Tabel cronologic

TABEL CRONOLOGIC

Cu data din istoria Bisericii şi a culturii teologice româneşti

IANUARIE

1 ianuarie 1432 – Moare Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei (1400-1432), ctitor de biserici şi mănăstiri, sprijinitor al acţiunilor culturale din ţara sa.

1 ianuarie 1558 – A murit Macarie, episcopul Romanului (1531-1558), autorul unei Cronici a Moldovei în limba slavonă.
1 ianuarie 1894 – S-a născut în Corneşti, jud. Timiş, Vasile Lazarescu, viitor profesor de Teologie la Sibiu şi Oradea, episcop al Caransebeşului (1934- 1941), apoi al Timişoarei (1941-1947); din 1947 arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului. În 1961 a fost „pus în retragere” din dispoziţia autorităţilor comuniste, stabilindu-i-se domiciliul la Mănăstirea Cernica, unde a murit la 21 februarie 1969.
3 ianuarie 1853 – Apare la Sibiu Telegraful Român „gazetă politică, industrială, comercială şi literară”, sub îndrumarea episcopului de atunci Andrei Şaguna, cu apariţie neîntreruptă până azi.
4-12 ianuarie 2000 – Pelerinaj în Ţara Sfântă (Israel) al P.F. Patriarh Teoctist, însoţit de alţi membri ai Sf. Sinod şi de un grup de credincioşi, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani de la naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
5 ianuarie 1765 – S-a născut în Putna, jud. Suceava, viitorul episcop al Bucovinei Isaia Baloşescu (1823-1834), cel care va înfiinţa un Institut teologic în Cernăuţi, care va deveni Facultate de Teologie în 1875. A murit la 14 septembrie 1834.
5 ianuarie 1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei; Adunarea electivă a fost prezidată de mitropolitul Sofronie Miclescu.
6 ianuarie 1842 – S-a născut Vladimir Repta, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1873-1896), decan al Facultăţii de patru ori, rector al Universităţii, vicar general al eparhiei Bucovinei, apoi mitropolit al Bucovinei (1902-1924). A murit în Cernăuţi la 24 aprilie 1926.
7 ianuarie 1839 – Apare la Buzău „Vestitorul bisericesc”, primul ziar bisericesc de la noi, sub conducerea profesorilor ardeleni Dionisie Romano şi Gavriil Munteanu. Şi-a încetat apariţia în 1840.
7 ianuarie 1907 - S-a sfinţit capela ortodoxă română din Viena, sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Bucovinei (Cernăuţi).
8 ianuarie 1887 – S-a născut în Geomal, jud. Alba Ştefan Meteş, preot, director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947), ministru subsecretar de stat, membru corespondent al Academiei române (1919), autorul a zeci de lucrări referitoare la trecutul Bisericii româneşti din Transilvania şi la legăturilor ei cu Ţara Românească şi Moldova. A murit în Cluj Napoca la 30 iunie 1977.
9 ianuarie 1780 – A trecut la cele veşnice episcopul Chesarie al Râmnicului (1773- 1780), cel care a editat pentru prima oară în româneşte 6 din cele 12 Mineie, cu instructive prefeţe, în care sublinia originea romană a limbii şi a poporului român.
