Tabel cronologic

14 septembrie 1876 – S-a născut în Cernatu Săcele, jud. Braşov, Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Cluj, codirector al Institutului de Istorie Naţională din Cluj, director al Arhivelor Statului din Bucureşti, secretar şi preşedinte al Senatului, în mai multe rânduri ministru al Cultelor (1923-1926, 1927-1928 şi 1934-1936), membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Clujului şi în Congresul Naţional Bisericesc; membru corespondent (1910), apoi titular (1918) al Academiei Române, vicepreşedintele şi preşedintele ei (1938- 1939), apoi secretarul ei general (1939-1948). A murit în închisoarea de la Sighet la 31 august 1950.
15 septembrie 1521 – A trecut la cele veşnice domnitorul Neagoe Basarab al Ţării Româneşti (1512-1521), ctitorul mănăstirii Curtea de Argeş, al catedralei mitropolitane din Târgovişte şi al altor locaşuri de închinare; este considerat autorul cărţii Învăţăturile lui Neagoe Basarab, către fiul său Teodosie.
15 septembrie 1642 – S-a întrunit un Sinod panortodox la Iaşi, cu reprezentanţi ai Patriarhiei ecumenice, ai Mitropoliei Kievului şi ai Mitropoliei Moldovei. S- a discutat şi aprobat Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
18 septembrie 1787 – A trecut la cele veşnice mitropolitul Grigorie II al Ţării Româneşti (1760-1787), ctitor de locaşuri sfinte în Bucureşti şi editor al unor cărţi de slujbă şi de învăţătură.
21 septembrie 1904 – S-a născut în Herăşti, jud. Ilfov, Emilian Vasilescu, viitor profesor la Academia teologică din Sibiu şi la Institutul teologic din Bucureşti până în 1977; autor a numeroase lucrări de Apologetică, Filosofie şi mai ales de Istoria religiilor, fiind un adevărat deschizător de drum în această disciplină în teologia românească. A murit în Bucureşti la 19 iunie 1985.
22 septembrie 1768 – A murit la Roma fostul episcop al Bisericii unite din Transilvania, Inochentie Micu (1732-1744), după un exil de 24 de ani. A fost primul mare militant pentru obţinerea de drepturi naţional-politice pe seama românilor transilvăneni, prin numeroasele memorii înaintate Curţii imperiale din Viena.
22 septembrie 1846 – S-a născut în Cernăuţi Constantin Popovici, profesor de Drept canonic la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1873-1918), decan al Facultăţii de şase ori şi rector al Universităţii de acolo; preot, apoi arhimandrit (sub numele Clement). A scris mai multe lucrări de Drept canonic. A murit în Cernăuţi la 2 septembrie 1938.

După 22 septembrie 1716 – Mitropolitul Antim Ivireanul al Ţării Româneşti este înecat de ieniceri turci în râul Tungia, lângă Adrianopol. Georgian de neam, a ajuns meşter tipograf în Bucureşti, egumen la Snagov, episcop la Râmnic (1705-1708), apoi mitropolit la Bucureşti (1708-1716). Este unul dintre cei mai mari cărturari ai Bisericii noastre prin cele 63 de cărţi pe care le-a tipărit la Bucureşti, Snagov, Râmnic şi Târgovişte în limbile română, slavonă, greacă şi arabă.

