Uniunea europeană guvernul româniei

ca hibernaculă cât şi ca maternitate.În

cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă

suplimentarea ofertei de reproducere prin

instalarea de căsuţe artificial. Acestea se

confecţionează din lemn şi se instalează în

arbori inainte de ieşirea liliecilor din

hibernare. Pentru situl ROSCI0200,

instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe

artificial, poate asigura condiţiile optime de

reproducere pentru specie pe termen

relative lung.

Implementarea acestei activităţi presupune

însă şi verificarea periodic-anuală a

căsuteşor instalate, respective curăţarea şi

repararea lor dacă este cazul.

1.5.4

A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă

de problemele chiropterelor în general

şi ale speciei Rh. Hipposideros în

special

Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se

hrănesc şi / sau se reproduce în habitate

aflate până la câţiva kilometri distanţă de

situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul

Vaşcău, este necesară introducerea în

pliantele de conştientizare a populaţiei a

unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se

recomandă explicarea rolului lor pozitiv al

speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor

oferite omului, prin consumarea insectelor.

De asemenea, se recomandă şi demontarea

miturilor referitoare la această specie, şi

explicarea impactului produs de perturbarea

coloniilor de lilieci în perioadele de 174 

 

hibernare şi reproducere, precum şi al

folosirii insecticidelor asupra surselor de

hrană ale acestora.

1.5.5

R. Interzicerea/limitarea accesului la

peşterile din sit.

Perturbările de către om ale coloniilor de

hibernare şi reproducere sunt unul dintre

principalii factori de declin la nivel global a

speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată

a oamenilor în peşteri în perioada de iernat

în special poate provoca trezirea liliecilor

din hibernare, asociată cu pierderi de

energie de către lilieci, care le-ar asigura

hibernarea pentru o perioadă de 2-3

săptămâni. Prin urmare, perturbarea

repetată a coloniilor în perioada de

hibernare poate duce la un deficit major de

energie, liliecii riscând să moară înainte de

sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor

de energie. În perioada de reproducere

accesul necontrolat în peşteri poate cauza

pierderi directe, respective mortalitate în

rândul juvenililor.

1.5.6

R. Interzicerea vătămării, capturării -

cu excepţia celei avizate în scop

ştiinţific, deţinerii, comercializării

speciei.

Se vor realiza patrule o dată sau de două ori

pe an, în perioadele critice pentru specie

din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de

Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea

pe panouri şi prin alte metode de

conştientizare a publicului.

Capturarea în scop ştiinţific se va face cu

acordul custodelui şi în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Specia nu prezintă interes general de

recoltare, dar poate fi în pericol de

vătămare mai ales prin perturbarea

coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle

de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special

în perioadele de reproducere şi hibernare -

perioada noiembrie - iunie. În perioada de

reproducere, perturbările din partea omului

pot duce la abandonarea sau chiar moartea

prin cădere pe sol a puilor ce nu au

abilitatea de zbor formată.

  175 

 

4.2.1.6 MG: Asigurarea conservării speciei Myotis myotis, în sensul atingerii stării de

conservare favorabilă a acesteia

Cod 

MS

Titlu Descriere

1.6.1

A. Menţinerea în pădure a minim 5% -

dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau

rupţi

Conform studiilor din ultimul deceniu,

lemnul mort - buturugile de diferite

dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,

copacii căzuţi - joacă un rol important în

ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive

directe asupra speciilor de licheni, muşchi,

ciuperci, plante, insecte - hrană pentru

speciile de lilieci.

În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi

curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.

75-250 mc/ha. Astfel de păduri

neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie

sau înmulţire a speciilor de insecte

dăunătoare, care pot să provoace pagube

habitatelor forestiere - de interes comunitar.

Menţinerea unui procent de cca. 5-10%

dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi

- inclusiv crengi căzute - reprezintă un

compromis între cele două probleme de

management, fiind o practică comună în

prezent în managementul diversităţii

pădurilor din Europa. Lemnul mort poate

avea o distribuţie neuniformă în unitatea de

management forestier - unele zone pot fi

sub medie, iar altele peste medie.

Măsura nu se aplică în cazul arboretelor

tinere.

1.6.2

A. Asigurarea existenţei habitatelor de

hrănire

Zonele de hrănire pentru această specie sunt

reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,

până la câţiva kilometri distanţă de pădure.

Se recomandă evitarea folosirii de

insecticide în aceste habitate, şi în

vecinătatea lor.

Conflicte de management: această măsură

poate duce la apariţia sau înmulţirea

speciilor de insecte dăunătoare care să

provoace pagube habitatelor forestiere - de

interes comunitar. În anumite situaţii,

tratamentele cu insecticide se pot impune, 176 

 

dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,

după necesităţi, ţinând cont de nevoile de

hrănire a speciilor de lilieci.