10 ianuarie 1957 – Alegerea lui Iustin Moisescu ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei, până atunci mitropolit al Ardealului (înscăunat la 13 ianuarie); va păstori la Iaşi până în 1977, când a fost ales patriarh.
12 ianuarie 1994 - Prea Sfintitul VINCENTIU PLOIESTEANU, Episcop-Vicar Patriarhal este hirotonit episcop vicar patriarhal tot atunci fiind numit si Secretar al Sfintului Sinod al BOR
17 ianuarie 1882 – Se inaugurează Tipografia Cărţilor Bisericeşti din Bucureşti, care îşi continuă activitatea până azi (sub numele de Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române).
18 ianuarie 1878 – S-a născut în Răpciuni (azi Ceahlău), jud. Neamţ, Constantin Matasă, preot la biserica „Precista din Piatra Neamţ, zidită sub îndrumarea sa, apreciat arheolog, întemeietorul şi directorul Muzeului Arheologic din Piatra Neamţ (1934-1971); a efectuat cercetări arheologice – mai ales în judeţul Neamţ – şi a publicat rezultatele acestora. A murit în Piatra Neamţ la 3 noiembrie 1971.
18 ianuarie 1889 (5 ianuarie st.v.) – S-a născut în Cernavodă, jud. Constanţa, Ion D. Chirescu, fiu de preot, profesor la Conservatorul din Bucureşti, conducător al Societăţii corale „Carmen” şi dirijor al unor coruri în biserici bucureştene. A prelucrat şi armonizat diferite cântări corale bisericeşti şi colinde. A murit în Bucureşti la 25 martie 1980.
19 ianuarie 1629 – Moare mitropolitul Anastasie Crinca al Moldovei (1608-1617 şi 1619-1629), ctitorul mănăstirii Dragomirna, fondatorul unor spitale („bolniţe”) la Dragomirna şi în Suceava, apreciat copist şi miniaturist.
20 ianuarie 1818 – A murit preotul fabulist şi traducător Dimitrie Ţichindeal din Becicherecul Mic, jud. Timiş, militant pentru drepturile românilor ortodocşi din Banat, traducător din fabulele cărturarului sârb Dositei Obradovici şi autor al unor lucrări moralizatoare.
22 ianuarie 1789 – A murit episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuţilor (1750-1789), ctitor de locaşuri sfinte, apărător al drepturilor româneşti după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775).
23 ianuarie 1873 - Episcopia din Cernăuţi este ridicată la treapta de „Mitropolie a Bucovinei şi Dalmaţiei”, cu două eparhii sârbeşti din Dalmaţia ca sufragane.
24 ianuarie 1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Ţara Românească. Prin alegerea unui singur domn, la Iaşi şi Bucureşti, era realizată Unirea Principatelor Române. La realizarea Unirii şi-au adus aportul şi numeroşi slujitori ai Bisericii: mitropoliţii Sofronie al Moldovei şi Nifon al Ungrovlahiei, episcopul Calinic al Râmnicului, fraţii arhierei Neofit şi Filaret Scriban din Iaşi, arhimandritul Melchidesc Ştefănescu din Huşi şi alţii.
27 ianuarie 1708 – A murit mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti (1668-1672 şi 1679-1708), în timpul căruia s-au tipărit zeci de cărţi de slujbă şi de învăţătură, inclusiv Biblia de la Bucureşti din 1688.
31 ianuarie 1418 – Moare domnitorul Mircea cel Bătrân al Ţării Româneşti, îngropat în biserica mânăstirii Cozia, ctitoria sa.


