Tendinţe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală

4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare şi atunci când acesta are utilizare apoziţională (ultima întrebare, cu numărul douăsprezece¹⁴ în şirul nostru de întrebări, OTV, 21.X.2007) sau pronominală: nu una, ci două SMS-uri (Radio InfoPro, 7.III.2008), una la sută, atât era consumul (Antena 3, 2.XII.2007), preţul gazelor naturale ar putea creşte... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)¹⁵.
4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare acelaşi fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorţuri (Radio România Actualităţi, 18.III.2008) (cf. Guţu Romalo 2002, în 2005: 212).
4.1.5. Se întâlneşte uneori forma de feminin a numeralului doi/două în interiorul unui numeral ordinal compus, în forma hibridă douălea (cf. Avram 1997: 145): cel de-al douăzeci şi douălea meci (N24, 1.III.2008, Naţional TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci şi douălea al seriei (Kiss FM, 1.XI.2007). Forma se poate explica prin analogie şi prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului.

4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului)

4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendinţa de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului şi participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situaţiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul priveşte în primul rând participiul (cf. Gruiţă 2006: 171–174).

Exemplele din corpusul oral examinat conţin aproape în exclusivitate grupuri participiale postpuse, extinse, simţite ca adjuncţi izolaţi, dintr-o construcţie relativă eliptică de tipul „[care + a fi]”: vestea deciziei luată de Guvernul italian (B1 TV, 1.XI.2007), concluzia unei statistici publicată de Guvernul de la Sofia (TVR 2, 24.X.2007), din cauza unei probleme de natură musculară apărută la meciul cu Udinese (TVR 2, 12.XI.2007).

Alte exemple¹⁶: în cadrul unei conferinţe de presă organizată... (Antena 3, 25.X.2007), pe fondul crizei provocată de declanşarea independenţei (Antena 3, 8.III.2008), sprijinirea populaţiei afectată de... (Naţional TV, 23.X.2007), pe fondul stării de urgenţă declarată de preşedintele... (Naţional TV, 5.XI.2007), în cazul uniformei de poliţist pătată cu sânge şi găsită lângă... (Prima TV, 16.X.2007), în urma unei afaceri făcută într-o doară (Radio InfoPro, 17.III.2008), în aşteptarea unei conferinţe susţinută de... (Realitatea TV, 6.XI.2007), frumuseţea femeii venită din Franţa (Realitatea TV, 10.XI.2007), unei comisii formată... (TVR 1, 23.XI.2007), a confiscării averii dobândită în mod ilicit (TVR 1, 11.III.2008), parte a unei campanii bine pusă la punct de către organizaţia Al-Quaida (TVR 2, 5.XI.2007), împotriva stării de urgenţă impusă de preşedintele... (TVR 2, 25.XI.2007).
Semnificative sunt secvenţele în care adjectivul este acordat, căpătând forma de genitiv-dativ, şi numai participiul rămâne în forma de nominativ-acuzativ: în cadrul cercetării penale făcută... (OTV, 24.X.2007), graţie tripletei sud-americane adusă în Ghencea în această iarnă (Radio România Actualităţi, 3.III.2008), începutul unei poezii frumoase compusă de… (TVR Cultural, 24.X.2007).

Grupurile care au drept centru un participiu capătă o anumită autonomie faţă de centrul nominal al acestuia, astfel încât în mod aproape sistematic acordul în caz nu se mai realizează.

4.2.2. Folosirea formei omonime cu nominativ-acuzativul este mai rară la adjectivele propriu-zise, la care lipsa acordului în caz e favorizată de intercalarea altor substantive sau, ca la participii, de faptul că adjectivul e centru de grup: trupul tinerei moartă în accidentul de tren (OTV, 12.V.2008).
4.3. Acordul adjectivului de întărire

Materialul analizat nu a confirmat ipoteza că s-ar manifesta în continuare vechea tendinţă de utilizare invariabilă a adjectivului pronominal de întărire (vezi Iordan, Guţu Romalo, Niculescu 1967: 132−133). Acesta este folosit din ce în ce mai puţin şi formele apar aleatoriu, din cauza dificultăţii de realizare a acordului (cu desinenţa interioară formei compuse); a fost totuşi înregistrat mai ales femininul singular, în folosire adverbială, de focalizator: însăşi materialele (B1 TV, 28.X.2007), însăşi faptul că... (N24, 10.III.2008). Dificultăţile de flexiune internă şi insistenţa acţiunilor de cultivare a limbii asupra formelor din paradigmă au favorizat, aşa cum s-a observat mai demult, renunţarea la însuşi (înlocuit, cel mai adesea, de semiadverbul focalizant chiar)¹⁷.