1.6.3

A. Suplimentarea ofertei de

reproducere prin amplasarea de căsuţe

artificial.

Menţinerea stării favorabile de conservare

si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul

speciilor de chiroptere existenţa atât a

locurilor propice în care să se instaleze

hibernaculele (locurile în care liliecii se

adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor

propice în care are loc reproducerea şi

creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).

Adesea un anume loc poate funcţiona atât

ca hibernaculă cât şi ca maternitate.În

cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă

suplimentarea ofertei de reproducere prin

instalarea de căsuţe artificial. Acestea se

confecţionează din lemn şi se instalează în

arbori inainte de ieşirea liliecilor din

hibernare. Pentru situl ROSCI0200,

instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe

artificial, poate asigura condiţiile optime de

reproducere pentru specie pe termen

relative lung.

Implementarea acestei activităţi presupune

însă şi verificarea periodic-anuală a

căsuteşor instalate, respective curăţarea şi

repararea lor dacă este cazul.

1.6.4

A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă

de problemele chiropterelor în general

şi ale specieiMyotis myotis în special

Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se

hrănesc şi / sau se reproduce în habitate

aflate până la câţiva kilometri distanţă de

situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul

Vaşcău, este necesară introducerea în

pliantele de conştientizare a populaţiei a

unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se

recomandă explicarea rolului lor pozitiv al

speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor

oferite omului, prin consumarea insectelor.

De asemenea, se recomandă şi demontarea

miturilor referitoare la această specie, şi

explicarea impactului produs de perturbarea

coloniilor de lilieci în perioadele de

hibernare şi reproducere, precum şi al

folosirii insecticidelor asupra surselor de 177 

 

hrană ale acestora.

1.6.5

R. Interzicerea/limitarea accesului la

peşterile din sit.

Perturbările de către om ale coloniilor de

hibernare şi reproducere sunt unul dintre

principalii factori de declin la nivel global a

speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată

a oamenilor în peşteri în perioada de iernat

în special poate provoca trezirea liliecilor

din hibernare, asociată cu pierderi de

energie de către lilieci, care le-ar asigura

hibernarea pentru o perioadă de 2-3

săptămâni. Prin urmare, perturbarea

repetată a coloniilor în perioada de

hibernare poate duce la un deficit major de

energie, liliecii riscând să moară înainte de

sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor

de energie. În perioada de reproducere

accesul necontrolat în peşteri poate cauza

pierderi directe, respective mortalitate în

rândul juvenililor.

1.6.6

R. Interzicerea vătămării, capturării -

cu excepţia celei avizate în scop

ştiinţific, deţinerii, comercializării

speciei.

Se vor realiza patrule o dată sau de două ori

pe an, în perioadele critice pentru specie

din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de

Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea

pe panouri şi prin alte metode de

conştientizare a publicului.

Capturarea în scop ştiinţific se va face cu

acordul custodelui şi în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Specia nu prezintă interes general de

recoltare, dar poate fi în pericol de

vătămare mai ales prin perturbarea

coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle

de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special

în perioadele de reproducere şi hibernare -

perioada noiembrie - iunie. În perioada de

reproducere, perturbările din partea omului

pot duce la abandonarea sau chiar moartea

prin cădere pe sol a puilor ce nu au

abilitatea de zbor formată.

 

4.2.1.7 MG: Asigurarea conservării speciei Miniopterus schreibersii, în sensul atingerii

stării de conservare favorabilă a acesteia 178 

 

Cod 

MS

Titlu Descriere

1.7.1

A. Menţinerea în pădure a minim 5% -

dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau

rupţi

Conform studiilor din ultimul deceniu,

lemnul mort - buturugile de diferite

dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,

copacii căzuţi - joacă un rol important în

ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive

directe asupra speciilor de licheni, muşchi,

ciuperci, plante, insecte - hrană pentru

speciile de lilieci.

În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi

curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.

75-250 mc/ha. Astfel de păduri

neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie

sau înmulţire a speciilor de insecte

dăunătoare, care pot să provoace pagube

habitatelor forestiere - de interes comunitar.

Menţinerea unui procent de cca. 5-10%

dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi

- inclusiv crengi căzute - reprezintă un

compromis între cele două probleme de

management, fiind o practică comună în

prezent în managementul diversităţii

pădurilor din Europa. Lemnul mort poate

avea o distribuţie neuniformă în unitatea de

management forestier - unele zone pot fi

sub medie, iar altele peste medie.

Măsura nu se aplică în cazul arboretelor

tinere.

