Toxiinfecţii alimentare
Yüklə 0,83 Mb.
|
-ancheta epidemiologică, legătura dintre consumarea u- nui aliment comun de mai multe persoane şi apariţia la toate aces- tea , de tulburări digestive, in interval de 4-8h -elemente chimice (simptomatologie) -examene de laborator unde se va realiza examenul bac-teriologic, culturi din resturile alimentare ale consumatorului, produ- se patologice (vărsături, scaune, urină, uneori şi sânge).
TRATAMENTUL La administrarea tratamentului în toxiinfecţiile alimentare trebuie să se ţină seamă de numeroşi factori , printre care cei mai importanţi sunt: -agentul patogen -forma clinică a bolii şi studiul ei evolutiv -mecanismul patogenic -factorul individual -vârsta bolnavului şi starea lui fizică Tratamentul variază în funcţie de forma clinică şi constă în medicaţii simptomatice în formele uşoare şi terapia intensivă în formele severe . Formele medii şi severe se tratează în spital , iar TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE cele uşoare la domiciliu. 1) tratamentul în formele uşoare şi medii constă în re- paos, dietă şi medicaţie simptomatică. Dieta este hidrică in prima zi de regim alimentar ( supa de zarzavat strecurată , zeama de o- rez, ceaiuri de mentă uşor îndulcite, apă) urmată apoi de introdu- cerea treptată de alimente bine tolerate ( orez, făinoase , brânze- turi, supe de carne ). Se recomandă evitarea pentru câteva zile a alimentelor cu conţinut bogat celulozic a laptelui şi a dulciurilor concentrate. Medicaţiile simptomatice urmăresc calmarea vărsături- lor cu Emetirl, Clordelazin şi calmarea colicilor intestinali cu pică- turi de beladonă sau cu spasmolitice de sinteză (Metroclopramid, Scobultil) şi comprese calde pe abdomen. Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare , excepţii fiind admise numai pentru cazurile când se bănuieşte o in-vazie sangvină şi fenomene sistemice, recuperându-se astfel la Cloramfecicol şi Ampicilină.
Pentru favorizarea circulaţiei periferice sunt indicate substanţe vasoactive tip Izoprenalină, Hydergyne, Dibenzilen sub controlul pulsului. TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE T.I.A CU SALMONELLA Acestea sunt frecvent întâlnite, salmonella fiind pe pri- mul loc dintre agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare ( 30-60 % ) . Reprezintă tipul clasic de boală infecţioasă în care tabloul clinic rezultă din multiplicarea intensă a salmonelei respective din alimentul contaminat şi apoi din muliplicarea limitată în tubul diges- tiv cu eliberare de endotoxină, care antrenează fenomen toxice. Sunt maladii de tip infecţios. Dată fiind, pe deoparte, complexitatea etiologică şi pa-togenică , iar pe de altă parte , diversitatea factorilor care poate in- fluenţa producerea şi evoluţia procesului infecţios ( masivitatea in-fecţiei, receptivitatea organismului ), toxiinfecţiile alimentare produ- se de germenul salmonella manifestă un pronunţat polimorfism cli- nic. Cercetătorul sovietic Tirgankov (1950), ocupându-se de clinica toxiinfecţiilor alimentare cauzate de salmonella , deose-beşte următoarele forme clinice : - de gastroenterită, gastroenterocolită, enterocolită acută - tifoidă - septicemie - gripală - holeriformă - însoţită de fenomene peritoneale Acestor forme clinice li se adaugă formele " mute " , asimptomatice, care sunt şi cel mai greu de diagnosticat, prezen- tând însă un deosebit interes din punct de vedere epidemiologic.