4.4. Acordul morfemului a (al)

Reluarea anaforică a unui substantiv prin articolul sau pronumele semiindependent al nu se supune întotdeauna regulilor de acord în gen şi număr. În situaţiile în care se foloseşte forma de feminin singular a, chiar dacă centrul este masculin, neutru sau/şi plural, explicaţia ar putea fi o extindere a uzului vechi şi regional (a invariabil, cf. GA I : 105); e însă foarte posibil să fie vorba doar de nesiguranţă în realizarea acordului, de acord prin atracţie sau după înţeles: porţile unităţilor şi a şcolilor de profil (Naţional TV, 25.X.2007), cu ajutorul monologului sau a introducerii (Realitatea TV, 29.X.2007), transfer firesc a unor jucători valoroşi (B1 TV, 22.X.2007).

Alte exemple: îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul construcţiilor, a transportului (Antena 1, 3.XI.2007), în topul preferinţelor copiilor, dar şi a adulţilor (B1 TV, 3.XI.2007), un lung şir de victorii a omului asupra timpului (B1 TV, 4.V.2008), un venit a unui muncitor (N24, 18.V.2008), problemele romilor din Suedia sunt aceleaşi cu a romilor din... (OTV, 9.XII.2007), pe fondul cererii ridicate de valută şi a sentimentului negativ (Radio România Actualităţi, 1.III.2008), în domeniul serviciilor şi a turismului (Radio România Actualităţi, 17.III.2008), finanţările ilegale a campaniei (TVR 1, 5.III.2008), la nivelul farmaciilor sau a medicilor de familie (TVR 2, 17.X.2007), în timpul manevrelor şi a duelurilor (TVR Cultural, 10.XI.2007).

În condiţii similare – şi cu aproximativ aceeaşi frecvenţă – pot să apară şi alte forme ale articolului/pronumelui, în neconcordanţă cu centrul şi antecedentul; aceste forme dovedesc că nu e vorba de o preferinţă spre invariabilitate, ci de dificultatea de realizare a acordului:¹⁸ al în loc de a (tema referendumului pentru votul uninominal şi al alegerilor europarlamentare, B1 TV, 25.XI.2007; câştigătorul ediţiei de astăzi al emisiunii, TVR Cultural, 8.III.2008; copia unei hotărâri de consiliu al oraşului Roma, TVR 2, 8.XII.2007; din cauza vântului puternic, dar şi al precipitaţiilor abundente, N24, 3.III.2008; o conferinţă de presă al unor asociaţii, Radio Guerrilla, 13.III.2008; au încheiat cu succes instalarea la bordul staţiei orbitale al primului segment al laboratorului, N24, 14.III.2008); al în loc de ai (Horia a fost unul din pionierii şi susţinătorii de stindard al cântatului pe viu, TVR 2, 31.X.2007; se vor întrece în ochii juriului şi al telespectatorilor, Prima TV, 18.X.2007); ai în loc de al (a făcut deliciul spectatorilor, dar şi ai colegilor, Antena 1, 18.III.2008; coordonatoarea grupului de lucru specializat ai celor care..., Radio România Actualităţi, 13.III.2008); ai în loc de ale (de atunci au trecut opt generaţii ai unei familii, TVR 2, 28.X.2007); ale în loc de a (în faţa centrelor de distribuţie ale pachetelor gratuite, Naţional TV, 30.X.2007; un plan de susţinere ale celor trei provincii, TVR 1, 5.III.2008); ale în loc de ai (în cazul celor patru apartamente ale căror proprietari au făcut plângere, Antena 1, 19.III.2008; se simţeau germenii secolului 20, ale modernismului, TVR Cultural, 15.III.2008) etc.