25 septembrie 1887 – S-a născut în Cătăneasca, jud. Argeş, Petre Vintilescu, preot paroh şi profesor de Religie în Piteşti, apoi profesor de Liturgică şi Pastorală la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1928-1950), decan al Facultăţii în două rânduri. A publicat numeroase lucrări de Liturgică (mai ales referitoare la istoria explicarea cultului creştin), Pastorală şi Artă eclesială. A murit în Bucureşti la 12 iunie 1974
27 septembrie 1947 – Episcopia (din 17 iunie 1947 Arhiepiscopia) Timişoarei a fost ridicată la treapta de Mitropolie a Banatului.
28 septembrie 1847 – S-a născut în Braşov dirijorul şi compozitorul Gheorghe Dima, cu studii de muzică la Karlsruhe, Viena, Graz şi München, profesor la Gimnaziul „Andrei Şaguna” din Braşov, la Institutul teologic pedagogic din Sibiu, mai târziu primul director şi profesor al Conservatorului din Cluj (1919-1925). A prelucrat şi armonizat pentru cor numeroase melodii din olclorul românesc, dar a compus şi piese de muzică corală bisericească. A murit în Cluj la 4 iunie 1925.
29 septembrie 1846 – S-a născut în Sibiu Dimitrie Comşa, teolog şi inginer agronom, profesor de Ştiinţe economico-agricol la Institutul teologic- pedagogic din Sibiu (1874-1909), unul din liderii Partidului Naţional Român din Transilvania, condamnat în procesul Memorandumului din 1894 la trei ani închisoare; autorul unor lucrări cu profil agricol sau etnograf. Membru de onoare al Academiei Române (1926). A murit în Sibiu la 15 februarie 1931.

OCTOMBRIE

1 octombrie 1782 – A murit Inochentie, episcopul Huşilor (1752-1782), cel care a rezidit din temelie catedrala episcopală de acolo, ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

1 octombrie 1924 – S-a introdus în ţara noastră calendarul iulian îndreptat.
1 octombrie 1927 – S-a născut în Lozova – Vorniceni din judeţul Orhei, Nestor Vornicescu (din botez Nicolae), egumen la Suceava şi Neamţ, episcop vicar la Craiova, apoi arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (1978- 2000). A publicat numeroase lucrări de Patrologie, Istoria Bisericii şi a culturii româneşti, membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău. A murit la Craiova, la 17 mai 2000.
1 octombrie 1948 – Are loc Consfătuirea de la Cluj a 36 de preoţi şi protopopi uniţi (greco-catolici), în care s-a hotărât revenirea la Biserica Ortodoxă Română.
5 octombrie 1993 – A murit preotul profesor Dumitru Stăniloae (n. 1903 în Vlădeni, jud. Braşov), cel mai strălucit teolog român din secolul al XX-lea, membru titular al Academiei Române, fost profesor la Academia teologică din Sibiu (1929-1946), apoi la Institutul teologic din Bucureşti (1947-1973).
6 octombrie 1902 – S-a născut în Boteni, jud. Muscel (azi Argeş), în familie de preot, filosoful creştin Petre Ţuţea, deţinut mai mulţi ani în închisorile comuniste. Moare în Bucureşti la 3 decembrie 1991.
7 octombrie 1787 – S-a născut în Bucureşti viitorul episcop Calinic cel Sfânt al Râmnicului (1850-1868), fost stareţ al mănăstirii Cernica (1818-1850), unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai spiritualităţii româneşti (+ 11 aprilie 1868). În 1950 Sf. Sinod a hotărât să fie trecut în rândul sfinţilor,iar canonizarea lui solemnă s-a făcut la 23 octombrie 1955 la Cernica.
7-14 octombrie 2002 – Vizita P.F. Patriarh Teoctist în fruntea unei delegaţii sinodale la Vatican şi în Italia, la invitaţia papei Ioan Paul al II-lea.
8 octombrie 1856 – S-a născut în Suceava preotul Dimitrie Dan, apreciat folclorist şi istoric, consilier la Mitropolia din Cernăuţi, autorul unor studii despre minorităţile din Bucovina; membru corespondent al Academiei Române (1904). A murit în Cernăuţi la 25 mai 1927.

12 octombrie 1913 – S-a născut în Suseni, jud. Argeş, Ene Branişte, preot, asistent apoi profesor de Liturgică şi Pastorală la Facultatea şi Institutul Teologic din Bucureşti (1938-1982), autorul multor lucrări de Liturgică. A trecut la cele veşnice la 18 martie 1984.