INCUBAŢIA este de 12-26 h(în medie) cu limite, 4-48 h, în TOXIIMFECŢII ALIMENTARE funcţie de numărul de salmonele ingerat şi particularităţile terenului. DEBUTUL este brusc şi brutal , alarmat cu stare de rău general, astenie extremă, cefalee, ameţeală, frisoane, greaţă, vărsă-turi , coliciabdominali . Tegumentul este palid şi acoperit de sudori reci. Febra creşte la 39-40°C în câteva ore. Febra este mare menţio-nându-se câteva zile şi scade treptat, ajungând în forma comună, la normal în 5-6 zile . În formele uşoare febra scade în 2-3 zile , în cele severe se poate prelungi 7-10 zile. În 10-15 zile din cazuri apare her-pes peribucal. Sindromul circular constă în scăderea tensiunii arte-riale, starea de şoc infecţios cu puls rapid şi filiform . Sindromul umoral constă în uree crescută, acidoză, clorepenie, hipocalcemie adesea hipopotasemie. Bolnavii pot pierde 4-6 litri pe zi de apă în 24 ore , ceea ce împreună cu vărsăturile, duc la scăderea volumului sanguin circulant şi creşterea vâscozităţii sân-gelui. Leucograma nu prezintă modificări caracteristice . Sindromul digestiv este însoţit uneori de meteorism şi sughiţ. EVOLUŢIA în formele uşoare şi comune durează câte-va zile , în formele severe se poate prelungi 10-14zile . În formele hi-pertoxice, moartea poate surveni în primele 2 zile de boală . Elimina-rea salmonelelor prin scaun încetează în câteva zile şi numai în 10- 20 % din cazuri se mai poate prelungi câteva săptămâni . SIMPTOMATOLOGIA Tabloul clinic poate prezenta variate forme şi anume : -forma de gastroenterită, gastroenterocolită, enterocolită-acută - forma tifoidică are curbura febrei asemănătoare celei ti-foparatifoifice. După un debut brusc boala evoluează ca o infecţie ge-neralizată cu frisoane, cefalee, febră ( 39 40°C) şi tulburtări gastroin- TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE testinale. Febra se menţine în platou fiind însoţită de astenie, brodi-cardie, hipotensiune arterială , hipertrofie a splinei , limbă saburală, meteorism abdominal. - forma septicemică cu localizări de tip septic în diverse organe, împrumută cele mai variate simptome: pleurezii, pericardite, endocardite, pielite, colecistită. - forme cu aspect gripal în care predomină catarul căilor respiratorii superiore, congestia faringelui şi a conjuctivitelor însoţite de febră, cefalee, dureri musculare . - forma holeriformă cu localizări la nivelul intestinului sub-ţire , manifestându-se cu vărsături , scaune diareice apoase sau rizi- forme , însoţite de o intensă stare de deshidratare organismului, sen-zaţia de sete, oligurie. - forma dezenteriformă se prezintă cu fenomene de etero-colită, cu scaune sangvinolente - forma clinica cu aspect variat prezentând fenomene sep-tice , alături de tulburări gastrointestinale - forma însoţită de tulburări nervoase (cefalee, tulburări de vedere,fotofobie, delir). - forma "mută", asimptomatică CONVALESCENŢA este însă letală, starea de asteni- e persistă uneori perioade de timp . Bolnavul se externează din spi- tal după 2 coproculturi practice la interval de 48 h. Eliminarea salmo-nelelor încetează o dată cu vindecarea clinică şi numai în 10-15 % din cazuri se poate prelungi câteva săptămâni .
Germenii aparţinând genului salmonella sunt larg ras-pândiţi în natură . paraziţii tractului intestinal la păsări, mamifere şi om (bolnavi şi purtători) sunt răspândiţi cu dejecţiile acestora în me-diul extern , unde graţie unui grad marcat de rezistenţe faţă de a- genţii acestuia pot supravieţui o perioadă de timp şi pot infecta gaz- TOXIINFECŢII ALIMENTARE de noi . Rezervorul cel mai important de infecţie îl constituie păsările, porcii, rozătoarele şi în mică parte rumegătoarele, carni-vorele şi omul. Oamenii bolnavi, eliminatori şi temporali convales- cenţi de germeni nu prezintă interes deosebit din punct de vedere epidemiologic, în raport cu imensul rezervor animal de salmonele. Principala sursă de infecţii în toxiinfecţiile alimentare, salmonella este în ordinea importanţei lor : -animalele bolnave şi purtătoare -păsările palmipede -ouăle de raţă şi gâscă, dar şi galinaceele în urma schimbă- rii modului lor de viaţă şi de alimentare. Rozătoarele pot contamina prin intermediul dejecţii- lor, de asemenea şi insectele (muştele). Ultima, dar nu lipsit de im-portantă, sursa de infecţie o poate constitui şi omul bolnav sau pur- tător de germeni .