FEBRUARIE

3 februarie 1916 – A murit în Sibiu mitropolitul Ardealului Ioan Meţianu (1898- 1916), fost episcop la Arad (1875-1898), îndrumător al şcolilor româneşti din Ardeal; în timpul păstoririi lui s-a zidit catedrala mitropolitană din Sibiu (1902-1906).

4 februarie 1925 – Sfântul Sinod hotărăşte înfiinţarea Patriarhiei ortodoxe române; mitropolitul primat Miron Cristea devine „arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.
5 februarie 1949 – Din dispoziţia autorităţilor comuniste de atunci, s-au desfiinţat mai multe eparhii ortodoxe: Huşi, Argeş, Caransebeş, a Tomisului (Constanţa) şi a Maramureşului (Sighet); cea a Armatei se desfiinţase încă din august 1948.
6 februarie 1835 – S-a născut în Iaşi viitorul episcop de Râmnic Ghenadie Enăceanu (1886-1898), fost profesor la Seminarul „Central” şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti. A murit la 14 ianuarie 1898.
6 februarie 1859 – S-a născut în Brădişoru de Jos – Oraviţa (fost Maidan), jud. Caraş Severin, Iuliu Iosif Olariu, profesor şi director al Institutului teologic- pedagogic din Caransebeş (1885-1920), unul din marii teologi ai timpului, cu lucrări valoroase de Noul Testament, un manual de Dogmatică şi altele. A murit în Caransebeş la 6 decembrie 1920.
7 februarie 1875 – S-a născut în Stulpicani, jud. Suceava, Nectarie (Nicolae) Cotlarciuc, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, apoi episcop al Ismailului (1923-1924) şi mitropolit al Bucovinei, unul din promotorii ecumenismului la noi, autor de lucrări teologice. A murit în Cernăuţi la 4 iulie 1935.
7 februarie – 1915 – S-a născut în Tocileni, jud. Botoşani, P.F. Patriarh Teoctist Arăpaşu (din botez Toader), viitor episcop vicar patriarhal (1950-1962), episcop al Aradului (1962-1973), mitropolit al Olteniei (1973-1977), mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1977-1986), apoi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
adaugat 9 februarie- Emanuil Gojdu provine dintr-o familie de macedoromâni din Imperiul Habsburgic. S-a născut la Oradea în 9 februarie 1802.
10 februarie 1881 – S-a născut în Dâmbovicioara, jud. Dâmboviţa, Niculae M. Popescu, preot şi profesor de Istoria Bisericii Române la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1922-1946), autorul unor lucrări de specialitate, participant la congrese istorice peste hotare, membru titular al Academiei Române (1923). A murit în Bucureşti la 11 februarie 1963.
13 februarie 1911 - S-a născut în Sibiu preotul, profesorul, compozitorul şi dirijorul Gheorghe Şoima, profesor de Muzică bisericească şi Tipic la Academia teologică (devenită Institut) din Sibiu (1941-1976), dirijor al corului catedralei mitropolitane (1940-1985). A murit în Sibiu la 26 noiembrie 1985.
15 februarie 1823 – S-a născut în Gârcina, jud. Neamţ, viitorul episcop Melchisedec Ştefănescu. A fost profesor de Seminar la Socola – Iaşi şi la Huşi, locţiitor de episcop la Huşi (1861-1864), episcop al Dunării de Jos cu sediul la Ismail (1864-1879), apoi al Romanului (1879-1892). Este autorul unor valoroase lucrări de istorie, între care Cronica Huşilor şi a Episcopiei, Cronica Romanului şi a Episcopiei, Lipovenismsul şi altele, manuale pentru Seminariile teologice. Membru titular al Academiei Române (din 1870) şi vicepreşedintele ei (1882-1885).
15 februarie 1838 – S-a născut în Cernăuţi Eusebiu Popovici, preot şi profesor la Institutul teologic de acolo, devenit în 1875 Facultate de Teologie (1862- 1908), decanul Facultăţii de şase ori şi rector al Universităţii de două ori, autorul unui tratat de Istorie bisericească universală în patru volume; membru de onoare al Academiei Române (1908). A murit în Cernăuţi la 28 septembrie 1922.
20 februarie 1786 – A trecut la cele veşnice mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei (1760-1786), fost mitropolit al Tesalonicului (1745-1760); în timpul păstoririi lui la Iaşi s-au tipărit peste 20 de cărţi şi s-a zidit o nouă catedrală mitropolitană (numită azi „Mitropolia veche”).
20 februarie 1890 – S-a născut în Constanţa Constantin Tomescu, profesor de Istoria Bisericii Române la Facultăţile de Teologie din Chişinău şi Cernăuţi – Suceava (1926-1946), autor a numeroase lucrări de specialitate (mai ales referitoare la Biserica din Basarabia), deţinut politic în închisoarea de la Sighet (1950-1955). A murit în Bucureşti la 5 iulie 1983.
21 februarie 1805 – S-a născut în Pănade, jud. Alba, Timotei Cipariu, canonic, istoric, filolog şi orientalist, profesor la Gimnaziul şi Seminarul din Blaj, membru fondator şi vicepreşedinte al Astrei (1861-1866), membru fondator al Societăţii Academice Române din Bucureşti şi vicepreşedintele ei (1867- 1872), viitoarea Academie Română, participant activ la Revoluţia din 1848/40. A murit în Blaj la 3 septembrie 1887.
21 februarie 1802 (9 st. v.) – S-a născut în Oradea, Emanuil Gojdu, de origine aromână, devenit un apreciat avocat în Budapesta. Şi-a lăsat întreaga avere Mitropoliei ortodoxe române a Transilvaniei, din care s-a creat o fundaţie; în vederea acordării de burse de studii unor studenţi şi elevi ortodocşi români din Ardeal şi Banat. Au beneficiat de astfel de burse, până în 1918, peste cinci mii de tineri. În 1990 Fundaţia s-a reînfiinţat, dar întâmpină dificultăţi în recuperarea averii ei, aflată în Budapesta. Gojdu moare în Budapesta la 3 februarie 1870 (sau 22 ianuarie st.n.).

22 februarie 1901 – S-a născut în satul Sueşti, jud. Vâlcea, viitorul patriarh Justinian Marina (1948-1977), personalitate de excepţie a Bisericii româneşti, îndrumător al vieţii spirituale şi culturale în cea mai tristă perioadă din istoria poporului român. A murit la 26 martie 1977 în Bucureşti, fiind îngropat în biserica Mânăstirii „Radu Vodă”.