12 octombrie 1947 – S-a născut în Sâmbăta de Sus, jud. Braşov, actualul mitropolit al Ardealului Laurenţiu Streza (din botez Liviu), fost preot paroh şi profesor la Institutul teologic din Sibiu, azi Facultatea „Andrei Şaguna” (din 1976), la catedra de Liturgică şi Pastorală; din 1996 episcop la Caransebeş, iar din noiembrie 2005 arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului.
14 octombrie 1558 – S-a sfinţit mănăstirea Slatina, ctitoria lui Alexandru Vodă Lăpuşneanu (1552-1561 şi 1564-1568).
18 octombrie 1793 – Se înfiinţează Episcopia Argeşului, primul cârmuitor fiind episcopul cărturar Iosif (1793-1820), ctitor de lăcaşuri sfinte şi îndrumător al activităţii editoriale.
19 octombrie n 1959 – S-a născut în Corbi, jud. Argeş, actualul mitropolit al Olteniei Teofan Savu (din 2000), fost episcop vicar patriarhal (1991-2000).
21 octombrie 1948 . O Adunare naţională bisericească de la Alba Iulia a consfinţit „Reîntregirea” Bisericii ortodoxe româneşti din Ardeal.
22 octombrie 1853 – S-a născut în Proviţa de Sus, jud. Prahova, viitorul mitropolit Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, arhiereu vicar, apoi episcop al Dunării de Jos (1902- 1909), membru de onoare al Academiei Române (1918). A murit la 12 noiembrie 1934.
24 octombrie 1894 – A murit Gheorghe Tattarescu (n. 1820 în Focşani), cel mai renumit pictor bisericesc din secolul al XIX-lea cu studii de pictură la Roma (cu o bursă oferită de episcopul Chesarie al Buzăului). A pictat aproximativ 60 de biserici (multe în Bucureşti), cea mai importantă fiind catedrala mitropolitană din Iaşi (1884-1886), în stilul Renaşterii italiene.
26 octombrie 1673 - S-a născut Dimitrie Cantemir, viitorul domnitor al Moldovei (1710-1711), istoric, filosof, geograf, muzicolog, orientalist şi teolog, autorul lucrărilor: Descrierea Moldovei, Istoria Imperiului ortoman, Sistemul religiei mahomedane (toată în limba latină), Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor ş.a. A murit la 21 august 1723 la Dimitrievka, în Rusia.
27 octombrie 1820 - A murit episcopul Iosif al Argeşului (1793-1820), ctitor de lăcaşuri sfinte şi sprijinitor al activităţii tipografice în cele trei ţări româneşti de atunci.
27 octombrie 1910 – S-a născut, în Bucureşti, Alexandru Elian, reputat bizantinolog, profesor de Bizantinologie la Institutul teologic din Bucureşti (1956-1975), membru titular al Academiei Române (1992). A murit în Bucureşti la 8 ianuarie 1998.

NOIEMBRIE

1 noiembrie 1925 – A avut loc învestirea şi înscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