S-au izolat germeni din genul salmonella la o serie întreagă de animale , printre care în ordinea importanţei lor epi- demiologice, trebuie socotite păsările, porcii, rozătoarele, bovi- nele , ovinele , cabalinele, pisicile . Dintre păsări, raţele par a fi în mod special receptive şi consumarea cărnii şi ouălelor a de- terminat numeroase toxiinfecţii . Oul poate fi infectat , fie în ovi- TOXIINFECŢII ALIMENTARE duct prin intermediul curentului sangvin, care vehiculează ger- menii, fie în momentul trecerii prin cloacă sau fie pe cale exoge- nă după depunerea lor la exterior cu germenii proprii prezenţi în materiile fecale ale păsării respective . Ouăle de raţă sunt foarte adesea contaminate cu sal- monele , datorită faptului că , raţele sunt lacome şi scormonesc prin tot felul de gunoaie , infectându-se cu salmonella . Acestea ajung în intestinul păsărilor unde sunt eliminate odată cu dejec- ţiile. Cum la raţă ouăle ajung în cloacă fără să aibă coaja forma- tă, ele se pot contamina uşor datorită vecinătăţii rectului . OMUL În afară de animale, al doilea rezervor de infecţie îl con-stituie omul. Speciile de salmonella au fost izolate la om, de la om la bolnav , purtători sănătoşi sau convalescenţi . Alimentele, mai ales incriminate sunt carnea şi produsele din carne, lapte şi deriva- tele din lapte, ouăle ( în special cele de raţă ), produsele de cofetă- rie etc.. Rezervoarele animale în toxiinfecţii alimentare cu Salmonella VACÂ PORC GÂINÂ RAŢĂ ROZĂTOARE ŞI ALTE ANIMALE DOMESTICE
CARNE
SALMONELLA PRIN ALIMENTE NEFIERTE SAU INSUFICIENT FIERTE INFECŢII LA OM TOXIINFECTIE ALIMENTARĂ ( TIP INFECŢIOS ) TRATAMENT Tratamentul în toxiinfecţiile alimentare cu Salmonella urmează să fie administrat astfel: 1)- tratamentul antimicrobian - se folosesc substanţe chimio-terapice ( sulfamidice ) şi mai ales antibiotice ( cloramfenicolul ) 2)- tratamentul simptomelor secundare datorate dezechilibru- lui hidroelectric 3)- tratamentul simptomatic al tulburărilor digestive 4)- regim alimentar adecvat EPIDEMIOLOGIE Toxiinfecţiile alimentare cu Salmonella apar sub formă de izbucniri cu caracter exploziv , caracterul de explozivitate fiind totuşi mai puţin marcat decât în toxiinfecţiile alimentare cauzate de stafilococii enterotoxici . Izbucnirile au un accentuat caracter sezonier. Această incidenţă sezonieră este legată de faptul că în anotimpul cald sunt întrunite condiţiile cele mai prielnice pentru înmulţirea în masă a agenţilor patogeni în alimentul contaminat .