23 februarie 1882 - S-a născut în Puieşti, jud. Vaslui compozitorul, dirijorul şi folcloristul Gheorghe Cucu, profesor la Academia de Muzică Religioasă şi la Seminarul „Nifon” din Bucureşti. A armonizat multe colinde, cântece populare şi piese muzicale bisericeşti. A murit în Bucureşti la 14 august 1932.
26 februarie 1890 – S-a născut în Tocileni, jud. Botoşani, Dumitru Furtună, doctor în teologie, preot şi profesor în Dorohoi, unul din cei mai reputaţi folclorişti moldoveni din prima jumătate a secolului al XX-lea. A murit în Dorohoi la 15 ianuarie 1965.
27 februarie 1879 – S-a născut în Paşcani Visarion Puiu (din botez Victor), profesor şi director de Seminar, episcop la Argeş (1921-1923) şi la Bălţi (1923-1935), mitropolit al Bucovinei (1935-1940), apoi al Transnistriei, cu sediul la Odesa (1942-1943). Refugiat în Apusul Europei în august 1944; în 1946 condamnat la moarte „în contumacie” de către Tribunalul Poporului” din Bucureşti. A murit în Franţa la 10 august 1964 (înhumat ulterior în cimitirul Montparnasse din Paris).
27 februarie 1948 – A trecut la cele veşnice patriarhul Nicodim Munteanu (1939- 948); îngropat în catedrala patriarhală. Mitropolitul Moldovei Justinian Marina devine locţiitor de patriarh.
28 februarie 1754 – S-a născut în Râciu, jud. Mureş, Gheorghe Şincai, reprezentant al iluminismului ardelean, autorul unor lucrări cu profil istoric, filologic, teologic şi manuale şcolare. A fost un timp director al şcolilor unite din Ardeal, apoi „revizor” al cărţilor româneşti care se tipăreau la Buda. A murit la 2 noiembrie 1816 la Sinea, în Slovacia.
28 februarie 1950 – Sfântul Sinod a hotărât canonizarea unor sfinţi de neam român, între care : Sf. Calinic de la Cernica, Mitropoliţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici ai Transilvaniei, Sf. Ioan Valahul, Cuvioşii mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Mucenicul Oprea din Sălişte, precum şi generalizarea cultului unor sfinţi cu moaştele în ţara noastră.
29 februarie 1926 – S-a născut în Satulung, jud. Braşov, Nicolae Popea, profesor la Institutul teologic pedagogic din Sibiu, vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1870-1889), apoi episcop al Caransebeşului (1889-1908), membru onorar (1877) apoi titular al Academiei Române (1899). A murit în Caransebeş la 8 august 1908.


MARTIE

1 martie 1788 – S-a născut în Herţa Gheorghe Asachi, fiu de preot, unul din ctitorii culturii româneşti moderne, mai ales prin şcolile pe care le-a înfiinţat la Iaşi împreună cu mitropolitul Veniamin Costachi, adevărat „părinte” al prese4i din Moldova „Albina românească” (1829-1850). A scris piese de teatru, nuvele istorice şi poezii. Moare la Iaşi la 12 noiembrie 1869.