5. Acordul dintre subiect şi predicat

În comunicarea orală, multe cazuri de nerealizare a acordului sunt nesemnificative, pentru că se explică prin dificultatea de planificare a unor enunţuri complexe, conducând la discontinuităţi de diverse tipuri. Unele categorii de dezacorduri (din punct de vedere strict gramatical) pot fi totuşi descrise ca reprezentând zone de dinamică a sistemului; interpretarea fenomenelor e însă dificilă, pentru că adesea la un (aparent) dezacord pot conduce mai multe cauze. În materialul cercetat sunt destul de rare cazurile în care dezacordul e cu mare probabilitate doar manifestarea normei dialectale munteneşti, sancţionate cu severitate de norma literară (folosirea formei de persoana a III-a singular omonime cu persoana a III-a plural, cf. GALR II: 375): arbitrii au avut câteva decizii care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008).

5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca formând o unitate semantică (un „bloc” semantic, cf. GALR II: 387), ceea ce determină utilizarea verbului la singular: Domnul Traian Băsescu şi corul lui de cântăreţi n-a explicat... (Antena 3, 23.X.2007); Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007); Harghita şi Covasna s-a situat printre... (B1 TV, 25.XI.2007); efortul şi succesul dumneavoastră e aproape singular (TVR Cultural, 6.III.2008).

Când subiectul multiplu este postpus, cauzei de mai sus i se adaugă faptul că mesajul este rostit pe măsură ce este conceput mental, iar elementele care compun subiectul multiplu sunt adăugate treptat: li s-a promis succes şi îmbogăţire peste noapte (Acasă TV, 31.X.2007); spune şi Gazeta, şi Prosportul (B1 TV, 5.XI.2007); când vine frigul şi ploaia, te iau ameţelile (Pro FM, 24.X.2007); pe arii restrânse, va fi doar lapoviţă şi ninsoare (Realitatea TV, 18.X.2007); despre asumarea răspunderii pe votul uninominal va discuta în câteva minute colega mea, Andreea Creţulescu, şi invitaţii ei (Realitatea TV, 29.X.2007); s-a urmărit reducerea timpilor de reacţie şi asigurarea unei mobilităţi maxime (TVR 1, 11.III.2008); se pregăteşte astfel o miniremaniere guvernamentală şi o reorganizare a echipei (TVR 1, 16.III.2008)¹⁹. Aceste exemple pot fi considerate şi o manifestare a acordului prin atracţie (cu cel mai apropiat element).

5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat şi subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când:

a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcţie partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuieşte la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puţinele pelicule marca Hollywood care spune pe faţă adevărul (Naţional TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenţii care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007);

b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); eşti o persoană care nu eşti superstiţioasă (Pro TV, 23.X.2007); v-a zis că sunteţi singura care mai credeţi în el? (OTV, 7.XI.2007); sunt singurul care văd emisiunea (Realitatea TV, 20.XI.2007); ca om care nu ştiu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)²⁰.
5.3. E foarte frecvent şi dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referenţial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcţie partitivă subînţeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînţeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi daţi şi mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteţi superstiţioşi careva? (OTV, 21.X.2007); ştiţi cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcţia partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracţie: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)²¹.

Folosirea pronumelui interogativ (şi interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă²², acordul fiind făcut după înţeles (referenţial), şi nu după formă: tu ştii cine au câştigat? (B1 TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovaţi de atacul asupra românilor (Antena 1, 3.XI.2007); cine au neglijat-o? (Antena 3, 17.X.2007).