MĂSURILE DE PROFILAXIE ÎN T.I.A. CU SALMONELLA -identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie ( umane şi extraumane ) -măsurile de împiedicare a căilor de transmitere vizează pre-venirea contaminării alimentelor , inclusiv a celor de origine vege- tală, începând cu producţia, ambalarea, conservarea, transportul şi pregătirea (controlul bacteriologic al alimentelor) -protecţia populaţiei se poate realiza numai prin educaţie sa- nitară . Toxiinfecţiile alimentare care depăşesc ca număr 5 cazuri sau acelea care izbucnesc în colectivitate, se declară urgent tele- fonic, efectuându-se o anchetă epidemiologică minuţioasă. -instalarea sau respectarea condiţiilor de igienă pe tot par- cursul alimentului ( de la sacrificare până la recoltare, transport , depozitare , prelucrare şi desfacere ) COMBATEREA T.I.A. CU SALMONELLA se face prin : -respectarea riguroasă a regulilor de igienă în sacrificarea animalelor şi manipularea cărnii -existenţa instalaţiilor frigorifice de capacitate şi funcţionalita- te adecvate -interzicerea consumului produselor care s-au învechit şi care prezintă discrete modificări organoleptice sau se evidenţia- ză modificări fizico-chimice -interzicerea consumului ouălelor de raţă crude care nu au suferit o prelucrare termică suficientă -alimentele se pregătesc şi se dau spre consum numai pen- TOXIINFECŢII ALIMENTARE tru ziua respectivă, iar dacă s-au răcit sub 62 °C, ele se reâncăl- zesc , dar în centrul alimentului să ajungă temperatura de 80 °C şi să acţioneze cel puţin 10 minute - fierberea prelungită a ouălelor de raţă - refrigerarea produselor gata preparate imediat după pregătire - îndepărtarea rozătoarelor din unităţile alimentare , deoarece acestea, constituie o sursă importantă de vehicularea salmonelelor. T.I.A. CU STAFILOCOCI Îmbolnăvirea este produsă de enterotoxina existentă în ali- mente în timpul ingerării. Din acest motiv INCUBAŢIA este scurtă (30min.-6h). DEBUTUL este brusc, violent cu greaţă vărsături repetate , crampe şi mai rar diaree. Toxiinfecţia stafilococică este frecventă, reprezentând în tara noastră aproximativ o treime din totalitatea toxiinfecţiilor alimentare . Incidenţa este pe locul doi , după cele produse de salmonele . Nu toţi stafilococii produc ente-rotoxina, ci numai unele tulpini, mai ales dintre cei patogeni ( pro- ducători de pigment , hemoliza şi coagulaza ) . Elaborarea toxinei în timpul multiplicării germenilor se face repede, în câteva ore, la temperatura camerei ( nu însă în frigider ) . Această enterotoxină este termorezistentă (rezistă 30 min. la fierbere). Stafilococul este un germene cu calităţi deosebite în sensul că este osmofil şi halo- fil, adică se poate dezvolta şi în produse zaharate şi sărate. EVOLUŢIA .Boala se resimte de obicei în 1-2 zile, fără să necesite un tratament . În unele cazuri, în funcţie de canti- tatea de toxină ingerată şi de particularităţile terenului se adaugă TOCXIINFECŢII ALIMENTARE starea toxică cu tulburări de tranzit sau colaps. SURSE DE INFECŢIE Principalul izvor de contaminare este omul purtător de piodermite, mai ales ale mâinilor şi braţelor ( panariţii , plăgi şi ec-zeme infectate ), de infecţiuni rino-faringiene şi otice. O altă sursă este reprezentată de animalele producătoare de lapte, bolnave de mastită stafilococică.
Stafilococii îşi datoresc patogenitatea lor , pe de o par- te, capacităţii de a elabora produse toxice, iar pe de altă parte, unui grad variat de virulenţă. TRATAMENTUL impune , alături de măsuri de re-hidratare , şi administrare de antibiotice antistafilococice, de prefe- rat pe cale orală (conform antibiogramei ). Manipularea neigienică, nerăcirea imediată după tratarea ter- mică măreşte riscul de contaminare a produselor respective cu stafilococi. În condiţiile prielnice de mediu şi temperatură, mai ales în condiţiile unui laborator de cofetărie sau bucătărie, se poate se- creta toxine care pot declanşa îmbolnăviri. Secretarea toxinelor se face intr-un interval de 6-12h. În formele uşoare şi comune, resta- bilitatea se obţine rapid în 24h . TOXIINFECŢII ALIMENTARE T.I.A. CAUZATĂ DE CLOSTRIDIUM PERFRIGENS Toxiinfecţiile alimentare cu clostridium perfrigens sunt în general afecţiuni uşoare , de scurtă durată , care se manifestă de obicei numai prin dureri abdominale şi diaree . Clostridium perfri- gens ( welchii ) este un bacil sporulat , anaerob , larg răspândit în natură (face parte din flora proteolitică de putreacţie). Toxina este termolabilă . INCUBAŢIA este de 8-24 h.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR Se recoltează fecale şi produse de vărsătură de la bolnavi, fragmente de organe ( în special intestin subţire ) de la cadavre