3 martie 1843 – S-a născut în Iacobeni, jud. Suceava, pictorul Epaminonda Bucevschi, care a studiat teologia la Cernăuţi şi pictura la Viena; a pictat mai multe biserici din Bucovina. Moare la 13 februarie 1891.
4 martie 1834 – S-a născut în Sighişoara Zaharia Boiu, preot şi profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi „asesor consistorial”, autor de manuale şcolare şi volume de predici; membru corespondent al Academiei Române. A murit în Sibiu la 6 noiembrie 1903.
5 martie 1910 – S-a născut în Cândeşti, jud. Argeş, Iustin Moisescu, viitor profesor de Noul Testament la Facultăţile de Teologie din Varşovia, Cernăuţi- Suceava şi Bucureşti (1938-1956), apoi mitropolit al Ardealului (1956- 1957), mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1957-1977) şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986), teolog şi ecumenist de prestigiu, restaurator al monumentelor istorice-bisericeşti din Moldova. A murit la 31 iulie 1986, fiind îngropat în catedrala patriarhală din Bucureşti.
6 martie 1866 - S-a născut în Bucureşti Dimitrie Georgescu – Kiriac, apreciat dirijor, compozitor şi folclorist, profesorul la Conservatorul din Bucureşti, întemeietorul formaţiei corale „Carmen”, dirijorul corului bisericii „Domniţa Bălaşa”. A prelucrat şi armonizat o serie de colinde; „Liturghia psaltică” i-a fost tipărită postum. A murit la 8 ianuarie 1928 în Bucureşti.
10 martie 1923 – Se înfiinţează Episcopiile Tomisului (cu reşedinţa în Constanţa), a Cetăţii Albe-Ismailului (cu reşedinţă în Ismail) şi a Hotinului (cu reşedinţa în Bălţi).
11/12 martie 1803 – A trecut la cele veşnice mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803), fost episcop al Huşilor (1782-1792), ctitorul bisericii „Banu” din Iaşi, îndrumător al şcolilor şi al activităţii editoriale în Moldova.
12 martie 1678 – A trecut la cele veşnice, în mănăstirea Putna, fostul mitropolit al Transilvaniei Ilie Iorest (1640-1643). În 1955 Sf. Sinod al Bisericii noastre l- a trecut în rândul sfinţilor, cu prăznuire la 24 aprilie.
12 martie 1879 – A murit în Răşinari preotul Sava Popovici Barcianu (n. 1814), autor de manuale didactice (mai ales de limba germană) şi traduceri; a fost primul membru corespondent al Societăţii Academice Române (1869).
13 martie 1888 – S-a născut în Gurasada, jud. Hunedoara, Silviu Dragomir, istoric bisericesc, slavist, om politic, fost profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la Universitatea din Cluj, deţinut politic în timpul regimului comunist. A scris Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII (2 vol.), studii despre Relaţiile bisericeşti româno-ruse, despre Revoluţia românească din Transilvania în 1848/89, despre Vlahii din Balcani etc. Membru titular al Academiei Române. A murit la 23 februarie 1962.
16 martie 1888 – S-a născut în Căinari-Tighina Alexie Mateevici, preot şi poet, autorul poeziei „Limba noastră”. A murit de tifos exantematic în timpul primului Război mondial, la Chişinău, 13 august 1917.
20 martie 1847 – S-a născut în Ismail Gavriil Musicescu, renumit compozitor, dirijor şi profesor la Conservatorul din Iaşi, dirijor al corului catedralei mitropolitane din Iaşi, considerat pe atunci cel mai bun cor din ţară. A introdus, pentru prima oară la noi vocile feminine într-un cor bisericesc. Cu aprobarea Sf. Sinod, - ajutat de profesorii Gheorghe Gheorghiu şi Gheorghe I. Dima din Iaşi – a început transcrierea pe note liniare a cântărilor bisericeşti psaltice, pe care le-a tipărit în mai multe broşuri. A compus un număr apreciabil de piese corale bisericeşti, influenţate, însă, de cele ruseşti. A murit în Iaşi la 6 decembrie 1903.
21 martie 1903 – S-a născut în Valea Bradului, jud. Hunedoara, Ilarion Felea, preot şi profesor la Academia teologică din Arad, autorul unor lucrări de Dogmatică şi volume de predici. A murit în închisoarea de la Aiud la 18 septembrie 1961.
26 martie 1977 – A murit patriarhul Justinain Marina (1948-1977); înmormântat în biserica „Radu Vodă” din Bucureşti.
27 martie 1900 – S-a născut în Dobridor, jud. Dolj, Nicolae Lungu, apreciat compozitor şi dirijor, conferenţiar de Muzică bisericească şi Tipic la Institutul teologic din Bucureşti (1948-1976), dirijor al Coralei Patriarhiei (1947-1985) şi al altor coruri bisericeşti din Capitală. A publicat manuale şcolare, lucrări de muzică psaltică etc. A murit în Bucureşti la 18 iulie 1993.

30 martie 1821 – A murit în Chişinău mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni (n. 1746 în Bistriţa Transilvaniei), fost profesor la Iaşi, apoi la Poltava, mitropolit al Poltavei, apoi al Kievului, „exarh” al Bisericii din Ţara Românească şi Moldova (1808-1812) şi, în sfârşit, mitropolit al Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău (1813-1821).

APRILIE

9 aprilie st.n. 1918 – Sfatul Ţării din Chişinău votează unirea Basarabiei cu România.

