ca hibernaculă cât şi ca maternitate.În
cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă
suplimentarea ofertei de reproducere prin
instalarea de căsuţe artificial. Acestea se
confecţionează din lemn şi se instalează în
arbori inainte de ieşirea liliecilor din
hibernare. Pentru situl ROSCI0200,
instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe
artificial, poate asigura condiţiile optime de
reproducere pentru specie pe termen
relative lung.
Implementarea acestei activităţi presupune
însă şi verificarea periodic-anuală a
căsuteşor instalate, respective curăţarea şi
repararea lor dacă este cazul.
1.5.4
A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă
de problemele chiropterelor în general
şi ale speciei Rh. Hipposideros în
special
Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se
hrănesc şi / sau se reproduce în habitate
aflate până la câţiva kilometri distanţă de
situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul
Vaşcău, este necesară introducerea în
pliantele de conştientizare a populaţiei a
unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se
recomandă explicarea rolului lor pozitiv al
speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor
oferite omului, prin consumarea insectelor.
De asemenea, se recomandă şi demontarea
miturilor referitoare la această specie, şi
explicarea impactului produs de perturbarea
coloniilor de lilieci în perioadele de 174
hibernare şi reproducere, precum şi al
folosirii insecticidelor asupra surselor de
hrană ale acestora.
1.5.5
R. Interzicerea/limitarea accesului la
peşterile din sit.
Perturbările de către om ale coloniilor de
hibernare şi reproducere sunt unul dintre
principalii factori de declin la nivel global a
speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată
a oamenilor în peşteri în perioada de iernat
în special poate provoca trezirea liliecilor
din hibernare, asociată cu pierderi de
energie de către lilieci, care le-ar asigura
hibernarea pentru o perioadă de 2-3
săptămâni. Prin urmare, perturbarea
repetată a coloniilor în perioada de
hibernare poate duce la un deficit major de
energie, liliecii riscând să moară înainte de
sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor
de energie. În perioada de reproducere
accesul necontrolat în peşteri poate cauza
pierderi directe, respective mortalitate în
rândul juvenililor.
1.5.6
R. Interzicerea vătămării, capturării -
cu excepţia celei avizate în scop
ştiinţific, deţinerii, comercializării
speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori
pe an, în perioadele critice pentru specie
din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de
Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea
pe panouri şi prin alte metode de
conştientizare a publicului.
Capturarea în scop ştiinţific se va face cu
acordul custodelui şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Specia nu prezintă interes general de
recoltare, dar poate fi în pericol de
vătămare mai ales prin perturbarea
coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle
de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special
în perioadele de reproducere şi hibernare -
perioada noiembrie - iunie. În perioada de
reproducere, perturbările din partea omului
pot duce la abandonarea sau chiar moartea
prin cădere pe sol a puilor ce nu au
abilitatea de zbor formată.
175
4.2.1.6 MG: Asigurarea conservării speciei Myotis myotis, în sensul atingerii stării de
conservare favorabilă a acesteia
Cod
MS
Titlu Descriere
1.6.1
A. Menţinerea în pădure a minim 5% -
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau
rupţi
Conform studiilor din ultimul deceniu,
lemnul mort - buturugile de diferite
dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,
copacii căzuţi - joacă un rol important în
ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive
directe asupra speciilor de licheni, muşchi,
ciuperci, plante, insecte - hrană pentru
speciile de lilieci.
În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi
curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.
75-250 mc/ha. Astfel de păduri
neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie
sau înmulţire a speciilor de insecte
dăunătoare, care pot să provoace pagube
habitatelor forestiere - de interes comunitar.
Menţinerea unui procent de cca. 5-10%
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi
- inclusiv crengi căzute - reprezintă un
compromis între cele două probleme de
management, fiind o practică comună în
prezent în managementul diversităţii
pădurilor din Europa. Lemnul mort poate
avea o distribuţie neuniformă în unitatea de
management forestier - unele zone pot fi
sub medie, iar altele peste medie.