1.7.2

A. Asigurarea existenţei habitatelor de

hrănire

Zonele de hrănire pentru această specie sunt

reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,

până la câţiva kilometri distanţă de pădure.

Se recomandă evitarea folosirii de

insecticide în aceste habitate, şi în

vecinătatea lor.

Conflicte de management: această măsură

poate duce la apariţia sau înmulţirea

speciilor de insecte dăunătoare care să

provoace pagube habitatelor forestiere - de

interes comunitar. În anumite situaţii,

tratamentele cu insecticide se pot impune,

dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,

după necesităţi, ţinând cont de nevoile de 179 

 

hrănire a speciilor de lilieci.

1.7.3

A. Suplimentarea ofertei de

reproducere prin amplasarea de căsuţe

artificial.

Menţinerea stării favorabile de conservare

si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul

speciilor de chiroptere existenţa atât a

locurilor propice în care să se instaleze

hibernaculele (locurile în care liliecii se

adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor

propice în care are loc reproducerea şi

creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).

Adesea un anume loc poate funcţiona atât

ca hibernaculă cât şi ca maternitate. În

cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă

suplimentarea ofertei de reproducere prin

instalarea de căsuţe artificial. Acestea se

confecţionează din lemn şi se instalează în

arbori inainte de ieşirea liliecilor din

hibernare. Pentru situl ROSCI0200,

instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe

artificial, poate asigura condiţiile optime de

reproducere pentru specie pe termen

relative lung.

Implementarea acestei activităţi presupune

însă şi verificarea periodic-anuală a

căsuteşor instalate, respective curăţarea şi

repararea lor dacă este cazul.

1.7.4

A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă

de problemele chiropterelor în general

şi ale speciei Miniopterus schreibersii

în special

Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se

hrănesc şi / sau se reproduce în habitate

aflate până la câţiva kilometri distanţă de

situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul

Vaşcău, este necesară introducerea în

pliantele de conştientizare a populaţiei a

unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se

recomandă explicarea rolului lor pozitiv al

speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor

oferite omului, prin consumarea insectelor.

De asemenea, se recomandă şi demontarea

miturilor referitoare la această specie, şi

explicarea impactului produs de perturbarea

coloniilor de lilieci în perioadele de

hibernare şi reproducere, precum şi al

folosirii insecticidelor asupra surselor de

hrană ale acestora.

1.7.5 R. Interzicerea/limitarea accesului la Perturbările de către om ale coloniilor de 180 

 

peşterile din sit. hibernare şi reproducere sunt unul dintre

principalii factori de declin la nivel global a

speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată

a oamenilor în peşteri în perioada de iernat

în special poate provoca trezirea liliecilor

din hibernare, asociată cu pierderi de

energie de către lilieci, care le-ar asigura

hibernarea pentru o perioadă de 2-3

săptămâni. Prin urmare, perturbarea

repetată a coloniilor în perioada de

hibernare poate duce la un deficit major de

energie, liliecii riscând să moară înainte de

sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor

de energie. În perioada de reproducere

accesul necontrolat în peşteri poate cauza

pierderi directe, respective mortalitate în

rândul juvenililor.

1.7.6

R. Interzicerea vătămării, capturării -

cu excepţia celei avizate în scop

ştiinţific, deţinerii, comercializării

speciei.

Se vor realiza patrule o dată sau de două ori

pe an, în perioadele critice pentru specie

din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de

Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea

pe panouri şi prin alte metode de

conştientizare a publicului.

Capturarea în scop ştiinţific se va face cu

acordul custodelui şi în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Specia nu prezintă interes general de

recoltare, dar poate fi în pericol de

vătămare mai ales prin perturbarea

coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle

de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special

în perioadele de reproducere şi hibernare -

perioada noiembrie - iunie. În perioada de

reproducere, perturbările din partea omului

pot duce la abandonarea sau chiar moartea

prin cădere pe sol a puilor ce nu au

abilitatea de zbor formată.

 

4.2.1.8 MG: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare

favorabilă a habitatului (9150)

Cod_MS Titlu Descriere 181 

 

1.8.1 A. Păstrarea suprafeţelor actuale

ale habitatului 9150 din

ROSCI0200

Acest tip de habitat este reprezentativ pentru

o zonă calcaroasă precum cea a Platoului

Vașcău, de aceea este importantă menținerea

sau chiar extinderea acestor făgete cu

orhidee. Activitatea reprezintă o prioritate

permanentă și se realizează prin menținerea

sub control a factorilor perturbatori care pot

duce la restrângerea habitatului in regiune.