10 aprilie 1912 – S-a născut în Suliţa, jud. Botoşani, părintele Cleopa Ilie, personalitate reprezentativă a monahismului românesc din secolul al XX-lea, care a trăit în mănăstirile Slatina şi Sihăstria. A murit la Sihăstria la 2 decembrie 1998.
11 aprilie 1868 – A trecut la cele veşnice episcopul Calinic al Râmnicului (1850- 1868), fost stareţ al mănăstirii Cernica (1818-1850), reprezentant autentic al spiritualităţii ortodoxe româneşti. Canonizat în 1950/1955 şi prăznuit în această zi.
12 aprilie 372 – Martiriul Sfântului Sava, înecat în râul Buzău în cursul persecuţiei lui Athanasie, un conducător al goţilor.
12 aprilie 1457 – Ştefan cel Mare este „pomăzuit” ca domn al Moldovei de către mitropolitul Teoctist I.
15 aprilie 1706 – Se înfiinţează Episcopia Aradului, existentă şi azi.
16 aprilie 1822 – S-a născut în Suceava Calinic (din botez Constantin) Miclescu, viitor arhiereu titular, locţiitor de episcop la Huşi, apoi mitropolit al Moldovei (1863-1875) şi mitropolit primat al României (1875-1886). În timpul păstoririi lui, s-au înfiinţat Facultatea de Teologie din Bucureşti (1881) şi Tipografia Cărţilor Bisericeşti (1882), s-a sfinţit pentru prima oară Mirul la Bucureşti (1882) şi s-a recunoscut autocefalia Bisericii noastre de către Patriarhia ecumenică (1885). A murit la 14 august 1886, fiind îngropat în biserica mare a mănăstirii Neamţ.
16 aprilie 1879 – S-a născut în Dideşti, jud. Teleorman, Grigorie Pişculescu (Gala Galaction), preot şi profesor de teologie, romancier, nuvelist, eseist şi memorialist. A fost profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941), apoi profesor de Vechiul Testament la Facultatea din Bucureşti (1941-1947). Împreună cu preotul profesor Vasile Radu au realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (1936), reeditată în mai multe rânduri. A lăsat o operă literară impresionantă; membru titular al Academiei Române (1947). A murit în Bucureşti la 8 martie 1961.
22 aprilie 1797 – S-a născut în jud. Prahova Iosafat Snagoveanu, preot, apoi călugăr (arhimandrit); participant activ la Revoluţia din 1848 în Ţara Românească (membru în comisia pentru „dezrobirea” ţiganilor), fapt pentru care a fost nevoit să se refugieze la Paris; acolo a organizat prima comunitate ortodoxă română (1853). A murit la Paris la 30 noiembrie 1872.
23 aprilie 1887 – S-a sfinţit catedrala mitropolitană din Iaşi, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (lucrările au început la 15 aprilie 1881), concepută în stilul „Renaşterii italiene”. Lucrările s-au desfăşurat sub conducerea arhitectului Alexandru Orăscu, iar pictura - în stil neoclasic – a fost realizată de Gheorghe Tattarescu.
24 aprilie 1874 – S-a născut în satul Valea Viei, comuna Pătârlagele, jud. Buzău, viitorul mitropolit Irineu (din botez Ioan) Mihălcescu al Moldovei (1939- 1947), fost profesor de Dogmatică şi Simbolică la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1904-1939) autor a zeci de lucrări de Dogmatică, Simbolică, Istoria religiilor, manuale de Religie, traduceri; este considerat cel mai de seamă teolog român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A murit la 3 aprilie 1948 la Mănăstirea Agapia.

25 aprilie 1885 – Patriarhul ecumenic Ioachim IV (1884-1886) şi Sinodul său au emis „Tomosul sinodal” pentru recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

25 aprilie 1862 - S-a născut în Cliciova, jud. Timiş, preotul dr. Gheorghe Popovici, protopop de Lugoj (1887-1927), deputat de Lugoj în Parlamentul (Dieta) din Budapesta, iar după 1918 senator la Bucureşti, autorul unor lucrări de istorie (inclusiv Istoria românilor bănăţe, membru corespondent al Academiei Române (1909). A murit la Lugoj la 27 decembrie 1927.

27 aprilie 1882 – S-a născut în Blăjenii de Sus, jud. Bistriţa Năsăud, Nicolae Bălan, fost profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1905-1920), apoi mitropolit al Ardealului (1920-1955), unul din cei mai străluciţi ierarhi ortodocşi din prima jumătate a secolului al XX-lea; implicat în probleme naţional-politice şi în mişcarea ecumenică. A murit în Sibiu la 6 august 1955, fiind înmormântat la mănăstirea Sâmbăta, pe care a refăcut-o.

28 aprilie 1928 – Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la treapta de Mitropolie a Basarabiei.