Descrierea stării globale de
conservare a tipului de habitat
în aria naturală protejată
Pădurile acidofile de fag se găsesc localizate în
partea de sud a sitului. În special în partea
superioară a văii Tâlniciorii și la SE de satul
Ponoarele, se întâlnesc arbori şi chiar arborete pe
arii mari, cu vârste apreciabile, care indică un
impact antropic redus. Pe de altă parte, în partea
de sud a sitului suprafețe importante sunt puternic
afectate de tăieri recente.
Nr Parametru Descriere
E.1. Clasificarea tipului de habitat EC
E.2. Codul unic al tipului de habitat 8310
H.3.
Starea globală de conservare a
tipului de habitat
Peştera Ponor - ”FV”
Avenul Iliei - ”FV”
Avenul din Varful Pîrlitu - ”FV”
Avenul Dîmbul Boianului - ”FV”.
Avenul Coşul Dracului - ”U1”
Avenul Hârtopul lui Topor - ”FV”
Peștera Hârtopul de sub Piatră - ”FV”
Peştera Topliţa - ”FV”
H.4.
Tendinţa stării globale de
conservare a tipului de habitat
”0” – este stabilă
H.5.
Detalii asupra stării globale de
conservare a tipului de habitat
necunoscute
-
H.6.
Descrierea stării globale de
conservare a tipului de habitat
în aria naturală protejată
În cazul tuturor cavităților se remarcă existenţa
unor presiuni antropice și procese naturale cu
efecte pe termen scurt, mediu şi lung asupra stării
mediului spelean care afectează în special
habitatele şi speciile de interes cu o mare valoare
conservaţionistă naţională şi comunitară.
Activităţile tradiţionale (exploatarea masei
lemnoase, păşunatul) împreună cu managementul
forestier general, drumurile de acces, depozitarea
necontrolată şi ilegală a deşeurilor menajere şi
agro-zootehnice, evacuările de ape uzate
menajere în apele de suprafaţă, degradarea
terenurilor şi a solurilor, focurile în locurile
nepermise şi incendierea vegetaţiei, accesul
neîngrădit al publicului în segmentele
cavernamentelor, reprezintă surse reale de
disfuncţionalităţi la nivelul habitatelor şi speciilor
de interes comunitar. Astfel, starea generală de
conservare a habitatelor subterane din situl 165
analizat este una relativ bună, cu tendinţe de
fragilitate progresivă.
4. Scopul si obiectivele Planului de Management
4.1 Scopul planului de management pentru aria naturală
protejată
A fost luat în considerare faptul că scopul este o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru
întregul Sit Natura 2000 pe termen lung, ce înglobează nu numai o stare viitoare dar şi
atitudini şi experienţe legate de viitor.
Totodată a fost evidenţiat în cadrul dezbaterilor că Directivele UE prevăd un obiectiv comun
pentru siturile Natura 2000: ”de a menţine sau reface habitatele şi speciile la un nivel
favorabil de conservare” prin măsuri care ”să ţină seama de cerinţele economice, sociale şi
culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale”.
De asemenea a fost subliniat că Situl Natura 2000 trebuie să aibă un scop mai larg, care să nu
se limiteze doar la conservarea speciilor şi habitatelor, ci să cuprindă întreaga problematică a
dezvoltării durabile a comunităţilor locale de care depinde menţinerea stării de conservare
speciilor şi habitatelor. Prin armonizarea acestor două direcţii s-a stabilit următoarea
formulare a scopului Planului de management:
Menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor acestora, pentru care a
fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vaşcău, în contextul dezvoltării
durabile a comunităţilor locale ce se găsesc pe teritoriul Sitului.
Această formulare poate suferi însă modificări ulterioare dacă, în cadrul procesului de
elaborare a planului de management se identifică noi aspecte care ar trebui evidenţiate în
obiectivul general al planului.