2 noiembrie 1854 – A murit Anton Pann (n.c. 1796 în Sliven, în Bulgaria), cântăreţ şi dirijor de cor la mai multe biserici din Bucureşti şi la biserica Sf. Nicolae din Braşov-Şchei, „dascăl de musichie” la Seminariile din Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. A tipărit aproape toate cărţile bisericeşti necesare stranei în notaţie psaltică.
5 noiembrie 1687 – Începe tipărirea Bibliei de la Bucureşti, cunoscută şi sub numele de Biblia lui Şerban Cantacuzino. Pentru Vechiul Testament s-a folosit o traducere făcută de cărturarul moldovean Nicolae Milescu, iar pentru Noul Testament textul ediţiei de la Bălgrad (Alba Iulia) din 1648. Întregul text a fost revizuit de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, poate şi de alţi cărturari români aflaţi în Bucureşti.
9 noiembrie 1986 – Alegerea celui de al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Teoctist Arăpaşu, până atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei; înscăunat la 16 noiembrie 1986.
10 noiembrie 1508 – Ieromonahul Macarie, venit din Muntenegru, a terminat de tipărit, la Târgovişte, Liturgierul slavon, prima carte apărută pe pământ românesc, care era şi prima ediţie a acestei cărţi de slujbă în toată lumea ortodoxă.
11 noiembrie 1845 – S-a născut în Trinca, jud. Hotin, Vasile Stroescu, jurist, cu studii la St. Petersburg şi Berlin, unul dintre cei mai mari mecenaţi români. A sprijinit sute de şcoli şi biserici româneşti, ca şi alte instituţii de cultură din Ardeal şi Banat: Astra, Institutul teologic din Sibiu, catedrala din Sibiu etc. A sprijinit financiar numeroşi elevi şi studenţi basarabeni. Membru de onoare al Academiei Române (1910). A murit în Bucureşti la 14 aprilie 1926.
14 noiembrie 1943 – A murit în Bucureşti mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei (1920-1936), originar din Nimoreni-Lăpuşna (n. 1 ianuarie 1877), militant pentru unirea Basarabiei cu România în 1918.
18 noiembrie 1818 – S-a născut în Mitocu Dragomirnei, jud. Suceava, Silvestru Moraru Andrievici, fost preot de mir în Ceahor-Bucovina, consilier arhiepiscopesc în Cernăuţi, apoi mitropolit al Bucovinei (1880-1895), autor de manuale de Religie, militant pentru drepturile româneşti în Bucovina. A murit în Cernăuţi la 3/15 aprilie 1895.
15 noiembrie 1794 – Moare stareţul Paisie de la mănăstirea Neamţ, unul din marii organizatori ai vieţii monahale la noi şi reprezentant autentic al spiritualităţii ortodoxe. Trecut în rândul sfinţilor şi prăznuit în această zi.
16 noiembrie 1881 – S-a deschis cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti; au încetat în 1883 şi s-au reluat la 4 noiembrie 1884. La 3/15 iulie 1890 Facultatea a fost recunoscută în cadrul Universităţii din Bucureşti. Şi-a continuat activitatea, în mod neîntrerupt, până azi.

16 noiembrie 1903 – S-a născut în Vlădeni, jud. Braşov, Dumitru Stăniloae, preot şi profesor la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1946), apoi la Institutul teologic din Bucureşti (1947-1973), cu excepţia anilor 1958- 1963, când a fost deţinut în închisorile comuniste). Este considerat cel mai renumit teolog ortodox din secolul al XX-lea, prin lucrările sale de Dogmatică, Apologetică şi Istorie bisericească, între care: Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama, Iisus Hristos sau restaurarea omului Dogmatic, în 3 volume, Spiritualitatea ortodoxă, Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, etc., numeroase traduceri din Sfinţii Părinţi: Filocalia în 12 volume, din Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Chiril al Alexandriei ş.a. Membru titular al Academiei Române (1991), doctor honoris causa al mai multor Universităţi. A murit în Bucureşti la 5 octombrie 1993, înmormântat la mănăstirea Cernica.

