noastre. Acestea contribuie la dezvoltarea unei populații sănătoase. Însă ritmul și natura muncii se schimbă, ceea ce poate face locurile de muncă o sursă majoră de efort emoțional.

Un număr tot mai mare de dovezi arată, că o serie de aspecte legate de sănătatea mintală la locul de muncă, cum ar fi stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența duc la costuri sociale semnificative și împiedică productivitatea.

Sănătatea mintală este adesea neglijată ca un aspect-cheie al sănătății generale a angajaților, însă Organizația Mondială a Sănătății, subliniază faptul, că depresia este lider pe lista cauzelor de boală și dizabilități la nivel mondial, și cei care suferă de depresie sau de alte tulburări pot fi incapabili să muncească sau pot fi mai puțin productivi.

Unul din patru adulți se confruntă cu dificultăți de sănătate mintală, însă prejudecățile și discriminarea reprezintă bariere semnificative care îi privează pe oameni de demnitatea lor. Pentru a face ca demnitatea în sănătatea mintală să devină realitate, fiecare membru al societății trebuie să colaboreze.

Unul din cinci persoane la locul de muncă se confruntă cu o stare de sănătate mintală și în timp ce mulți angajatori dezvoltă politici care să sprijine o forță de muncă sănătoasă, nu există o viziune comună asupra sănătății mintale la locul de muncă.

10% din angajați au lipsit de la locul de lucru din cauza depresiei. În medie 36 de zile lucrătoare sunt pierdute pentru fiecare episod de depresie.

Simptomele cognitive ale depresiei, cum ar fi dificultățile de concentrare, luarea deciziilor și memorarea, sunt prezente până la 94% în timpul unui episod de depresie, provocând o afectare semnificativă a funcției și productivității muncii.

Locul de muncă favorabil sănătății mintale include:

• 
  De a întâmpina călduros toți solicitanții de locuri de muncă calificați;
  
• 
  De a include îngrijirea medicală care tratează bolile mintale ca aceeași urgență ca bolile fizice.
  
• 
  Oferirea de programe și practici care promovează și sprijină sănătatea angajatului și/sau echilibrul între viața profesională și viața personală.
  
• 
  Oferirea cursurilor de formare pentru manageri și șefi de subdiviziuni în problemele de sănătate mintală, inclusiv identificarea problemelor de performanță, care pot indica stresul muncitorilor și posibila necesitate de referire și evaluare.
  
• 
  Garantarea confidențialității informațiilor despre sănătatea angajaților.
  
• 
  Sprijinirea angajaților, care solicită tratament sau care au nevoie de spitalizare și invaliditate, inclusiv planificarea revenirii la locul de muncă.
  
• 
  Asigurarea "plecării cu demnitate" ca prioritate corporativă, dacă devine esențială pentru ca un angajat să părăsească locul de muncă.
  
• 
  Comunicarea tuturor angajaților privind egala ocupare a forței de muncă, programe de sănătate care promovează un climat de acceptare, antistigmatizare, antidiscriminare la locul de muncă.
  

Depresia la locul de muncă

Depresia se estimează că va cauza anual 400 de milioane de zile de muncă pierdute. Aproape 86% dintre angajații tratați pentru depresie cu antidepresive au raportat o performanță îmbunătățită a muncii. Cercetătorii au descoperit că absența, dizabilitatea și productivitatea pierdută, ca rezultat al depresiei, costau angajatorii mai mult de patru ori costul tratamentului medical al angajaților.

Impactul depresiei la locul de muncă este evident în două moduri:

1) prezenteism, în care un angajat este la serviciu, dar nu este productiv.

2) absenteism, când angajatul lipsește de la muncă.

Cercetările au constatat, că tratamentul depresiei are ca rezultat o reducere de 40-60% a absenteismului și /sau prezenteismului.

Din acest motiv, este important ca angajatorii să fie instruiți corespunzător pentru a identifica semnele de depresie și pentru a le aborda în mod preventiv.

Depresia la locul de muncă este o cauză principală a productivității muncii pierdute, a concediului medical și a pensionării anticipate. Luați în considerare următoarele statistici ale Uniunii Europene:

• 
  Depresia la locul de muncă este o cauză principală a productivității muncii pierdute, a concediului medical și a pensionării anticipate; unele constatări cheie indică faptul că unul din zece persoane muncitoare și-a pierdut locul de muncă din cauza depresiei și în fiecare an în UE se pierd în jur de 350 de milioane de zile lucrătoare din cauza stresului și depresiei.
  