4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice / management
şi activităţi
4.2.1 OG: Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat
situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
4.2.1.1 MG: Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul atingerii stării de
conservare favorabilă a acesteia
Cod Titlu Descriere 166
MS
1.1.1
A. Monitorizarea întinderii şi
suprafeţei acumulărilor temporare şi
permanente de apă din sit.
Seceta şi precipitaţiile reduse pot duce în
timp la scăderea numărului şi reducerea
suprafeţei actuale ocupate de habitate
acvatice de reproducere pentru specie.
Acestea vor fi monitorizate pentru a putea
identifica eventuale modificări şi propune
măsuri de contracarare.
1.1.2
A. Crearea de noi habitate acvatice de
reproducere în sit
Crearea de noi bălţi cu suprafeţe variabile
(1-3mp) prin săparea unor gropi cu
adâncime de până la 0,5 m, în puncte unde
este favorizată acumularea naturală de apă,
atât în habitate deschise cât şi în habitate
forestiere, în afara drumurilor de
exploatare.
Implementarea acestei măsuri poate asigura
pe termen lung starea de conservare
favorabilă a speciei în sit.
1.1.3
R. Reglementarea, limitarea şi/sau
interzicerea oricăror activităţi
susceptibile să ducă la reducerea
suprafeţelor ocupate de habitate
acvatice permanente şi temporare din
sit
Vor fi interzise activităţi de drenare,
desecare, canalizare, regularizare maluri,
schimbarea destinaţiei terenului etc. care ar
putea duce imediat sau în timp la scăderea
suprafeţei şi adâncimii habitatul acvatic.
1.1.4 R. Interzicerea poluării zonelor umede
Interzicerea deversării oricăror substanţe
poluante în ape sau apropierea acestora,
inclusiv în bălţi şi şanţuri.
Interzicerea depozitării deşeurilor de orice
fel în ape, pe malul apelor , în bălţi şi
şanţuri, inclusiv a materialului vegetal.
1.1.5
R. Interzicerea/limitarea spaţială a
adăpării şi scăldatului vitelor în
lacurile, tăurile şi bălţile din sit.
Prin intrarea turmelor de vite în apă se
distrug habitatele de reproducere aflate la
marginea apei. Pontele şi larvele pot fi
distruse, iar adulţii omorâţi.
1.1.6
R. Interzicerea/limitarea temporară a
circulaţiei motorizate în scop de
agrement pe drumurile forestiere şi
drumurile de pământ, precum şi în
afara drumurilor, în perioada de
reproducere a speciei.
Specia se reproduce în bălţi, şanţuri şi
ogaşe formate pe drumuri de pamânt şi în
afara lor. Maşinile şi motocicletele de
teren, ATV-urile etc. pot distruge pontele şi
omorî adulţii. Nu va fi permis accesul
acestor vehicule în perioada de reproducere
(aprilie-iunie)
167
4.2.1.2 MG: Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de
conservare favorabilă a acesteia
Cod
MS
Titlu Descriere
1.2.1
A. Monitorizarea întinderii şi
suprafeţei acumulărilor temporare şi
permanente de apă din sit.
Seceta şi precipitaţiile reduse pot duce în
timp la scăderea numărului şi reducerea
suprafeţei actuale ocupate de habitate
acvatice de reproducere pentru specie.
Acestea vor fi monitorizate pentru a putea
identifica eventuale modificări şi propune
măsuri de contracarare.
1.2.2
A. Crearea de noi habitate acvatice de
reproducere în sit
Crearea de noi bălţi cu suprafeţe variabile
(1-3mp) prin săparea unor gropi cu
adâncime de până la 0,5 m, în puncte unde
este favorizată acumularea naturală de apă,
atât în habitate deschise cât şi în habitate
forestiere, în afara drumurilor de
exploatare.
Implementarea acestei măsuri poate asigura
pe termen lung starea de conservare
favorabilă a speciei în sit.