Botulinum este boala ce apare în urma consumului unor alimente ( conserve de legume , cârnaţi, şuncă , peşte conservat ) contaminate cu bacilul botulinic şi în care acesta a găsit condiţii înmulţire şi producere a toxinei botulinice . Agentul cauzator este un bacil anaerob sporulat care acţionează prin exotoxina sa sau 7 tipuri toxigenice de bacili botu- linic (A-G) , dar numai tipurile A, B, E şi F produc îmbolnăviri uma- ne ; tipurile C şi D sunt patogene pentru unele mamifere şi păsări. Forma sporulată este rezistentă la tratamentul termice, în timp ce toxina este termolabilă . Ea reprezintă un grad mare de nocivitate afectând în special sistemul nervos . INCUBAŢIA variază în limite largi (2h-8zile). SIMPTOMATOLOGIA DIGESTIVĂ se manifestă prin
Mortalitatea unor astfel de intoxicaţii este foarte mare, determinată în special de paralizia centrului respirator şi prin infec- ţiile supraadăugate la nivelul pulmonului . Boala se datoreşte unei intoxicaţii puternice , care se manifestă prin oboseală accentuată, dureri de cap, ameţeli , limitarea mişcărilor globilor oculari (vedere dublă), dificultăţi la înghiţit şi stingerea vocii . În unele cazuri para- lizia se generalizează şi omul bolnav moare prin asfixie . BOTULISMUL LA OM Perioada de INCUBAŢIE este variabilă. În majoritatea cazurilor s-a observat un paralelism între durata perioadei de in-cubaţie şi a prognosticului toxiinfecţiei : cu cât durata incubaţiei este mai scurtă cu atât prognosticul este mai grav . SIMPTOMATOLOGIA se caracterizează prin : - oboseală, temperatura este normală - paloarea feţei este des semnalată, iar pielea şi mucoasele nazale, bucale şi conjunctivale sunt uscate - diminuarea forţei musculare - contracţia maseterilor este slabă , masticaţia fiind extrem de dificilă. TOXIINFECŢII ALIMENTARE TRATAMENTUL botulismului uman este eficace , dacă se ţine seama de următoarele principii : - administrarea serului antibotulinic cât mai precoce de la con-sumului alimentului cauzator de boală - cantitatea de ser administrată să fie în raport cu gravitatea clinică - inocularea să fie făcută pe cale musculară şi mai ales intravenoasă , introducerea de ser antibiotic, pe cale intrarahidiană şi rectală este des necesară BOTULISMUL LA ANIMALE În ultima vreme au fost descrise infecţii spontane ase-mănătoare cu botulismul uman, la o serie de animale peridomes- tice. Caii pot face toxiinfecţii botulinice prin consum de furaj contaminat. Catârii, fac de asemenea botulism când consumă furaj. Vitele , cornutele şi ovinele pot contacta botulismul de-terminat de clostridium botulinum tip B, care contaminează nutre- ţul. Puii de găină şi raţele fac o boală asemănătoare botu-lismului determinată în cazul puilor de găină " Limberneck " şi în cazul raţelor " boala raţelor ". SURSELE DE INFECŢIE Clostridium botulinum se găseşte în mod normal în sol, în mâlul de pe fundul apelor, în intestinul omului şi al animalelor . Contaminarea se poate face deci cu uşurinţă pe mai multe căi. Pentru a se dezvolta, însă , este necesar un mediu strict anaerob TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE şi o slabă concurenţă microbiană . Aceste condiţii sunt realizate, de obicei, în conservele de carne , peşte sau legume sterilizate in-suficient pentru a distruge sporii sau recontaminate ulterior în me- zeluri, cârnaţi şi afumături cu durată îndelungată de păstrare sau ţinute în untură, semiconserve din carne, peşte şi legume prepara- te în condiţii necorespunzătoare, cu strat de ulei. Denumirea de botulism provine din latinescul " botulus ", care se traduce în limba română prin " cârnat " , deoarece prima intoxicaţie de acest fel descrisă în literatura de specialitate a fost înregistrată în Germania şi s-a datorat consumului unor cârnaţi . Îmbolnăvirea este consecinţa acţiunii toxinei botulinice care atacă sistemul nervos central şi parasimpatic. Ea se distruge în câteva minute prin fierbere. INCUBAŢIA -- Semnele bolii apar după 12- 48h de la consumarea produselor alimentare contaminate, dar perioada de incubaţie se poate prelungi până la 4 zile. Yüklə 0,83 Mb. Dostları ilə paylaş:
|