17 noiembrie 1864 – S-a înfiinţat Episcopia Dunării de Jos, cu sediul în Ismail (pentru judeţele Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila); în octombrie 1878 sediul Episcopiei s-a mutat la Galaţi (cu judeţele Covurului, Brăila, Tulcea şi Constanţa; mai târziu componenţa ei a suferit noi modificări, încât azi are numai judeţele Galaţi şi Brăila.
17 noiembrie 1926 – S-a născut în Stolniceni, jud. Lăpuşna, Antonie Plămădeală (din botez Leonida), fost episcop vicar patriarhal (1971-1980), episcop al Buzăului (1980-1982), apoi mitropolit al Ardealului (1982-2005); unul din cei mai de seamă ecumenişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autor de lucrări teologice sau de istoria culturii româneşti. Membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1992). A murit în Sibiu la 29 august 2005, fiind îngropat la mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a ctitorit un nou complex monahal.
18 noiembrie 1478 – A murit Teoctist I, mitropolitul Moldovei, sfetnic apropiat al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, îngropat în pridvorul bisericii de la mănăstirea Putna.
18 noiembrie 1961 – S-au deschis la New Delhi în India, lucrările celei de a treia Adunări generale a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în cadrul căreia a fost primită ca membră şi Biserica Ortodoxă Română; lucrările s-au încheiat la 6 decembrie.
21 noiembrie 1918 – S-a născut în Răcătău-Horgeşti, jud. Bacău, Constantin Galeriu, profesor la Institutul Teologic din Bucureşti şi preot la biserica „Sf. Silvestru”, apreciat duhovnic şi predicator. A murit la 10 august 2003.
27 noiembrie 1902 – S-a născut în Dâmbroca, jud. Buzău, Ioan G. Coman, preot şi profesor la Facultatea şi Institutul teologic din Bucureşti (1942-1970), cel mai de seamă patrolog ortodox român, autorul multor lucrări de Patrologie, Filosofie şi cultură clasică, , ecumenism şi traduceri, participant la numeroase întruniri ecumenice sau de patrologie peste hotare. A murit în Bucureşti la 11 martie 1987.
28 noiembrie 1884 – S-a născut în Podu Bărbierului, jud. Dâmboviţa, Ioan D. Petrescu, preot la biserica „Sf. Visarion” din Bucureşti (1911-1968), detaşat un timp la biserica ortodoxă română din Paris (1928-1931), profesor de Cântare gregoriană la Academia de Muzică religioasă din Bucureşti (1934- 1941) şi la Conservatorul din Bucureşti (1941-1948). A publicat remarcabile lucrări de paleografie muzicală bizantină în ţară şi peste hotare şi a participat la Congrese de specialitate. A murit în Bucureşti la 9 mai 1970.
28 noiembrie 1893 – S-a născut în Araci, jud. Covasna, Nicolae Colan, profesor de Noul Testament la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu (1922- 1936) şi rector al ei (1928-1936), redactor al „Revistei Teologice” (1923- 1936), episcop la Cluj (1936-1957), apoi mitropolit al Ardealului (1957- 1967), membru de onoare (1938), apoi titular (1942) al Academiei Române. A murit în Sibiu la 15 aprilie 1967.
28 noiembrie 1918 (15 noiembrie st.v.) – Congresul general al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi, a adoptat o moţiune privind „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României”.

DECEMBRIE

1 decembrie 1918 (18 noiembrie st.v.) – Adunarea naţională românească de la Bălgrad (Alba Iulia) – cu 1228 de delegaţi aleşi – proclamă unirea necondiţionată a Transilvaniei, Banatului şi părţile de vest cu România. Cei peste o sută de mii de participanţi, adunaţi pe Câmpul lui Horea, aprobă prin aclamaţii – hotărârea de numire. Se încheie astfel procesul de formare a statului naţional român unitar, la care şi-au adus o contribuţie de seamă şi slujitorii Bisericii: ierarhi, profesori de teologie, vicari şi consilieri, protopopi şi preoţi parohi.

2 decembrie 1918 – Se constituie Marele Sfat Naţional la Alba Iulia (cu 250 de membri), între care şi mulţi slujitori ai Bisericii, un Parlament provizoriu al Transilvaniei şi Consiliul Dirijat, cu 15 membri, ca un Guvern provizoriu, cu sediul la Sibiu.

3 decembrie 1806 - A trecut la cele veşnice stareţul Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, originar din Săliştea Sibiului, unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai spiritualităţii româneşti din secolul al XVIII-lea, continuator al „tradiţiilor paisiene”, dar în spirit românesc, în cele două mănăstiri pe care le-a condus. Canonizat de Sf. Sinod în 2005 şi prăznuit în această zi.