5.4. Subiectul postpus la plural nu este întotdeauna acordat cu un verb impersonal – mai rămâne atunci dobânzile (Antena 3, 19.X.2007) – sau cu o construcţie reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007).
5.5. Invers, unele impersonale cu propoziţie subiectivă se acordă la plural, prin atracţie, sub influenţa unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriţi de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se ştiu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se presupun că ar vrea să fie ca şi... (TVR 2, 2.XI.2007); i se par că stimulii sunt ostili (Radio România Cultural, 1.III.2008).
6. Juxtapunerea nominalelor (nemarcarea relaţiilor sintactice din grupul nominal)
6.1. În texte scrise, uneori şi în comunicarea orală, anumite grupuri nominale sunt construite prin juxtapunere de substantive în nominativ, deşi relaţiile sintactice de subordonare din interiorul grupului ar trebui marcate cazual sau prepoziţional. Acest tip de construcţie, în care elementele de legătură sunt suprimate, rămânând doar cele pline semantic (substantive şi numerale, în general, mai puţin verbe), reflectă o influenţă a stilului administrativ, dar este probabil întărit şi de modele străine (în momentul de faţă, de engleză). Astfel de structuri se întâlnesc frecvent în titraje (Precipitaţii Europa, Antena 3, 28.XI.2007) şi pe crawluri (Wajina Haris – Preşedinte Fundaţia Şeherezada, Antena 1, 23.X.2007), dar pătrund şi în limbajul moderatorilor. Renunţarea la mărcile de subordonare produce un fel de „stil telegrafic”: nu sunt bani pentru măriri alocaţii (B1 TV, 19.XI.2007), aplicaţii fildeş (TVR Cultural, 1.III.2008).

Structurile juxtapuse apar frecvent în formulele de identificare a persoanelor prin funcţie sau ocupaţie, urmând, astfel, un model deja existent în nomenclatoarele profesionale: Anca Oprea, director Grădina Zoologică (Realitatea TV, 4.XII.2007), Silviu Sergiu, director departament politic la Evenimentul zilei (B1 TV, 18.X.2007), director Clinica... (TVR 1, 21.III.2008), domnul Cozmin Guşă, preşedinte PIN (B1 TV, 19.XI.2007), preşedinte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei (TVR 2, 21.XI.2007, titraj), preşedinte Patronatul Naţional al Viei şi al Vinului (TVR 2, 21.XI.2007, titraj), şef catedră canto (TVR Cultural, 14.III.2008), creator modă (Prima TV, 22.V.2008), specialist protecţie împotriva incendiilor (Pro TV, 8.V.2008). Unele formule omit chiar mai multe elemente de legătură: lider sindical mineri Valea Jiului (Antena 3, 2.XII.2007), reprezentant casă pariuri (Prima TV, 21.V.2008), purtător cuvânt Poliţia Capitalei (Realitatea TV, 14.V.2008).

Extinderile acestui tipar „instituţional” se înregistrează în formule de identificare a unei persoane prin raportare la un alt individ – Soră seropozitiv (Antena 1, 5.XII.2007) – şi intervin chiar în exprimări curente, de uz cotidian (Marilena Cojocaru, iubitoare animale, TVR 2, 17.X.2007, titraj), producând uneori ambiguităţi (profesoară română, TVR 1, 13.V.2008; rudă victimă, Antena 1, 6.V.2008).
6.2. Un fenomen mai vechi, care a fost atribuit influenţei stilului comercial-administrativ, constă în absenţa prepoziţiei de în legarea unor numerale cardinale de substantivul-centru²³: 35000 păsări moarte din cauza gripei aviare (OTV, 11.XII.2007), preţul petrolului a scăzut la 84, 90 dolari (OTV, 24.X.2007), un total de 188 metri pătraţi (TVR 2, 17.XI.2007), preţul unui bilet este treizeci lei (Kiss FM, 8.XI.2007).

De este omis şi din structura numeralului compus cu substantivele mii şi milioane: optzeci milioane de lei vechi (...), douăzeci milioane lei vechi (B1 TV, 19.XI.2007).

În numeroase exemple lipsesc atât de interior numeralului, cât şi de care îl leagă de centrul nominal: 600 milioane euro (Antena 3, crawl, 19.X.2007).
7. Coordonarea grupurilor nominale

Nerepetarea unei prepoziţii în grupuri prepoziţionale coordonate copulativ sau a articolului al în genitive coordonate este foarte frecventă, în ciuda normelor (excesiv de rigide în acest caz). Absenţa elementului de relaţie indică şi o unitate mai mare a sintagmei create prin coordonare: pentru împătimiţii motoarelor şi vitezei (Acasă TV, 17.XI.2007), Tăriceanu cere desfiinţarea gheretelor şi bojdeucilor de la Romexpo (OTV, 26.X.2007).