Măsura nu se aplică în cazul arboretelor
tinere.
1.6.2
A. Asigurarea existenţei habitatelor de
hrănire
Zonele de hrănire pentru această specie sunt
reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,
până la câţiva kilometri distanţă de pădure.
Se recomandă evitarea folosirii de
insecticide în aceste habitate, şi în
vecinătatea lor.
Conflicte de management: această măsură
poate duce la apariţia sau înmulţirea
speciilor de insecte dăunătoare care să
provoace pagube habitatelor forestiere - de
interes comunitar. În anumite situaţii,
tratamentele cu insecticide se pot impune, 176
dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,
după necesităţi, ţinând cont de nevoile de
hrănire a speciilor de lilieci.
1.6.3
A. Suplimentarea ofertei de
reproducere prin amplasarea de căsuţe
artificial.
Menţinerea stării favorabile de conservare
si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul
speciilor de chiroptere existenţa atât a
locurilor propice în care să se instaleze
hibernaculele (locurile în care liliecii se
adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor
propice în care are loc reproducerea şi
creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).
Adesea un anume loc poate funcţiona atât
ca hibernaculă cât şi ca maternitate.În
cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă
suplimentarea ofertei de reproducere prin
instalarea de căsuţe artificial. Acestea se
confecţionează din lemn şi se instalează în
arbori inainte de ieşirea liliecilor din
hibernare. Pentru situl ROSCI0200,
instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe
artificial, poate asigura condiţiile optime de
reproducere pentru specie pe termen
relative lung.
Implementarea acestei activităţi presupune
însă şi verificarea periodic-anuală a
căsuteşor instalate, respective curăţarea şi
repararea lor dacă este cazul.
1.6.4
A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă
de problemele chiropterelor în general
şi ale specieiMyotis myotis în special
Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se
hrănesc şi / sau se reproduce în habitate
aflate până la câţiva kilometri distanţă de
situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul
Vaşcău, este necesară introducerea în
pliantele de conştientizare a populaţiei a
unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se
recomandă explicarea rolului lor pozitiv al
speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor
oferite omului, prin consumarea insectelor.
De asemenea, se recomandă şi demontarea
miturilor referitoare la această specie, şi
explicarea impactului produs de perturbarea
coloniilor de lilieci în perioadele de
hibernare şi reproducere, precum şi al
folosirii insecticidelor asupra surselor de 177
hrană ale acestora.
1.6.5
R. Interzicerea/limitarea accesului la
peşterile din sit.
Perturbările de către om ale coloniilor de
hibernare şi reproducere sunt unul dintre
principalii factori de declin la nivel global a
speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată
a oamenilor în peşteri în perioada de iernat
în special poate provoca trezirea liliecilor
din hibernare, asociată cu pierderi de
energie de către lilieci, care le-ar asigura
hibernarea pentru o perioadă de 2-3
săptămâni. Prin urmare, perturbarea
repetată a coloniilor în perioada de
hibernare poate duce la un deficit major de
energie, liliecii riscând să moară înainte de
sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor
de energie. În perioada de reproducere
accesul necontrolat în peşteri poate cauza
pierderi directe, respective mortalitate în
rândul juvenililor.
1.6.6
R. Interzicerea vătămării, capturării -
cu excepţia celei avizate în scop
ştiinţific, deţinerii, comercializării
speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori
pe an, în perioadele critice pentru specie
din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de
Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea
pe panouri şi prin alte metode de
conştientizare a publicului.
Capturarea în scop ştiinţific se va face cu
acordul custodelui şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Specia nu prezintă interes general de
recoltare, dar poate fi în pericol de
vătămare mai ales prin perturbarea
coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle
de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special
în perioadele de reproducere şi hibernare -
perioada noiembrie - iunie. În perioada de
reproducere, perturbările din partea omului
pot duce la abandonarea sau chiar moartea
prin cădere pe sol a puilor ce nu au
abilitatea de zbor formată.