3 decembrie 1864 – S-a promulgat „Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale”, prin care se legifera pentru prima oară „independenţa” sau „autocefalia” Bisericii noastre.
5 decembrie 1725 – A murit episcopul Damaschin al Râmnicului (1708-1725), fost şi la Buzău (1702-1708), unul din marii cărturari ai timpului, traducător al cărţilor de slujbă în româneşte.
6 decembrie 1852 – S-a născut în Pecica, jud. Arad, Roman Ciorogariu, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad, vicar la Oradea, apoi primul episcop al Oradiei (1921-1936), ziarist de mare prestigii, militant pentru drepturile românilor ardeleni până în 1918, membru de onoare al Academiei Române (1921). A murit în Oradea la 21 ianuarie 1936.
6 decembrie 1864 – S-a născut în Pipirig, jud. Neamţ, Nicodim Munteanu (din botez Nicolae), fost vicar eparhial la Iaşi şi Galaţi, arhiereu vicar, arhiepiscop la Huşi (1912-1923), stareţ la mănăstirea Neamţ (1924-1935), mitropolit al Moldovei (1935-1939) şi patriarh al României (1939-1948). A tradus peste o sută de lucrări teologice din ruseşte în româneşte; de asemenea a tradus o parte din cărţile Sf. Scripturi, care au fost incluse în ediţiile sinodale din 1936 şi 1944. Membru de onoare al Academiei Română (1918). A murit la 27 februarie 1948, fiind îngropat în catedrala patriarhală.
7 decembrie 1911 - S-a născut în Broşteni, jud. Sibiu, Grigorie Marcu, preot şi profesor de Noul Testament la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu devenită Institut teologic universitar (1936-1982), autorul multor lucrări în specialitatea sa şi redactor al periodicelor „Revista Teologică” (1936-1947) şi „Mitropolia Ardealului” (1956-1976). A murit în Sibiu la 21 ianuarie 1987.
10 decembrie 1858 – A murit la mănăstirea Gura Motrului din Oltenia arhimandritul Eufrosin Poteca (n. 1788 în Nucşoara, jud. Prahova), cu studii la Pisa şi Paris, profesor de Filosofie la Academia de la „Sf. Sava” din Bucureşti şi mulţi ani egumen la Gura Motrului; autor de lucrări teologice, filosofice şi istorice.
13 decembrie 1693 – A trecut la cele veşnice la Jolkiev în Polonia, fostul mitropolit al Moldovei Dosoftei (1671-1674 şi 1675-1686), unul din marii cărturari români ai timpului. Este autorul cărţilor: Psaltirea în versuri (1673), Viaţa şi petrecerea sfinţilor (4 vol., 1682-1686), traducătorul Molitvelnicului şi al Liturghierului în rândul sfinţilor cu prăznuire în această zi.
13 decembrie 1863 – Adunarea Deputaţilor din Bucureşti adopta „Legea pentru secularizarea averilor mânăstireşti”.
16 decembrie 1859 – S-a născut în Mihoveni, jud. Suceava, Vasile Tarnavschi, preot paroh, apoi profesor de Vechiul Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1900-1932), decan al Facultăţii de cinci ori şi rector al Universităţii de două ori. A publicat numeroase lucrări în specialitatea sa, între care o Introducere în cărţile Vechiului Testament, Arheologia biblică, etc., acestea fiind cele mai complete până azi la noi. A murit în Bucureşti la 4 februarie 1945.
18 decembrie 1846 – A murit la mănăstirea Slatina fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1803-1808, 1812-1821 şi 1823-1842), iniţial episcop la Huşi (1792-1796) şi la Roman (1796-1803), eminent traducător din literatura patristică şi postpatristică greacă, întemeietor şi îndrumător al mai multor şcoli de toate gradele în Moldova, mai ales la Iaşi.
18 decembrie 1885 – S-a născut în Jorăşti, jud. Galaţi, Ioan Gh. Savin, teolog şi filosof, profesor de Filosofia religiilor şi Apologetică la Facultăţile de Teologie din Chişinău şi Bucureşti (1927-1947), autorul unor lucrări de specialitate; deţinut politic în închisoarea de la Sighet (1950-1955). A murit în Bucureşti la 22 februarie 1973.