1.2.3
R. Reglementarea, limitarea şi/sau
interzicerea oricăror activităţi
susceptibile să ducă la reducerea
suprafeţelor ocupate de habitate
acvatice permanente şi temporare din
sit
Vor fi interzise activităţi de drenare,
desecare, canalizare, regularizare maluri,
schimbarea destinaţiei terenului etc. care ar
putea duce imediat sau în timp la scăderea
suprafeţei şi adâncimii habitatul acvatic.
1.2.4 R. Interzicerea poluării zonelor umede
Interzicerea deversării oricăror substanţe
poluante în ape sau apropierea acestora,
inclusiv în bălţi şi şanţuri.
Interzicerea depozitării deşeurilor de orice
fel în ape, pe malul apelor , în bălţi şi
şanţuri, inclusiv a materialului vegetal.
1.2.5
R. Interzicerea/limitarea spaţială a
adăpării şi scăldatului vitelor în
lacurile, tăurile şi bălţile din sit.
Prin intrarea turmelor de vite în apă se
distrug habitatele de reproducere aflate la
marginea apei. Pontele şi larvele pot fi
distruse, iar adulţii omorâţi.
1.2.6
R. Interzicerea/limitarea temporară a
circulaţiei motorizate în scop de
agrement pe drumurile forestiere şi
drumurile de pământ, precum şi în
afara drumurilor, în perioada de
reproducere a speciei.
Specia se reproduce în bălţi, şanţuri şi
ogaşe formate pe drumuri de pamânt şi în
afara lor. Maşinile şi motocicletele de
teren, ATV-urile etc. pot distruge pontele şi
omorî adulţii. Nu va fi permis accesul
acestor vehicule în perioada de reproducere 168
(aprilie-iunie)
4.2.1.3 MG: Asigurarea conservării speciei Triturus vulgaris ampelensis, în sensul
atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
Cod
MS
Titlu Descriere
1.3.1
A. Monitorizarea întinderii şi
suprafeţei acumulărilor temporare şi
permanente de apă din sit.
Seceta şi precipitaţiile reduse pot duce în
timp la scăderea numărului şi reducerea
suprafeţei actuale ocupate de habitate
acvatice de reproducere pentru specie.
Acestea vor fi monitorizate pentru a putea
identifica eventuale modificări şi propune
măsuri de contracarare.
1.3.2
A. Crearea de noi habitate acvatice de
reproducere în sit
Crearea de noi bălţi cu suprafeţe variabile
(1-3mp) prin săparea unor gropi cu
adâncime de până la 0,5 m, în puncte unde
este favorizată acumularea naturală de apă,
atât în habitate deschise cât şi în habitate
forestiere, în afara drumurilor de
exploatare.
Implementarea acestei măsuri poate asigura
pe termen lung starea de conservare
favorabilă a speciei în sit.
1.3.3
R. Reglementarea, limitarea şi/sau
interzicerea oricăror activităţi
susceptibile să ducă la reducerea
suprafeţelor ocupate de habitate
acvatice permanente şi temporare din
sit
Vor fi interzise activităţi de drenare,
desecare, canalizare, regularizare maluri,
schimbarea destinaţiei terenului etc. care ar
putea duce imediat sau în timp la scăderea
suprafeţei şi adâncimii habitatul acvatic.
1.3.4 R. Interzicerea poluării zonelor umede
Interzicerea deversării oricăror substanţe
poluante în ape sau apropierea acestora,
inclusiv în bălţi şi şanţuri.
Interzicerea depozitării deşeurilor de orice
fel în ape, pe malul apelor , în bălţi şi
şanţuri, inclusiv a materialului vegetal.
1.3.5
R. Interzicerea/limitarea spaţială a
adăpării şi scăldatului vitelor în
lacurile, tăurile şi bălţile din sit.
Prin intrarea turmelor de vite în apă se
distrug habitatele de reproducere aflate la
marginea apei. Pontele şi larvele pot fi
distruse, iar adulţii omorâţi.