4.2.1.7 MG: Asigurarea conservării speciei Miniopterus schreibersii, în sensul atingerii
stării de conservare favorabilă a acesteia 178
Cod
MS
Titlu Descriere
1.7.1
A. Menţinerea în pădure a minim 5% -
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau
rupţi
Conform studiilor din ultimul deceniu,
lemnul mort - buturugile de diferite
dimensiuni, crengile căzute, copacii bătrâni,
copacii căzuţi - joacă un rol important în
ecosistemul de pădure, cu efecte pozitive
directe asupra speciilor de licheni, muşchi,
ciuperci, plante, insecte - hrană pentru
speciile de lilieci.
În cazul în care pădurile de foioase nu ar fi
curăţate, volumul de lemn mort ar fi de cca.
75-250 mc/ha. Astfel de păduri
neîntreţinute ar prezenta pericol de apariţie
sau înmulţire a speciilor de insecte
dăunătoare, care pot să provoace pagube
habitatelor forestiere - de interes comunitar.
Menţinerea unui procent de cca. 5-10%
dintre arborii parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi
- inclusiv crengi căzute - reprezintă un
compromis între cele două probleme de
management, fiind o practică comună în
prezent în managementul diversităţii
pădurilor din Europa. Lemnul mort poate
avea o distribuţie neuniformă în unitatea de
management forestier - unele zone pot fi
sub medie, iar altele peste medie.
Măsura nu se aplică în cazul arboretelor
tinere.
1.7.2
A. Asigurarea existenţei habitatelor de
hrănire
Zonele de hrănire pentru această specie sunt
reprezentate de poieni, pajişti şi păşuni,
până la câţiva kilometri distanţă de pădure.
Se recomandă evitarea folosirii de
insecticide în aceste habitate, şi în
vecinătatea lor.
Conflicte de management: această măsură
poate duce la apariţia sau înmulţirea
speciilor de insecte dăunătoare care să
provoace pagube habitatelor forestiere - de
interes comunitar. În anumite situaţii,
tratamentele cu insecticide se pot impune,
dar acestea trebuie să fie efectuate punctual,
după necesităţi, ţinând cont de nevoile de 179
hrănire a speciilor de lilieci.
1.7.3
A. Suplimentarea ofertei de
reproducere prin amplasarea de căsuţe
artificial.
Menţinerea stării favorabile de conservare
si/sau îmbunătăţirea ei, presupune în cazul
speciilor de chiroptere existenţa atât a
locurilor propice în care să se instaleze
hibernaculele (locurile în care liliecii se
adună pentru a hiberna), cât şi a locurilor
propice în care are loc reproducerea şi
creşterea puilor (aşa numitele maternităţi).
Adesea un anume loc poate funcţiona atât
ca hibernaculă cât şi ca maternitate. În
cazul sitului ROSCI0200 este necesară însă
suplimentarea ofertei de reproducere prin
instalarea de căsuţe artificial. Acestea se
confecţionează din lemn şi se instalează în
arbori inainte de ieşirea liliecilor din
hibernare. Pentru situl ROSCI0200,
instalarea a circa 50-60 asemenea căsuţe
artificial, poate asigura condiţiile optime de
reproducere pentru specie pe termen
relative lung.
Implementarea acestei activităţi presupune
însă şi verificarea periodic-anuală a
căsuteşor instalate, respective curăţarea şi
repararea lor dacă este cazul.
1.7.4
A. Sensibilizarea populaţiei locale faţă
de problemele chiropterelor în general
şi ale speciei Miniopterus schreibersii
în special
Ca urmare a faptului că speciile de lilieci se
hrănesc şi / sau se reproduce în habitate
aflate până la câţiva kilometri distanţă de
situl Natura 2000 ROSCI0200 Platpul
Vaşcău, este necesară introducerea în
pliantele de conştientizare a populaţiei a
unor aspecte legate de viaţa liliecilor. Se
recomandă explicarea rolului lor pozitiv al
speciei asupra ecosistemelor şi a serviciilor
oferite omului, prin consumarea insectelor.