• 
  Tulburările psihice sunt foarte răspândite în Europa și impun o povară majoră asupra indivizilor, societății și economiei. Acestea reprezintă 22% din sarcina totală a UE de invaliditate.
  

Cum arată colaboratorii cu depresie:

• 
  Sunt retrași, se izolează.
  
• 
  Indiferenți.
  
• 
  Neatenți.
  
• 
  Indeciși, productivitatea încetinită.
  
• 
  Prezintă oboseală, accidente.
  
• 
  Nesiguri de abilități, lipsă de încredere.
  
• 
  Motivație scăzută, detașată.
  
• 
  Reacții necorespunzătoare, relații tensionate.
  
• 
  Modificarea aspectului.
  

Angajații se tem să discute cu colegii și șefii. Nu doresc să-și piardă locul de muncă, să-și deterioreze relațiile. Stigma bolii psihice le păstrează tăcerea.

Angajatorii au posibilitatea de a schimba acest climat de frică în ceea ce privește sănătatea mintală la locul de muncă. Cu toate acestea, rareori fac. Aproximativ 85% din condițiile de sănătate mintală ale angajaților sunt nediagnosticate sau netratate.

Oportunitățile:

1. 
   Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil la succesul organizației și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, consolidează reputația comunității și creșterea gradului de cunoaștere a organizației.
   
2. 
   Sănătatea mintală și bunăstarea forței de muncă reprezintă o resursă cheie pentru productivitate și inovare precum și un avantaj esențial pentru organizații. Nu există nici o îndoială, că o mare varietate de condiții de muncă sunt determinanți puternici ai sănătății, pentru mai bine sau pentru rău.
   
3. 
   Angajatorii pot aduce o contribuție majoră la bunăstarea societății prin acțiunile lor; prin urmare, întreprinderile joacă un rol important, nu numai ca angajatori, ci și de asemenea, ca avocați pentru sănătate în societate.
   
4. 
   Elaborarea inițiativelor sănătoase de gestionare a sănătății angajaților care includ programele de promovare a sănătății la locul de muncă / strategii de îmbunătățire a sănătății.
   

Stresul la locul de muncă

Astăzi stresul legat de muncă este una dintre cele mai mari provocări pentru sănătate și sănătate mintală. Multe studii evidențiază prevalența ridicată a stresului la locul de muncă. Numai în Europa, aproximativ jumătate dintre lucrători consideră că stresul este comun în locul lor de muncă, iar stresul contribuie la aproximativ jumătate din numărul total de zile lucrătoare sau de absenteism (Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă 2017).

Stres la locul de muncă poate fi întărit și influențat de: încărcare și complexitate ridicată a muncii, presiunea timpului, conflicte de muncă, probleme de conducere, hărțuirea, lipsa controlului, lipsa autonomiei, resurse reduse de locuri de muncă, satisfacție scăzută la locul de muncă.
Ce se poate face pentru un loc de muncă sănătos mental?

Opțiunile pentru persoane fizice includ:

• 
  Auto-îngrijire și conștiința de sine.
  
• 
  Formarea propriei percepții în materie de sănătate.
  
• 
  Exerciții/activități de agrement.
  
• 
  Promovarea resurselor.
  
• 
  Întreținerea și îmbunătățirea rețelelor sociale.
  
• 
  Scurte intervenții.
  
• 
  Echilibrul dintre viața profesională și viața de familie.
  

Opțiuni pentru angajatori, organizații includ:

• 
  Aprecierea angajaților și lucrătorilor.
  
• 
  Crearea unui mediu de susținere.
  
• 
  Identificarea semnelor precoce a stresului.
  
• 
  Crearea unei culturi organizaționale care să reflecte sistemele de valori și credințe.
  
• 
  Promovarea resurselor de locuri de muncă.
  
• 
  Respectarea și reconcilierea vieții familiale și profesionale cu schimburile de bune practici.
  
• 
  Prevenirea agresiunii.
  
• 
  Promovarea managementului stresului.
  
• 
  Intervenții.
  
• 
  Instruiri la locul de muncă.
  
• 
  Suportul de supraveghere.
  

Bunăstarea sănătății și sănătatea mintală contribuie la calitatea vieții, angajamentul și productivitatea la locul de muncă, ceea ce promovează, la rândul său, creșterea economică, stabilitatea și ocuparea forței de muncă. Ocuparea forței de muncă este acum și va fi în viitor principala sursă de venit pentru majoritatea oamenilor. Guvernele și alte entități responsabile ar trebui încurajate să joace un rol esențial în acest context.