1.3.6
R. Interzicerea/limitarea temporară a
circulaţiei motorizate în scop de
agrement pe drumurile forestiere şi
drumurile de pământ, precum şi în
Specia se reproduce în bălţi, şanţuri şi
ogaşe formate pe drumuri de pamânt şi în
afara lor. Maşinile şi motocicletele de
teren, ATV-urile etc. pot distruge pontele şi 169
afara drumurilor, în perioada de
reproducere a speciei.
omorî adulţii. Nu va fi permis accesul
acestor vehicule în perioada de reproducere
(aprilie-iunie)
4.2.1.4 MG: Asigurarea conservării speciei Rhinolophus ferrumequinum, în sensul
atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia
Cod
MS
Titlu Descriere
1.4.1
A. Menţinerea în pădure a minim 5% -
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau
rupţi
Conform studiilor din ultimul deceniu,
lemnul mort - buturugile de diferite
dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,
copacii căzuţi - joacă un rol important în
ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive
directe asupra speciilor de licheni, muşchi,
ciuperci, plante, insecte - hrană pentru
speciile de lilieci.
În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi
curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.
75-250 mc/ha. Astfel de păduri
neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie
sau înmulţire a speciilor de insecte
dăunătoare, care pot să provoace pagube
habitatelor forestiere - de interes comunitar.
Menţinerea unui procent de cca. 5-10%
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi
- inclusiv crengi căzute - reprezintă un
compromis între cele două probleme de
management, fiind o practică comună în
prezent în managementul diversităţii
pădurilor din Europa. Lemnul mort poate
avea o distribuţie neuniformă în unitatea de
management forestier - unele zone pot fi
sub medie, iar altele peste medie.
Măsura nu se aplică în cazul arboretelor
tinere.
1.4.2
A. Asigurarea existenţei habitatelor de
hrănire
Zonele de hrănire pentru această specie sunt
reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,
până la câţiva kilometri distanţă de pădure.
Se recomandă evitarea folosirii de
insecticide în aceste habitate, şi în
vecinătatea lor.
Conflicte de management: această măsură
poate duce la apariţia sau înmulţirea 170
speciilor de insecte dăunătoare care să
provoace pagube habitatelor forestiere - de
interes comunitar. În anumite situaţii,
tratamentele cu insecticide se pot impune,
dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,
după necesităţi, ţinând cont de nevoile de
hrănire a speciilor de lilieci.
1.4.3
A. Suplimentarea ofertei de
reproducere prin amplasarea de căsuţe
artificial.
Menţinerea stării favorabile de conservare
si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul
speciilor de chiroptere existenţa atât a
locurilor propice în care să se instaleze
hibernaculele (locurile în care liliecii se
adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor
propice în care are loc reproducerea şi
creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).
Adesea un anume loc poate funcţiona atât
ca hibernaculă cât şi ca maternitate.În
cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă
suplimentarea ofertei de reproducere prin
instalarea de căsuţe artificial. Acestea se
confecţionează din lemn şi se instalează în
arbori inainte de ieşirea liliecilor din
hibernare. Pentru situl ROSCI0200,
instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe
artificial, poate asigura condiţiile optime de
reproducere pentru specie pe termen
relative lung.
Implementarea acestei activităţi presupune
însă şi verificarea periodic-anuală a
căsuteşor instalate, respective curăţarea şi
repararea lor dacă este cazul.
1.4.4
A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă
de problemele chiropterelor în general
şi ale speciei Rh. ferrumequinum în
special
Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se
hrănesc şi / sau se reproduce în habitate
aflate până la câţiva kilometri distanţă de
situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul
Vaşcău, este necesară introducerea în
pliantele de conştientizare a populaţiei a
unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se
recomandă explicarea rolului lor pozitiv al
speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor
oferite omului, prin consumarea insectelor.
De asemenea, se recomandă şi demontarea
miturilor referitoare la această specie, şi 171
explicarea impactului produs de perturbarea
coloniilor de lilieci în perioadele de
hibernare şi reproducere, precum şi al
folosirii insecticidelor asupra surselor de
hrană ale acestora.