De asemenea, se recomandă şi demontarea
miturilor referitoare la această specie, şi
explicarea impactului produs de perturbarea
coloniilor de lilieci în perioadele de
hibernare şi reproducere, precum şi al
folosirii insecticidelor asupra surselor de
hrană ale acestora.
1.7.5 R. Interzicerea/limitarea accesului la Perturbările de către om ale coloniilor de 180
peşterile din sit. hibernare şi reproducere sunt unul dintre
principalii factori de declin la nivel global a
speciilor de lilieci. Pătrunderea necontrolată
a oamenilor în peşteri în perioada de iernat
în special poate provoca trezirea liliecilor
din hibernare, asociată cu pierderi de
energie de către lilieci, care le-ar asigura
hibernarea pentru o perioadă de 2-3
săptămâni. Prin urmare, perturbarea
repetată a coloniilor în perioada de
hibernare poate duce la un deficit major de
energie, liliecii riscând să moară înainte de
sosirea primăverii, datorită lipsei rezervelor
de energie. În perioada de reproducere
accesul necontrolat în peşteri poate cauza
pierderi directe, respective mortalitate în
rândul juvenililor.
1.7.6
R. Interzicerea vătămării, capturării -
cu excepţia celei avizate în scop
ştiinţific, deţinerii, comercializării
speciei.
Se vor realiza patrule o dată sau de două ori
pe an, în perioadele critice pentru specie
din vară şi iarnă în colaborare cu Garda de
Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Interdicţiile vor fi mediatizate prin afişarea
pe panouri şi prin alte metode de
conştientizare a publicului.
Capturarea în scop ştiinţific se va face cu
acordul custodelui şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Specia nu prezintă interes general de
recoltare, dar poate fi în pericol de
vătămare mai ales prin perturbarea
coloniilor din peşteri, podurile caselor, turle
de biserici, sau căşuţe – adăpost, în special
în perioadele de reproducere şi hibernare -
perioada noiembrie - iunie. În perioada de
reproducere, perturbările din partea omului
pot duce la abandonarea sau chiar moartea
prin cădere pe sol a puilor ce nu au
abilitatea de zbor formată.
4.2.1.8 MG: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare
favorabilă a habitatului (9150)
Cod_MS Titlu Descriere 181
1.8.1 A. Păstrarea suprafeţelor actuale
ale habitatului 9150 din
ROSCI0200
Acest tip de habitat este reprezentativ pentru
o zonă calcaroasă precum cea a Platoului
Vașcău, de aceea este importantă menținerea
sau chiar extinderea acestor făgete cu
orhidee. Activitatea reprezintă o prioritate
permanentă și se realizează prin menținerea
sub control a factorilor perturbatori care pot
duce la restrângerea habitatului in regiune.
1.8.2 R. Interzicerea construcţiilor
(drumuri, cabane, case
particulare etc.) în perimetrul
habitatului 9150 din sit
Construcțiile noi pe suprafețele ocupate cu
pădure, în special cele particulare, vor fi
interzise cu desavârșire. Acestea pot afecta
atat prin restrângerea habitatului în spațiul
ocupat de acestea, dar și prin acțiunile
efectele pe care le generează aceste
construcții (poluare de diverse tipuri, acces
motorizat, introducerea unor specii alohtone
etc.)
1.8.3 R. Interzicerea/limitarea
activităţilor cu potenţial impact
negativ (precum:off road cu
automobile sau motociclete,
păşunat etc.) asupra stării de
conservare a habitatului 9150 din
sit
Activitățile tip off-road, atât cu automobile
de teren, cât și cu motociclete, în scopuri de
agrement dăunează seminificativ starea de
conservare a habitatului forestier prin
dislocarea stratului de sol, afectarea
arbuștilor, a regenerării naturale, dar și a
florei specifice mediului forestier. De
asemenea, accesul motorizat cu aceste tipuri
de vehicule poate fi o sursa ridicată de
poluare (scurgeri uleiuri, degajare de noxe).