1.8.2 R. Interzicerea construcţiilor

(drumuri, cabane, case

particulare etc.) în perimetrul

habitatului 9150 din sit

Construcțiile noi pe suprafețele ocupate cu

pădure, în special cele particulare, vor fi

interzise cu desavârșire. Acestea pot afecta

atat prin restrângerea habitatului în spațiul

ocupat de acestea, dar și prin acțiunile

efectele pe care le generează aceste

construcții (poluare de diverse tipuri, acces

motorizat, introducerea unor specii alohtone

etc.)

1.8.3 R. Interzicerea/limitarea

activităţilor cu potenţial impact

negativ (precum:off road cu

automobile sau motociclete,

păşunat etc.) asupra stării de

conservare a habitatului 9150 din

sit

Activitățile tip off-road, atât cu automobile

de teren, cât și cu motociclete, în scopuri de

agrement dăunează seminificativ starea de

conservare a habitatului forestier prin

dislocarea stratului de sol, afectarea

arbuștilor, a regenerării naturale, dar și a

florei specifice mediului forestier. De

asemenea, accesul motorizat cu aceste tipuri

de vehicule poate fi o sursa ridicată de

poluare (scurgeri uleiuri, degajare de noxe).

1.8.4 R. Interzicerea/limitarea

schimbării destinaţiei terenurilor

în imediata apropiere/vecinătate

a limitelor de distribuţie a

habitatului în sit (rază de 100 m)

Se va urmări limitarea pe cât posibil a

conversiei pajiștilor în terenuri arabile, care

conțin în special culturi intensive, sau

construibile, deoarece acestea pot constitui o

sursa pentru unele specii alohtone sau pot

afecta semnificativ, indirect, mediul forestier.

Efectul de margine este cunoscut în ecologie.

1.8.5 R. Interzicerea schimbării

modului de utilizare a terenului

Se va urmări interzirea defrișării pădurii și

instalarea unor alte tipuri de ecosisteme, cum

ar fi cele agricole, construibile, de exploatare

diferite resurse minerale etc. 182 

 

1.8.6 A. Efectuarea lucrărilor de

îngrijire şi conducere a

arboretelor tinere conform

planurilor prevăzute în

amenajamentele silvice aprobate

şi aflate în vigoare, cu dirijarea

compoziţiei arboretelor înspre

tipul natural fundamental de

pădure şi înspre structuri

(orizontale şi verticale) cât mai

diversificate

Conservarea habitatului în mod sustenabil se

va realiza în timp ținând cont de prevederile

amenajamentului silvic. Se va urmări, în

măsura disponibilităților financiare și ale

nevoilor comunităților locale ca arboretele să

fie păstrate sau chiar dirijate (unde este

cazul) câtre un tip fundamental de pădure. În

acest caz, speciile de arbori fundamentale

sunt Fagus sylvatica și Carpinus betulus, cu

speciile de amestec specifice zonei. Se va

evita conversia spre specii din afara arealului

natural (exemplu molid, pin) sau celor

alohtone (salcâm).

1.8.7 A. Menţinerea, respectiv

refacerea unor structuri

orizontale şi verticale ale

arboretelor cât mai diversificate

prin aplicarea tratamentelor

silvotehnice (tăieri de regenerare

ale arboretelor) conform

planurilor prevăzute în

amenajamentele silvice aprobate

şi aflate în vigoare

Lucrările silviculturale vor urmări păstrarea

sau promovarea nu numai a arborilor masivi,

din speciile fundamentale, dar și pe cei

secundari, ca de exemplu Acer platanoides,

A. pseudoplatanus, Fraxinus excelsior,

Prunus avium etc., nativi regiunii. În plus, se

va urmări și păstrarea unui strat arbustiv cât

mai divers în specii.

1.8.8 A. Menţinerea arborilor parţial

uscaţi, bătrâni sau rupţi în

procent de cca. 5-10% din

numărul total de arbori la hectar.

În pădurile mature, 5% din

arbori/ha se traduce în circa 20

de arbori uscaţi/ha

Arborii doborâți în mod natural sunt

importanți pentru menținerea unor specii de

insecte, dar și de alte specii de faună. În acest

sens, se va urmări ca amenajamentul să nu

urmărească lucrări de igienizare într-o

măsură prea ridicată, deci limitarea acestei

acțiuni.

1.8.9 R. Interzicerea reîmpăduririlor şi

a completărilor utilizând specii

străine (alohtone),

necaracteristice tipului natural

fundamental de pădure, precum

şi controlul reîmpăduririlor

utilizând o singură specie

În cazul în care se vor efectua lucrări de

împădurire sau completări, se va interzice cu

desăvârșire introducerea speciilor de conifere

sau a alte elemente alohtone, cum ar fi

salcâmul. Conservarea biodiversității trebuie