18 decembrie 1886 – S-a născut în Târgu Neamţ, Vasile Ispir, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1922-1946), unul dintre cei mai remarcabili ecumenişti ai timpului, participant la numeroase întruniri ecumenice peste hotare, autor de lucrări de teologie. A murit la 5 iulie 1947.

18 decembrie 1914 – S-a născut în Abrud, jud. Alba, Nicolae Mladin, profesor de Teologie la Sibiu (1943-1967), apoi mitropolit al Ardealului (1967-1981), unul din marii teologi ai timpului său. A murit la mănăstirea Sâmbăta la 1 iunie 1986.
20 decembrie 1768 – S-a născut în Roşieşti, în ţinutul Fălciu (azi jud. Vaslui), viitorul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (din botez Vasile). Vezi şi la 18 decembrie
20 decembrie 1808 – S-a născut la Mişcolţ în Ungaria, într-o familie de aromâni, viitorul mitropolit al Ardealului Andrei Şaguna (din botez Anastasie). Vezi şi la 28 iunie
22 decembrie 1889 – S-a născut Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre), în satul Bulbucata, jud. Vlaşca (azi jud. Giurgiu), profesor la Facultăţile de Teologie din Chişinău şi Bucureşti (1927-1944), poet, filosof, eseist, ziarist şi om politic; a condus mai multe ziare şi reviste, între care şi revista „Gândirea” (1926-1944), fiind principalul animator şi teoretician al curentului „gândirist” – tradiţionalist. Membru titular al Academiei Române (1940). Din toamna anului 1944 a trăit ascuns, iar între anii 1947-1962 a fost deţinut politic în închisorile comuniste. A murit în Bucureşti la 21-/22 august 1972.
22 decembrie 1646 – Trece la cele veşnice mitropolitul Petru Movilă al Kievului (n. 1596), fiul domnitorului Simion Movilă. Este fondatorul unui colegiu la Kiev (devenit mai târziu Academie) şi a unor tipografii la Kiev, Lvov şi Vilnius, în care s-au imprimat peste 50 de cărţi. Este autorul cărţii Mărturisirea ortodoxă, aprobată de Sinodul panortodox de la Iaşi din septembrie-octombrie 1642. Trecut în rândul sfinţilor de Biserica ortodoxă ucraineană, apoi de cea română şi prăznuit în această zi.
24 decembrie 1864 – Episcopia ortodoxă a Transilvaniei cu sediul la Sibiu este ridicată la demnitatea de Mitropolie, cu două Episcopii sufragane, la Arad şi Caransebeş. Andrei Şaguna devine arhiepiscop şi Mitropolit.
24 decemebrie 1896 – S-a născut în Bucureşti Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor), poet şi ziarist, călugărit în mănăstirea Antim din Bucureşti; mai târziu a îmbrăcat „marea schismă” monahală, sub numele de „ieroschimonahul Daniil”. Arestat în 1958 cu lotul „Rugul aprins” şi condamnat la 25 de ani „temniţă grea”. A murit la Aiud la 16 noiembrie 1963.
26 decembrie 1406 – A trecut la Domnul arhimandritul Nicodim, ctitorul mănăstirilor Vodiţa şi Tismana, reorganizator al vieţii monahale de la noi. Prăznuit ca sfânt în această zi.
31 decembrie st.n. 1919 – Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului este ales mitropolit primat al României, fiind învestit şi înscăunat în ziua următoare, 1 ianuarie 1920.


Pr.prof.dr. Mircea Păcurariu