Tuberculoza la copil Protocol clinic instituțional

• 
  Bronhoscopie.
  
• 
  Echo doppler.
  
• 
  Rg toracică de profil.
  
• 
  TC toracic.
  

În general evidenţierea bacilului Koch în diversele produse patologice permite stabilirea diagnosticului de tuberculoză. În cazul tuberculozelor BK negative acestea trebuie diferenţiate de:

• 
  angine repetate în anamneză;
  
• 
  perioade de remisie îndelungată (tonsilita cronică);
  
• 
  examenul cavităţii bucale: amigdale hipertrofiate, acoperite cu exsudat pultaceu albicios, cremos, punctiform; sialoree;
  
• 
  examenul ganlionilor limfatici regionali: măriţi în dimensiuni, dureroşi la palpare.
  

• 
  dureri în regiunea precardiacă;
  
• 
  artralgii;
  
• 
  date obiective care confirmă afectarea aparatului cardiovascular: atenuarea bătăilor cardiace; suflul sistolic, etc.;
  
• 
  leucocitoză, monocitoză, mărirea VSH;
  
• 
  probe reumatice pozitive.
  

• 
  subfebrilitate cu caracter monoton;
  
• 
  mai frecvent la copiii predispuşi la reacţii alergice; după suportarea infecţiilor banale; după vaccinări profilactice.
  

• 
  curba de temperatură cu caracter dezechilibrat pe parcursul zilei.
  

• 
  debut acut;
  
• 
  febră;
  
• 
  leucocitoză;
  

• 
  răspuns bun la tratament antibiotic;
  
• 
  evoluţie radiologică favorabilă;
  

• 
  tuse cu expectoraţie purulentă în cantitate mare;
  
• 
  leucocioză.
  

• 
  imagine radiologică cavitară/nodulară.
  

• 
  tuse cu expectoraţii purulente în cantitate mare;
  
• 
  imagine radiologică cavitară;
  
• 
  leucocitoză.