1.8.4 R. Interzicerea/limitarea
schimbării destinaţiei terenurilor
în imediata apropiere/vecinătate
a limitelor de distribuţie a
habitatului în sit (rază de 100 m)
Se va urmări limitarea pe cât posibil a
conversiei pajiștilor în terenuri arabile, care
conțin în special culturi intensive, sau
construibile, deoarece acestea pot constitui o
sursa pentru unele specii alohtone sau pot
afecta semnificativ, indirect, mediul forestier.
Efectul de margine este cunoscut în ecologie.
1.8.5 R. Interzicerea schimbării
modului de utilizare a terenului
Se va urmări interzirea defrișării pădurii și
instalarea unor alte tipuri de ecosisteme, cum
ar fi cele agricole, construibile, de exploatare
diferite resurse minerale etc. 182
1.8.6 A. Efectuarea lucrărilor de
îngrijire şi conducere a
arboretelor tinere conform
planurilor prevăzute în
amenajamentele silvice aprobate
şi aflate în vigoare, cu dirijarea
compoziţiei arboretelor înspre
tipul natural fundamental de
pădure şi înspre structuri
(orizontale şi verticale) cât mai
diversificate
Conservarea habitatului în mod sustenabil se
va realiza în timp ținând cont de prevederile
amenajamentului silvic. Se va urmări, în
măsura disponibilităților financiare și ale
nevoilor comunităților locale ca arboretele să
fie păstrate sau chiar dirijate (unde este
cazul) câtre un tip fundamental de pădure. În
acest caz, speciile de arbori fundamentale
sunt Fagus sylvatica și Carpinus betulus, cu
speciile de amestec specifice zonei. Se va
evita conversia spre specii din afara arealului
natural (exemplu molid, pin) sau celor
alohtone (salcâm).
1.8.7 A. Menţinerea, respectiv
refacerea unor structuri
orizontale şi verticale ale
arboretelor cât mai diversificate
prin aplicarea tratamentelor
silvotehnice (tăieri de regenerare
ale arboretelor) conform
planurilor prevăzute în
amenajamentele silvice aprobate
şi aflate în vigoare
Lucrările silviculturale vor urmări păstrarea
sau promovarea nu numai a arborilor masivi,
din speciile fundamentale, dar și pe cei
secundari, ca de exemplu Acer platanoides,
A. pseudoplatanus, Fraxinus excelsior,
Prunus avium etc., nativi regiunii. În plus, se
va urmări și păstrarea unui strat arbustiv cât
mai divers în specii.
1.8.8 A. Menţinerea arborilor parţial
uscaţi, bătrâni sau rupţi în
procent de cca. 5-10% din
numărul total de arbori la hectar.
În pădurile mature, 5% din
arbori/ha se traduce în circa 20
de arbori uscaţi/ha
Arborii doborâți în mod natural sunt
importanți pentru menținerea unor specii de
insecte, dar și de alte specii de faună. În acest
sens, se va urmări ca amenajamentul să nu
urmărească lucrări de igienizare într-o
măsură prea ridicată, deci limitarea acestei
acțiuni.
1.8.9 R. Interzicerea reîmpăduririlor şi
a completărilor utilizând specii
străine (alohtone),
necaracteristice tipului natural
fundamental de pădure, precum
şi controlul reîmpăduririlor
utilizând o singură specie
În cazul în care se vor efectua lucrări de
împădurire sau completări, se va interzice cu
desăvârșire introducerea speciilor de conifere
sau a alte elemente alohtone, cum ar fi
salcâmul. Conservarea biodiversității trebuie
Dostları ilə paylaş: |