1.4.5
R. Interzicerea/limitarea accesului la
peşterile din sit.
Perturbările de către om ale coloniilor de
hibernare şi reproducere sunt unul dintre
principalii factori de declin la nivel global a
speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată
a oamenilor în peşteri în perioada de iernat
în special poate provoca trezirea liliecilor
din hibernare, asociată cu pierderi de
energie de către lilieci, care le-ar asigura
hibernarea pentru o perioadă de 2-3
săptămâni. Prin urmare, perturbarea
repetată a coloniilor în perioada de
hibernare poate duce la un deficit major de
energie, liliecii riscând să moară înainte de
sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor
de energie. În perioada de reproducere
accesul necontrolat în peşteri poate cauza
pierderi directe, respective mortalitate în
rândul juvenililor.
1.4.6
R. Interzicerea vătămării, capturării -
cu excepţia celei avizate în scop
ştiinţific, deţinerii, comercializării
speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori
pe an, în perioadele critice pentru specie
din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de
Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea
pe panouri şi prin alte metode de
conştientizare a publicului.
Capturarea în scop ştiinţific se va face cu
acordul custodelui şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Specia nu prezintă interes general de
recoltare, dar poate fi în pericol de
vătămare mai ales prin perturbarea
coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle
de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special
în perioadele de reproducere şi hibernare -
perioada noiembrie - iunie. În perioada de
reproducere, perturbările din partea omului
pot duce la abandonarea sau chiar moartea
prin cădere pe sol a puilor ce nu au 172
abilitatea de zbor formată.
4.2.1.5 MG: Asigurarea conservării speciei Rhinolophus hipposideros, în sensul atingerii
stării de conservare favorabilă a acesteia
Cod
MS
Titlu Descriere
1.5.1
A. Menţinerea în pădure a minim 5% -
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau
rupţi
Conform studiilor din ultimul deceniu,
lemnul mort - buturugile de diferite
dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,
copacii căzuţi - joacă un rol important în
ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive
directe asupra speciilor de licheni, muşchi,
ciuperci, plante, insecte - hrană pentru
speciile de lilieci.
În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi
curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.
75-250 mc/ha. Astfel de păduri
neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie
sau înmulţire a speciilor de insecte
dăunătoare, care pot să provoace pagube
habitatelor forestiere - de interes comunitar.
Menţinerea unui procent de cca. 5-10%
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi
- inclusiv crengi căzute - reprezintă un
compromis între cele două probleme de
management, fiind o practică comună în
prezent în managementul diversităţii
pădurilor din Europa. Lemnul mort poate
avea o distribuţie neuniformă în unitatea de
management forestier - unele zone pot fi
sub medie, iar altele peste medie.
Măsura nu se aplică în cazul arboretelor
tinere.
1.5.2
A. Asigurarea existenţei habitatelor de
hrănire
Zonele de hrănire pentru această specie sunt
reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,
până la câţiva kilometri distanţă de pădure.
Se recomandă evitarea folosirii de
insecticide în aceste habitate, şi în
vecinătatea lor.
Conflicte de management: această măsură
poate duce la apariţia sau înmulţirea
speciilor de insecte dăunătoare care să
provoace pagube habitatelor forestiere - de 173
interes comunitar. În anumite situaţii,
tratamentele cu insecticide se pot impune,
dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,
după necesităţi, ţinând cont de nevoile de
hrănire a speciilor de lilieci.
1.5.3
A. Suplimentarea ofertei de
reproducere prin amplasarea de căsuţe
artificial.
Menţinerea stării favorabile de conservare
si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul
speciilor de chiroptere existenţa atât a
locurilor propice în care să se instaleze
hibernaculele (locurile în care liliecii se
adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor
propice în care are loc reproducerea şi
creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).
Adesea un anume loc poate funcţiona atât
Dostları ilə paylaş: |