Fenomenul se regăseşte şi în situaţii în care, stilistic, repetarea elementului de relaţie ar trebui să marcheze o deosebire, o opoziţie, de exemplu în structuri disjunctive: de partea cui sunteţi, de partea Andreei Marin sau Mihaelei Rădulescu? (TVR 2, 8.XI.2007).
8. Sintaxa propoziţiei relative
8.1. Construcţia pronumelui relativ care cu funcţia de complement direct fără marca pe, dar cu reluare clitică, este un fenomen vechi şi – în ciuda indicaţiilor normative – extrem de puternic în româna actuală²⁴: cea mai mare prostie care a făcut-o (Acasă TV, 17.XI.2007), un ceas care l-am avut (Naţional TV, 12.XI.2007), sunt puţin bulversat de aceste legături care nu putem să le luăm (Realitatea TV, 4.XI.2007).
Alte exemple: banii care Omar... i-a dat (Antena 3, 23.X.2007), prin intermediul miniştrilor care i-am avut (Antena 3, 11.III.2008), asta-i o atmosferă care nu o cunoaştem noi (B1 TV, 16.X.2007), bibelourile fabuloase care le ai în casă (B1 TV, 9.XII.2007), tonomatul care-l şmenuiesc (Kiss FM, 24.X.2007), emisiunile care le facem (Radio Antena Satelor, 5.III.2008), un subiect care noi l-am mai discutat (Radio Antena Satelor, 12.III.2008), tema care o fac mâine (Radio Guerrilla, 17.III.2008), trăsnăile care le faci tu (Radio România Actualităţi, 17.III.2008), piciorul care mi l-am rupt cu motocicleta (Radio 21, 14.XI.2007), pentru lovitura care a dat-o (Radio 21, 4.XII.2007), vreau o lămurire care s-o argumentezi (Realitatea TV, 4.XII.2007), ăsta a fost singurul răspuns care vi l-a dat? (TVR 1, 3.XII.2007), o imagine care am văzut-o (TVR 1, 5.III.2008), o sancţiune care aţi primi-o voi (TVR 1, 12.III.2008), o legendă care poate ne-o spui tu (TVR 2, 28.X.2007), ultimul CD care îl mai avem aici (TVR 2, 13.III.2008), a patra întrebare care n-o mai contorizăm (TVR 2, 6.XII.2007), festivalul care-l organizaţi acolo (TVR Cultural, 12.XI.2007).
8.2. Relativul care în genitiv sau dativ nu are întotdeauna forma de gen şi de număr impusă de acordul cu antecedentul său; confuziile se produc din cauza distanţei dintre antecedent şi relativ şi adesea sub influenţa altor substantive din regentă sau chiar din relativă (acord prin atracţie): am produs şi o economie destul de deşteaptă de pe urma căruia voi o duceţi bine (Realitatea TV, 9.XI.2007), primarul oraşului [...], în subordinea căreia se află Poliţia comunitară (Radio InfoPro, 6.XI.2007), un grup a cărei ideologie... (Radio InfoPro, 7.III.2008), o confruntare al cărui titlu este... (Realitatea TV, 16.X.2007).
Alte exemple: nu are o persoană împotriva căruia... (OTV, 24.X.2007), principiu pe baza căreia... (Pro TV, 23.X.2007.), acea presupusă crimă al cărui autor este un român (Realitatea TV, 5.XI.2007).
8.3. Mai îndepărtate de registrul cult scris sunt construcţiile relative în care pronumele care este folosit invariabil (în forma de nominativ-acuzativ), deşi funcţia sintactică în relativă i-ar impune o formă de dativ (marcată şi de dublarea cu clitic în dativ): om simplu care nu are nicio putere, care îi e frică (Acasă TV, 31.X.2007). Caracterizabile ca anacoluturi, aceste construcţii sunt tipice pentru oralitatea populară.